Sunteți pe pagina 1din 45

MORFOPATOLOGIA

STOMATOLOGICĂ
PATOLOGIE ODONTALĂ ŞI
PARODONTALĂ
PATOLOGIE ODONTALĂ

• Cariile dentare
• Pulpite
• Abcesul apical
• Granulomul apical
• Chistul radicular
Dintele

• o parte dură
– Smalţul
– Dentina
– Cementul
• o parte moale
– pulpa dentară
MORFOPATOLOGIA ODONŢIULUI

Caria dentară:
–Caria smalţului
–Caria dentinei
CARIA DENTARĂ
= proces distructiv al ţesuturilor dure dentare caracterizat prin:
 evoluţie cronică ireversibilă
 demineralizarea componentelor calcificate
 proteoliza componentelor organice
 formarea unei cavităţi neregulate – cavitatea carioasă
 evoluție uzuală spre pulpită
Caria smalţului - proces distructiv al elementelor anorganice şi organice, al
prismelor şi substanţei interprismatice.
Caria dentinei – secundară cariei de smalţ.
CARIA DENTARĂ
Etiopatogenie – 3 factori:
1. Microorganisme = dezechilibru
floră comensală-floră cariogenă
- Streptococcus mutans
- Lactobacillus
- Actynomices
2. Gazda
- Rolul protector al salivei
- Susceptibilitate diferită dinți
temporari-dinți permanenți
3. Alimente cariogene
- Glucidele - !! scad pH în placă
- Alimente semi-lichide
!! Igienă deficitară
CARIA DE SMALŢ

Etapa primară a cariei dentare


 Se produce o infecție cu bacterii acide și proteolitice
 Iniţial se demineralizează smalţul apoi se alterează
matricea organică
 Formă conică

Etape:
• formarea plăcii dentare (microorganisme și
glucidele) = masă gelatinoasă ce conține bacterii
• alterarea cuticulei smalţului
• fragmentarea prismelor → caria primară
• progresia spre joncţiunea smalţ-dentină → caria
secundară
 Debutează în zone de retenție de la suprafața dinților-
șanturi
CARIA DE SMALŢ
Microscopie
- Formă conică:
 zonă de distrucţie a smalţului cu vârful spre joncţiunea smalţ-dentină
 cavitatea carioasă conţine: floră microbiană, resturi alimentare, smalţ necrozat
CARIA DE DENTINĂ

• Secundară:
– cariei de smalţ
– cariei de cement radicular
Evoluţie rapidă - mineralizare redusă a
dentinei
• dureri spontane sau provocate
• galben-brună macroscopic
• poate fi și primară în defecte ale
joncțiunii smalț-cement
Complicaţii:
– Leziuni pulpare
– Leziuni parodontale
CARIA DE DENTINĂ
Microscopie
Zonă de dezintegrare:
Superficial (strat necrotic)
floră microbiană
resturi alimentare
dentină necrozată
Profund – canalicule dilatate
Zonă de invazie:
- canalicule invadate de floră microbiană
Strat afectat (pătura de demineralizare)
- structura tubulară normală, B ↓, dentina peri-tubulară
demineralizată/intra-tubulară puțin afectată
Zonă de scleroză± Zonă de dentină reacţională
- canalicule îngustate, obliterate (calciu)
MORFOPATOLOGIA ODONŢIULUI
Pulpite
Pulpite
= Afecțiuni inflamatorii ale pulpei dentare
Clasificare - Parțiale - Deschise
– Pulpită acută: - Totale - Închise
• Seroasă
• Purulentă
– Pulpită subacută
– Pulpită cronică

La dinţii cu carii profunde


– Parţială – coronară
– Totală - coronaro-radiculară
PULPITA ACUTĂ SEROASĂ
(subacută parțială)

