 Introducere in nursing in boli chirurgicale;

 Evaluarea bolnavului chirurgical

 Evaluarea bolnavului chirurgical
 Chirurgia de urgenţă, chirurgia “la rece”,
 Pregătirea preoperatorie,
 Riscul operator,
 Indicaţia de anestezie,
 Îngrijirile postoperatorii,
 Monitorizarea.
CHIRUGIA DE URGENŢĂ

• Se adresează bolnavilor ale

căror funcţii vitale se
degradează rapid,
progresiv, cu risc major
vital şi a căror evoluţie
poate fi oprită doar printr-
o intervenţie chirurgicală.

• cele mai frecvente cauze

care constituie urgenţe
chirurgicale:
1. hemoragiile :
- interne;
- interne exteriorizate;
- externe.
Ruptura de splina
CHIRUGIA DE URGENŢĂ
2. sepsa:
- celulitele;
- abcesele;
- flegmoanele;
- supuraţiile în cavităţile seroase
Flegmon fesier
(pleură, peritoneu, articulaţii
etc.).
3. obstrucţiile acute:
- ocluziile tubului digestiv;
- ocluziile vasculare;
- ocluziile arborelui respirator.
Ocluzie intestinala prin brida
 CHIRUGIA DE URGENŢĂ
4. cresterea presiunii
intracraniene:
- traumatica
- tumorala
5.traumatismele termice:
- arsuri
-degeraturi
6.afectiuni socogene:
-sindroame de strivire
- pancreatite acute
Urgentele pot fi:
 Supraacute: necesita
trimiterea bolnavului
direct in sala de operatie
 Acute: permit o pregatire
preoperatorie de cateva
ore
 Urgente amanate:
permit o pregatire
preoperatorie mai lunga
(cateva zile)
Pregatirea preoperatorie
1.Pregatirea generala
preoperatorie.
Pregatirea generala
preoperatorie, consta in
examenul clinic si paraclinic,
pregatirea psihica, ingrijiri
igienice, urmarirea
functionala, vitala si
vegetativa, precum si
observarea schimbarii in
starea bolnavului si regimul
dietetic preoperator.
Pregatirea preoperatorie
Examenul clinic
 Acesta este efectuat de catre
medicul chirurg, ajutat de
cadrul mediu sanitar si pune
in evidenta starea fiziologica a
bolnavului dand totodata
posibilitatea depistarii unor
deficiente ale organismului si
ale unor boli insotitoare. El
este completat de examinari
paraclinice.
Pregatirea preoperatorie
Pregatirea psihica
 Bolnavul este informat despre
necesitatea interventiei chirurgicale,
riscul, eventualele mutilari si i se
cere consimtamantul.
 Se fixeaza data aproximativa a
interventiei.
 Bolnavul este incujurat cu
solicitudine si atentie.
 Se suprima tot ceea ce ar putea
produce bolnavului starea de
neliniste.
 Balnavului i se creaza o stare de
canfort psihic, oferindu-i-se un
mediu ambiant placut.
 I se asigura legatura cu apartinatorii.
Pregatirea preoperatorie
Ingrijiri igienice
 Daca starea bolnavului o
permite, zilnic bolnavul va
fi indrumat, ajutat sa faca
baie sau dus, urmat de
igiena cavitatii bucale,
ingrijirea parului, taierea
unghiilor.
 Asanarea focarului de
infectie. Se efectueaza
controlul stomatalogic la
invitatia medicului.
 PREGĂTIREA BIOLOGICĂ
- Se face în funcţie de rezultatele clinice şi paraclinice şi de urgenţa
actului efectuat
- Examinarea clinică este cea care stabileşte sau orientează
diagnosticul, indicându-se şi testele paraclinice necesare
- Importante sunt antecedentele operatorii şi anestezice ale
pacientului, dar şi afecţiunile ce pot fi contraindicaţie a intervenţiei
operatorii
- Obligatorie este şi revederea tratamentului urmat până la internare

- La descoperirea factorilor de risc crescut cardiaci, pulmonari, renali,

diabetici, etc. este foarte utilă obţinerea avizului de la specialiştii în
domeniu
PREGĂTIREA BIOLOGICĂ
Analizele obligatorii pentru toate tipurile de intervenţii
sunt:

• Hemoleucograma
• Grupul şi Rh-ul sanguin
• Electroliţii serici
• Ureea
• Creatinina
• Glicemia
• Probele hepatice
• Sumar de urină
• EKG şi radiografie toracică

