Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

TEHNOLOGII DIDACTICE ASISTATE DE CALCULATOR


MATERIALE MODERNE DE CONSTRUCȚII

MATERIAL DE CONSTRUCȚII - LEMNUL

CONF. UNIV. DR. ING.: AMELITTA LEGENDI

MASTERAND: MASTERAND
DICULESCU MARILENA CRISTINA STOICA MĂDĂLINA
LEMNUL – MATERIAL DE CONSTRUCTII

 COMPOZIŢIA CHIMICĂ 6,3 %


 Lemnul este un material de H2

natură organică, cu compoziţie


chimică complexă, dependentă 49,4 % 44,2 %
Lemnul
de specie (esenţa), de vârsta C O2
arborelui şi de locul din cilindrul
lemnos din care a provenit.
N2

Substanţa organic Conţinut în substanţe organice (%)

răşinoase foioase

Celuloza (C6H10O5)n n=7000-15000 48 – 56 46 – 48

Lignină (C14H24O10)n, heterogena, 26 – 30 19 – 28


umple spatiile dintre celuloza, legata
covalent de hemiceluloza
Hemiceluloză , heterogena cu 500- 23 – 26 26 – 35
3000 momomeri glucoza
I. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A LEMNULUI

Substanţele ce alcătuiesc
lemnul pot fi împărţite în
compuşi care formează
membrana celulei lemnoase
(celuloza,hemiceluloza, lignina)
şi care prezintă 90 – 95 % din
masa lemnoasă şi compuşi ce
pot fi extraşi cu solvenţi
specifici, fără a afecta practic
compoziţia lemnului.
Substanţele organice reprezintă
aproximativ 97 – 99 % din masa
lemnoasă (uscată), restul fiind
format din compuşi anorganici
(săruri ale metalelor alcaline),
care la ardere formează cenuşa.
II. PROPRIETATILE LEMNULUI AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

 Prin microstructură se înţelege structura microscopică a lemnului, formată


din celule lemnoase, care alcătuiesc ţesuturile vii (parenchim) sau moarte
(de susţinere, de conducere şi mixte). Microstructura depinde de esenţa
lemnoasă.

 Structura macroscopică se observă în secţiunile practicate în cilindrul


lemnos, în care se văd inelele anuale, fibrele lemnoase şi zone deosebite
prin structură, rol şi proprietăţi.
AVANTAJELE CONSTRUCŢIILOR DE LEMN
Lemnul se caracterizează prin
microstructură şi macrostructură.
Prin microstructură se înţelege
structura microscopică a lemnului,
formată din celule lemnoase, care
alcătuiesc ţesuturile vii
(parenchim) sau moarte (de
susţinere, de conducere şi mixte).
Microstructura depinde de esenţa
lemnoasă.
Structura macroscopică se Figura. 1. Secţiuni în cilindrul lemnos
observă în secţiunile practicate în Se numesc defecte, neomogenităţile de structură
cilindrul lemnos, în care se văd cauzate de specificul de creştere al arborelui, de
inelele anuale, fibrele lemnoase şi diferitele boli suferite de aceasta, precum şi de
zone deosebite prin structură, rol atacul microorganismelor, insectelor etc.
şi proprietăţi. Defectele influenţează negativ proprietăţile
mecanice ale lemnului. Influenţa lor se apreciază
în funcţie de tipul de defect, de distribuţia în
materialul lemnos, de zona afectată etc.
DEZAVANTAJELE CONSTRUCŢIILOR DIN LEMN

 Influenţa mare a umidităţii asupra caracteristicilor fizico-mecanice, a dimensiunilor şi


durabilităţii lemnului. Spre exemplu variaţia umidităţii de la 5 până la 15% duce, la
unele specii de lemn, la scăderea cu aproape de 2 ori a rezistenţei la compresiune.
Creşterea umidităţii favorizează, de asemenea, degradarea biologică a lemnului , în
special datorită acţiunii ciupercilor şi crează probleme de sănătate pentru ocupanţii
construcţiilor.