Microscopie
• Exudat seros
• PMN
• Congestie vasculară
• Odontoblaste cu leziuni degenerative:
– degenerescenţă hidropică
PULPITA ACUTĂ PURULENTĂ
Inflamaţie acuta purulenta a ţesutului pulpar
– Localizată – abces
– Generalizată – flegmon pulpar
Microscopie
 exudat purulent, congestia capilarelor pulpare, edem (aspect spongios) → evoluție
spre necroză pulpară = PA supurată

Infiltrat inflamator celular dens


PULPITELE CRONICE

• Pulpitele cronice deschise - consecutive unor carii


penetrante care permit drenarea exudatului
inflamator, dar favorizează suprainfectarea pulpei cu
floră microbiană bucală
• Pulpitele cronice închise - au o simptomatologie
redusă, evoluţie îndelungată şi sunt consecutive
pulpitelor care evoluează cronic de la început

!! Morfologic = inflamație mononucleară, țesut de


neoformație, fibroză
PULPITELE CRONICE

Microscopie
• ţesut pulpar fibrozat, cu arii de hialinizare
şi calcificare

• infiltrat inflamator limfoplasmocitar

• vase cu pereţii îngroşaţi şi lumen trombozat,

• odontoblaste cu leziuni degenerative


(steatoză, atrofie)

• camera pulpară se îngustează prin


depunerea dentinei secundare de iritaţie
Pulpita cronică hiperplazică
Polip pulpar
Formă particulară = pulpită cronică deschisă, cu țesut de granulație exuberant într-o
cameră pulpară deschisă (epitelizat prin alunecarea epiteliului gingival de
vecinătate).

Pulpita cronică hiperplazică = rezultatul cariilor acute agresive în dinţii tineri


care ajung repede la pulpa înainte de a deveni complet necrotică
Histopatologie periapicală

Inflamaţii apicale acute şi cronice produse frecvent


prin propagarea infecţiei pulpare prin foramenul
apical (vârful rădăcinii) → abces apical → granulom
apical → chist radicular.

ABCESUL
GRANULOMUL APICAL
CHISTUL RADICULAR
Histopatologie periapicală
ABCESUL APICAL - proces supurativ acut sau cronic al parodonţiului apical.
Exudatul purulent:
se poate evacua în cavitatea orală prin camera pulpară deschisă
se poate acumula în submucoasă – abces gingival = parulis
- asimptomatic prin fistulizare / simptomatic, dureros, asociat cu mobilitate dentară
Histopatologie periapicală
GRANULOMUL APICAL - parodontită cronică granulomatoasă nespecifică
circumscrisă situată la apexul unui dinte nevital
Macroscopic: masă moale, sesilă/pediculată, roșie/gălbuie

Central:
•ţesut de granulaţie=vase de neoformaţie
•celule inflamatorii
•fibroblaste
Periferic:
•fibroză, vascularizație redusă
!! Evoluție: formarea unui chist (fără tratament)
Histopatologie periapicală
CHISTUL RADICULAR - sechelă a granulomului apical → resturile epiteliale din interiorul
granulomului (resturile Malassez) stimulate de inflamaţie proliferează şi duc la formarea unei cavităţi
chistice delimtată de epiteliu scuamocelular fară keratinizare.
Macroscopic : masă sferică moale, cu conținut gălbui
Microscopic: 3 zone

1. Centrală = cavitate chistică tapetată de epiteliu scuamocelular fără keratinizare.


Conţinutul chistului –masă amorfă palid-eozinofilă cu celule inflamatorii, cristale de
colesterol, celule xantice
2. Mediană = epiteliu scuamocelular fară keratinizare.
3. Periferică = perete fibros cu infiltrat inflamator limfo-plasmocitar± PMN, cristale de
colesterol, celule xantice, hemosiderină
PATOLOGIE PARODONTALĂ

• Gingivite

• Hiperplazii gingivale localizate - Epulis


Parodonţiul gingie

os alveolar
cement

LPO

Parodonţiul = complex
morfofuncțional cu rol de susținere, care
înconjoară dintele și-l fixează la
structurile maxilare.
LPO = totalitatea structurilor care se
găsesc în spaţiul periodontal: celule,
fibre (ex. de colagen, elastice), vase
sanguine, vase limfatice, nervi,