- În funcţie de complexitatea cazului, tarele organice

preexistente şi descoperirile clinice, se pot efectua
investigaţii suplimentare specifice care să conducă la un
diagnostic exact.
a) Examenul aparatului respirator este în general suficient clinic şi
radiologic pentru operaţiile mari şi mijlocii. La cele care deschid toracele,
devin utlie probele respiratorii. În preoperator trebuie oprit fumatul
b) Cunoaşterea anterioară sau descoperirea prin examen clinic, EKG, Rx a
suferinţelor miocardice impune monitorizarea acestor bolnavi. Atenţie la
pacienţii cu stimulatoare cardiace, la care folosirea bisturiului electric
trebuie evitată.
c) Bolile de sânge care pot produce sângerări trebuie cunoscute de către
pacient şi semnalate medicului. Alteori pot fi descoperite de laborator în
preziua operaţiei. Tratamentele anticoagulante sau cu antiagregante
trebuie oprite cu 10 zile înainte de operaţie
d) La pacienţii icterici se va efectua timpul de protrombină şi trebuie
corectată eventuala hipoalbuminemie.
e) Dezechilibrele hidroelectrolitice trebuie corectate sub controlul
laboratorului.
f) Pacientul diabetic trebuie
compensat; toţi cei cu tratament
oral trebuie trecuţi pe insulină i.v.
g) Pacienţii cu suferinţă renală
trebuie reechilibraţi biologic în
preoperator. La cei dializaţi este
recomandabil ca intervenţia să se
desfăşoare în acelaşi spital cu
centru de dializă
Pregatirea preoperatorie
Urmarirea functiilor vitale
 masurarea si notarea
temperaturii;
 masurarea si notarea
pulsului;
 observarea si notarea
respiratiei (la indicatia
medicului);
 masurarea si notarea T.A.;
 observarea diurezei;
 observarea scaunului.
2.Pregatirea din preziua operatiei
A. Pregatirea generala
 asigurarea repaosului fizic,
psihic si intelectual;
 la prescriptia medicului, seara,
se administreaza un calmant;
 asigurarea alimentatiei
necesare normale, alimente usor
digerabile;
 evacuarea intestinului, clisma
(daca nu sunt contra indicatii);
 asigurarea igienei corporale. Se
va efectua baie sau dus pe
regiuni, la pat
 Pacientul este cântărit si măsurat
Clisma evacuatoare
 Indicații
 Constipații cronice,
 Pregătirea preoperatorie si pentru investigația colonului,
rectului (rectoscopii, colonoscopii) sau pentru explorări
radiologice (urografii);
 Postoperator la pacienții care nu si-au reluat tranzitul intestinal
după 48-72h de la intervenție;
 Unele sindroame subocluzive
Clisma evacuatoare
 Contraindicații
 Pregătirea preoperatorie a pacientului cu:
 Apendicita acuta,
 Hernie strangulata,
 Infarct enteromezenteric,
 Postoperator la pacienții operați pe rect sau colon,
 In afecțiuni acute ale anusului si rectului
2.Pregatirea din preziua operatiei