Parodonţiul = gingie + os alveolar + ligament periodontal + cement


Boala parodontală – 4 stadii:
1.Leziunea inițială = gingivita
2.Parodontita

Gingivita
= inflamația acută/cronică a gingiei
± proliferare/recesiune gingivală
Gingivita cronică

• secundară inflamaţiilor şi
iritaţiilor cronice
• tumefacţie şi culoare roșu intens -
violacee a fibromucoasei
gingivale
• consistență scăzută, netedă,
lucioasă
• inflamaţie iniţial în papila
interdentară → restul mucoasei
gingivale

Microscopie
În corionul mucoasei:
• edem
• infiltrat inflamator difuz
ly-plasmocitar, macrofage
• fibroză, hemoragie
Hiperplaziile gingivale (HG)
1.Inflamatorii
2.Fibroase
3.Idiopatice
4.Medicamentoase - fenitoin, ciclosporine

HG localizate = epulis
1.vascular (gravidic)
2.fibros
3.cu celule gigante

!! TRATAMENT = CHIRURGICAL
HG localizate - epulis
= proces reactiv secundar iritaţiilor şi traumatismelor cronice

• EPULIS – epi - pe, ulon – gingie


 leziune pseudotumorală localizată pe gingie
 reprezintă proliferarea în exces a parodonţiului marginal

Macroscopie:
• formaţiune nodulară, sesilă; unică sau multiplă
• moale sau dură, uneori ulcerată, culoare roz
• în vecinătatea coletului dentar, pe faţa vestibulară sau în zonele de edentaţie
EPULIS FIBROS

Macroscopie:
• formaţiune fermă, roz, cu
aspect rotunjit
• frecvent la nivel interdentar

Microscopie
• masă nedelimitată de țesut
conjunctiv bogat fibrilar
dispus în mănunchiuri groase
• fibroblaste
• celule mezenchimale
nediferențiate
• infiltrat limfocitar perivascular
(se diferențiază de fibrom)
GRANULOM PERIFERIC CU CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

• Leziune hiperplazică reactivă,


nodulară, parţial acoperită cu
fibromucoasă gingivală
• Este asociat cu traumatisme sau
iritaţii anterioare
• Localizată pe gingie în ţesuturile
interdentare
• Leziune agresivă, creşte rapid
• Afectează ţesutul osos subjacent
• Recidivează dacă nu este corect
excizat chirurgical
GRANULOM PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
EPULIS GIGANTOCELULAR

Microscopie
• ţesut conjunctiv fibrilar, fibroblaste
• stromă intens vascularizată cu
capilare de neoformaţie
• celule gigante osteoclast-like în
plaje, grupuri
– citoplasma eozinofilă
– nuclei multipli dispuşi
dezordonat în citoplasmă
• focare de hemoragie, pigment de
hemosiderină
MORFOPATOLOGIA MAXILARELOR
A. Procese inflamatorii
- osteită (!!! alveolita postextracțională)
- osteomielită (acută, cronică specifică și
nespecifică)
B. Necroza maxilarelor
C. Sinuzita maxilară
D. Chisturi și pseudochisturi
E. Tumori
CHISTURILE DE MAXILAR
• Reprezintă cavităţi intraosoase care au originea în ţesuturile
sistemului dentar sau în resturile epiteliale localizate în fisurile
maxilarelor în cursul dezvoltării fetale.

• Rezultă din includerea ţesutului epitelial în grosimea spongioasei


oaselor maxilare.

• Tipuri:
- odontogene (inflamatorii și de dezvoltare)
- neodontogene.

• Majoritatea sunt captuşite de epiteliu.