B. Pregatirea locala
 se curata pielea pe regiuni.
Pielea paroasa se rade cu
grija, evitandu-se sa se
produca mici taieturi (poarta
de intrare pentru infectie,
dureroasa la efectuarea
dezinfectiei);
3. Pregatirea din dimineata interventiei:
 Se intrerupe alimentatia. Bolnavul nu mananca cel putin 6 ore inaintea
interventiei chirurgicalesi nu bea 2 ore;
 Imbracarea se face cu camasa de noapte (pentru femei) sau pijama (pentru
barbati) si sosete in picioare. Ideal este asigurarea de catre spital a unui
echipament special pentru pacient cu care acesta sa fie adus la sala de operatie.
 Protezele dentare mobile vor fi scoase, invelite intr-o bucata de tifon si
puse in noptiera bolnavului;
 Bijuteriile vor fi predate familiei sau administratiei spitalului (nu se vine cu
bijuterii la sala de operatie);
 Indepartarea lacului de pe unghii ca si a rujului de pe buze (prezenta lor
face dificila depistarea semnelor de anaxie manifestate prin cianoza la nivelul
extremitatilor). Lacul sau gelul de pe unghii pot da erori de citire a
pulsoximetrului ;
 Golirea vezicei urinare. Bolnavul va avea o mictiune voluntara sau se
efectueaza sondaj vezical;
 Sonda urinara
 Indicatii:
 Majore:
 Evacuarea urinii la bolnavul in retentie acuta de urina (frecvent prin
hipertrofie benigna de prostata);
 Minore:
 Interventii chirurgicale ale micului bazin sau pe organele genitale ale
femeii;
 Explorari endoscopice ale uretrei, vezicii urinare si ureterelor,
 In scop diagnostic: introducerea substantelor de contrast in vezica
 In scop terapeutic – introducerea diferitelor medicamente
(antibiotice)
 Sonda urinara
 Contraindicații
 Infectii acute ale uretrei (pentru a nu insamanta germeni in
vezica),
 Ruptura traumatica a uretrei (pentru a evita formarea cailor
false sau agravarea hematomului perineal)
 Stricturi uretrale stranse (se utilizeaza bujiile filiforme)
4. Pregatirea speciala a bolnavilor cu
risc operator (tarati)
 Ingrijirile acordate
acestora, urmaresc sa
corecteze deficientele
organismului si sa
restabileasca echilibrul
fiziologic pentru a
suporta actul operator si
pentru a evita
complicatiile ce se pot
produce, atat in timpul
interventiei cat si dupa
aceasta.
Pregatirea preoperatorie in urgentele
chirurgicale
 In condiții de urgenta
chirurgicala, la pacientul cu
stomac plin, se indica montarea
sondei nazo-gastrice in
preoperator, in scopul evacuării
conținutului gastric. In lipsa
acestei manevre, exista riscul ca
in timpul manevrei de intubație
orotraheală sa se producă
aspirația conținutului gastric =
sindromului Mendelson (aspirat
gastric > 25 ml cu un pH < 2,5)
Pregatirea preoperatorie in sala de operație

 Ultima parte a pregătirii se

desfasoara in sala de operatie.
Obligatoriu trebuie facuta o
ultima verificare a aparaturii ce
va fi folosita: bisturiul electric,
trusa de celioscopie, aspiratorul,
aparatele de sutura mecanica,
instrumentarului necesar.
Pregătirea preoperatorie in sala de operatie
 Odată ce pacientul a ajuns in
sala, doua aspecte sunt
fundamentale:
1. daca a fost adus pacientul ce
trebuie operat;
2. verificarea parții corecte de
operat (la hernii, sân,
amputații etc). De asemenea
se va verifica poziția corecta a
pacientului pe masa de
operație, precum si
disponibilitatea eventualelor
anexe ale acesteia, necesare
intervenției.
Pregătirea preoperatorie in sala
de operatie

 se degreseaza pielea cu
comprese sterile imbibate
cu eter (cu grija sa nu se
scurga eter pe regiunea
perianala);
 se dezinfecteaza pielea cu
un antiseptic (alcool,
tinctura de iod);
 se acopera campul
operator la indicatia
medicului.
Pregatirea preoperatorie in sala de operatie