Chisturile odontogene inflamatorii
• Formațiuni în al căror mecanism de producere sunt implicate:
lamina dentară, organul smalţului sau resturile epiteliale ale lui
Mallasez în urma unui stimul inflamator de vecinătate.
• Mult timp asimptomatice, ulterior se exteriorizează în terirtorii
unde întâmpină rezistență mică – vestibul, palat

• Entităţi:
– Chistul apical (radicular)
– Chistul periapical rezidual
– Chistul lateral periodontal inflamator
Chist radicular/apical/periodontal
• 50-70% din chisturile maxilare
(60% mandibulă, 40% maxilar)

• Frecvent – incisivii, molarii

• Rx - zonă radiotransparentă,
uniloculară, la apexul dentar

• În evoluție subțiază și deformează


cortexul osos - ″spargerea cojii de
ou″ (semn caracteristic la palpare)
Chist radicular/apical/periodontal

Macroscopic
– structură chistică atașată de
foramenul dintelui neviabil
– peretele în general gros
– conținutul reprezentat de un
fluid apos, gălbui sau semi-
solid, maroniu de consistență
păstoasă.
Chist radicular/apical/periodontal
!!! precedat de granulom inflamator periapical

• Cavitate chistică tapetată de epiteliu


scuamocelular fără keratinizare, cu grosimi
variabile

• La periferie – perete fibros cu infiltrat


inflamator limfo-plasmocitar
± PMN, cristale de colesterol, celule xantice,
hemosiderină

• Conţinutul chistului – din masă amorfă palid-


eozinofilă cu celule inflamatorii, cristale de
colesterol, celule xantice, rari corpi hialini
RUSHTON
Chisturile odontogene de dezvoltare

Entități:
• Chistul lateral periodontal
• Chistul dentiger (folicular, pericoronar, coronaro-
dentar)
• Chistul de erupţie
• Chistul primordial
• Keratochistul (cheratochistul)
Keratochistul
• Localizare: în unghiul și pe ramul mandibular
ascendent al mandibulei
• Macroscopic: cavitate chistică, unică sau multiplă,
uni sau multiloculară pe secțiune.
KERATOCHISTUL

Microscopic:
• Cavitate chistică tapetată de
epiteliu scuamocelular keratinizat

• La periferie - perete fibros fără


inflamaţie (capsulă conjunctivă),
uneori cu resturi epiteliale ce
explică recidivele

• Conţinutul chistului – keratină,


detritus necrotic
TUMORI

Odontogene/ neodontogene

• benigne / maligne
• epiteliale/ conjunctive
• primare / secundare
AMELOBLASTOMUL
• Tumoră odontogenă benignă, epitelială, polimorfă, local invazivă,
distructivă, cu tendinţă la recidivă, localizată intraosos.

• Origine:

- resturi intraosoase ale organului adamantin care formează organul smalțului

- resturi din lamina dentară

- epiteliul chisturilor odontogene

- celulele bazale ale mucoasei orale

• Localizare: frecvent mandibulă

• 20-50 ani, F=B

• Rx: baloane de săpun /fagure de miere


AMELOBLASTOMUL

• Macroscopic

– aspect nodular, neîncapsulată

– pe secțiune zone solide și chistice,

– culoare alb-cenuşie, cu zone dure ce


alternează cu arii gelatinoase.

!!! dezvoltarea intraosoasă va determina


erodarea corticalei, cu infiltrarea ulterioară a
țesuturilor perimaxilare
AMELOBLASTOMUL

Microscopic
- proliferarea epiteliului odontogen, limitat de o stromă fibroasă
(conjunctivă).
AMELOBLASTOM
MAXILAR

Microscopie:
 Plaje / insule epiteliale rotunde
sau alungite compuse din celule
epiteliale
– Le periferie – celule cubice sau
cilindrice dispuse în palisadă
– Central – celule poliedrice, stelate
 În unele insule se formează
chisturi (din degenerescenţa
hidropică a celulelor tumorale)
 Stromă conjunctivă