 Montarea sondei urinare si

eventual a unei aspiratii
nasogastrice, necesara in
postoperator, se fac de asemenea in
sala de operatie, de preferinta dupa
intubarea pacientului, pentru
confortul acestuia.
RISCUL OPERATOR
Orice act operator este însoţit de un
cuantum de risc ce însumează
neajunsurile pe care bolnavul le
poate avea în urma tratamentului
chirurgical.
- Experienţa arată că riscul
operator este un calcul realist de
probabilitate al
prognosticului vital şi
funcţional postoperator care
ţine cont de factorii furnizaţi de
examenul fizic, amploarea
intervenţiei şi a anesteziei.
RISCUL OPERATOR
S-au imaginat scale de calcul al riscului operator. A fost propusă o scală ce
cuprindea 7 factori de risc, ulterior fiind simplificată numai la 5 grupe,
bazate numai pe patologia bolnavului:
 Risc 1= stare de sănătate normală
 Risc 2= boli sistemice medii şi moderate
 Risc 3= boală sistemică severă dar nu cu incapacitate
 Risc 4= boală sistemică severă, invalidantă care pune viaţa în
pericol
 Risc 5= bolnav muribund
CLASIFICAREA ASA
Clasa Descriere Exemple
Nu sunt tulburări Pacient sănătos
I organice, Cura chirurgicală a
fiziologice, herniei, biopsie
biochimice şi mamară,
psihiatrice. fibrom uterin, etc.
Etiologia
chirurgicală nu
provoacă tulburări
sistemice.
Problema
chirurgicală este
localizată.
CLASIFICAREA ASA
Clasa Descriere Exemple
Tulburări sistemice medii spre -Hipertensiune bine controlată,
II moderate care nu necesită - istoric de astm,
intervenţie chirurgicală. - anemie,
- fumător,
- diabet bine controlat,
- obezitate medie,
- vârsta între 1 şi 70 ani,
- malignitate fără
metastaze sau tulburări
fiziologice,
- crize epileptice
controlate,
- hiperparatiroidism moderat,
- hiper sau hipotiroidism tratat,
- colită sau diverticulită
localizată,
- litiază renală,
- fibrom uterin dureros/moderat
hemoragic, - tumoră hipofizară
asimptomatica
CLASIFICAREA ASA
Clasa Descriere Exemple
Tulburare sistemică severă (dar - angină, hipertensiune,
III nu - diabet necontrolat
incapacitantă sau ameninţătoare terapeutic,
de - BPOC simptomatic
viaţă), care nu necesită - astm,
intervenţie - obezitate masivă,
chirurgicală - insuficieţă renală în dializă,
- disfuncţie tiroidiană slab
controlată terapeutic,
- boală inflamatorie colonică
întinsă,
- status postchimioterapie,
- tumoră hipofizară cu fenomene
sistemice,
- tumoră cerebrală cu semne de
focalizare,
- apnee de somn,
- SpO2 90-93%,
- FiA cu alură medie,
- AVC în antecedente,
- fibrom uterin cauzator de
anemie severă (hipotensiune
şi/sau necesită transfuzii)
CLASIFICAREA ASA
Clasa Descriere
Tulburari sistemice severe
IV amenintatoare de viata cu sau fara
chirurgie.
Tulburari sistemice care necesita
monitorizare invaziva inaintea
procedurilor anestezice
Exemple
- angina instabila
- insuficienta cardiaca severa
- boala respiratory grava,
- insuficienta hepato-renala,
- tumora craniana cu disfunctii
neurologice majore,
- presiune intracraniana crescuta,
- apnee de somn cu HTP,
- SpO2 < 90%,
- tahicardie / fibrilatie ventriculara
recurenta,
- fibrilatie atriala severa cu tulburari
hemodinamice,
- AVC in ultima luna,
- AIT recurente,
- anevrism cerebral
- malformatie arterio-venoasa
simtomatica,
- fibrom uterin cauzator de
tromboza venoasa profunda care
necesita anticoagulare ( din cauza
riscului de embolie pulmonara)
CLASIFICAREA ASA

Clasa Descriere Exemple

Pacient moribund - pacient cu
V cu sanse mici de functie cerebrala
supravietuire. deteriorate acut,
Pacient propus ca urmare a unui
pentru interventia anevrism cerebral
chirurgicala ca rupt.
ultima masura - incident major
terapeutica. in laboratorul de
Masuri disperate cateterizare
si/sau resuscitare. cardiaca
CLASIFICAREA ASA
Clasa Descriere Exemple
Pacient in Pacient cu
VI moarte trauma acuta,
cerebrala stomac plin,
propus pentru propleme
recoltare de postoperatorii
organe. care necesita
interventie
chirurgicala.
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
Postoperator bolnavul este un traumatizat care poate să
dezvolte în acestă perioadă complicaţii locale sau generale
care pot să-i pună în pericol viaţa.

Îngrijirile postoperatorii por fi:

 Îngrijiri postoperatorii generale
 Îngrijiri postoperatorii specifice
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
În general perioada post operatorie durează de la câteva zile în cazul
chirurgiei laparoscopice, la 7-10 zile pentru bolnavii operaţi prin chirurgia
clasică. În această perioadă trebuie luate o serie de măsuri care să favorizeze o
însănătoşire rapidă şi completă a pacientului.

1. MOBILIZAREA BOLNAVULUI LA PAT

Poziţia bolnavului în pat va fi adaptată tipului de anestezie şi de
intervenţie chirurgicală. Se va supraveghe trezirea bolnavului cu
revenirea stării de conştienţă.
Se face cu infirmierul şi de preferinţă însoţit de medicul anestezist
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 2. COMBATEREA DURERII
Durerea de la nivelul plăgii şi din jurul ei este de
intensitate mare, inducând bolnavului un
disconfort deosebit şi întreţinând un tonus
simpatic crescut. Pentru cuparea durerii se
folosesc:
 Analgetice majore- opiacee şi derivate
ale morfinei. Pot fi administrate
injectabil sau oral. Sunt analgeticele de
elecţie pentru combaterea durerii
postoperatorii imediate
 Analgetice minore- Algocalmin, AINS.
Sunt indicate după intervenţiile
chirurgicale cu traumatism operator mic
sau 24-48 de ore după intervenţiile
chirurgicale mari
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 3. TERAPIA SEDATIVĂ
Opiaceele pe lângă analgezie asigură şi o sedare a bolnavului
Frecvent însă după trecerea la analgeticele minore, bolnavul va
primi şi o medicaţie sedativ- hipnotică de tip barbituric sau
benzodiazepine
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
4. COMBATEREA VĂRSĂTURILOR ŞI PAREZEI
INTESTINALE
Postoperator datorită receptorilor alfa şi beta de
la nivelul tubului digestiv se instalează o pareză
gastro- intestinală.
Expresia clinică este oprirea tranzitului şi apariţia
vărsăturilor.
Prima funcţie care se reia este de resorbţie a
intestinului subţire şi apoi apariţia motilităţii
acestuia.
Pentru a preveni aceste efecte se plasează o
sondă de aspiraţie gastrică şi asociere de
blocante H2 şi anticolinergice, acestea din
urmă protejând şi mucoasa. Dacă pareza se
prelungeşte, bolnavul poate primi şi
antiemetice.
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 5.
PROFILAXIA BOLII TROMBO- EMBOLICE
POSTOPERATORII
Profilaxia bolii trombo-embolice este începută în
preoperator şi continată postoperator. În mod
normal în timpul intervenţiei chirurgicale are
loc o reacţie hipercoagulantă.
La bolnavii cu risc trombo- embolic crescut,
pentru profilaxie se folosesc heparine cu
greutate moleculară mică de 1-2 ori pe zi.
Bolnavii care prezinta contraindicatie de
medicatie anticoagulanta vor beneficia de
mijloace mecanice de preventie a trombozelor
venoase profunde: ciorapi elastici, fese elastice
etc.
De reţinut că această profilaxie cuprinde şi
mobilizarea precoce a bolnavului.
 ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 6. URMĂRIREA TEMPERATURII
BOLNAVULUI
- În timpul operaţiei se poate instala hipotermia datorită
pierderilor de căldură. De exemplu în laparotomiile mari,
când sunt exteriorizate în afara abdomenului viscere (
intestin, mare epiplon ). Este posibil ca la sfârşitul
intervenţiei să apară un frison ce trebuie combătut prompt
pentru a evita complicaţiile posibile.
- Hipertermia:

 Exogenă se întâlneşte rar

 Endogenă sau febră postoperatorie imediată, este
întâlnită aproape constant
Dacă persistă după a 3-a zi postoperator sau creşte
valoarea, trebuie să ne gândim la complicaţii
supurative locale sau la distanţă
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 7. SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR
VITALE
a) Aparatul respirator
Pot exista efecte reziduale ale
medicamentelor anestezice ce pot
produce depresie respiratorie.
După suprimarea acesteia se va
administra oxigen umidificat pe
masca faciala sau narine şi se va
evita decubitul dorsal prelungit.
Se vor monitoriza gazele sangvine
şi echilibrul acido- bazic.
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE

 b) Aparatul
cardiovascular
Se vor urmări:

 Pulsul central şi
periferic
 Tensiunea arterială
 Aspectul extremităţilor
( reactivitatea capilară la
nivelul patului unghial )
 EKG de câte ori este
indicat
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
c) Aparatul digestiv

Se va combate pareza gastro-

intestinală prin plasarea unei
sonde de aspiraţie gastrică şi
prin medicaţie specifică. Se
va relua treptat alimentaţia
per os, începând cu lichide.
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 d) Aparatul urinar
Se vor urmări:
 Diureza: În caz de
retenţie acută de urină
se va plasa o sondă
uretrală
 Ureea şi creatinina
 Sumarul de urină
 ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
 8. TERAPIA
ANTIMICROBIANĂ
Se poate face:
 Preventiv în chirurgia
abdominală,
imunodeprimaţi, iradiaţi,
intervenţii pe viscere
deschise potenţial
infectate
 Curativ în complicaţii
septice locale sau la
distanţă (pneumonii,
infecţii urinare, etc. )
ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE
9. ÎNGRIJIREA REGIUNII OPERATE
La nivelul plăgii operatorii pot apare
complicaţii imediate sau precoce de
tip:
 Hemoragic
 Supurativ ( abcese parietale,
gangrene parietale, etc. )
Dacă au fost instalate tuburi de dren, se
va urmări cantitatea şi aspectul
drenajului.
La plăgile cu evoluţie necomplicată, firele
sau agrafele se scot la 5-6 zile după
intervenţiile mici şi 10-12 zile după
laparotomiile mari.