 Sortimentul limitat de material lemnos atât în ceea ce priveşte dimensiunile secţiunii


transversale cât şi în privinţa lungimilor. Folosirea unor elemente, sub formă de grinzi
sau stâlpi, cu dimensiuni transversale mari (de obicei peste 20 cm) sau cu lungime mare
( peste 5-6 m) duce, de multe ori, la preţuri ridicate. Această deficienţă se poate elimina
prin folosirea unor elemente compuse sau a unor elemente realizate din scânduri
încleiate.

 Defectele naturale ale lemnului (defecte de formă şi structură, crăpături etc.), defectele
cauzate de ciuperci, insecte sau de unele substanţe chimice precum şi efectele
fenomenelor de contracţie şi de umflare reprezintă inconveniente importante ale
materialului lemnos de construcţie.
 Degradări produse de ciuperci şi insecte atunci când nu există un tratament
corespunzător împotriva acestora.
ACŢIUNI AGRESIVE ASUPRA LEMNULUI ŞI MIJLOACE DE PROTECŢIE

 Stabilitatea chimică  este determinată de esenţa lemnoasă, de condiţiile de exploatare şi de


natura mediului agresiv.
 Soluţiile acide devin agresive la pH = 2. Sub acţiunea îndelungată a
soluţiilor acide sau bazice, lemnul se poate distruge, cu atât mai
repede cu cât aciditatea (concentraţia în sau bazicitatea (concentraţia
în OH–) este mai mare.
 Distrugerea lemnului sub acţiunea chimică este accelerată de atacul
biologic.
 este rezistenţa lui la putrezire.
 Durabilitatea lemnului  Din cauza naturii lui organice lemnul este supus acţiunii distructive
al unor bacterii şi ciuperci de diferite tipuri.
 Rezistenţa la atacul biologic este determinată de esenţă, de
structură, de temperatură şi umiditate.
 Lemnul se poate clasifica în:
– foarte puţin durabil (fag, plop, mesteacăn), care putrezeşte în
maximum 3 ani;
– puţin durabil (brad, molid), care putrezeşte între 3 la 7 ani;
– durabil (salcâm, pin), care putrezeşte între 7 la 10 ani;
– foarte durabil (stejar, nuc), care începe să putrezească după 10 ani.
Durabilitatea lemnului in funcţie de metoda de tratament
Tratament Durabilitate (ani) Creştere faţă de lemnul netratat
neimpregnat 2–3 –
impregnare cu ZnCl2 5–8 aprox. 2,5 ori
impregnare cu creozot 30 – 35 10 – 12 ori
MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN LEMN CARE PASTREAZA
STRUCTURA SI PROPRIETATILE LEMNULUI BRUT

Furnirul se obţine prin derulare sau decupare din lemn de foioase selecţionat.
Metode de obtinere a furnirului

Produsele finite
Modul de obţinere a unui placaj
Placajele se obţin din număr impar de
furnir cu fibrele dispuse sub unghi de 90°
(sau mai mic) unele faţă de altele, lipite cu
adezivi sintetici prin presare la cald . Au
rezistenţe mecanice bune şi contragerile
mai mici decât ale lemnului brut. Se
fabrică placaje de uz general şi special
(bachelitizate, melaminate, stelate etc.).
PRODUSE BRUTE DIN LEMN

N Produs Dimensiuni Esenţă Aspect Utilizări


r
1 BUŞTENI do min. 14 cm foioase -materie primă
pentru produse
semifabricate
şi finite
– piloţi
l min. 2,5 m răşinoase – batardouri

– stâlpi de
susţinere
2 STĂLPI l 5-14 m foioase susţinerea
PENTRU răşinoase liniilor aeriene,
electrice,
LINII
telefonice
AERIENE
3 BILE do 12-16 cm

l 9m
4 MANELE do 8-11 cm răşinoase – schelărie

l 3-6 m
5 PRĂJINI do 4-7 cm – lemne de
susţinere
l 2-4 m
PRODUSELE SEMIFABRICATE
PRODUSE DIN LEMN CARE PASTREAZA STRUCTURA SI
PROPRIETATILE LEMNULUI BRUT

Produsele brute

Produsele brute se obţin din arbori prin curăţirea ramurilor, decojirea şi tăierea lor la
lungimi convenabile. Aceste materiale păstrează conicitatea naturală a lemnului.

Produsele semifabricate

Produsele semifabricate au forme geometrice bine determinate şi se obţin prin


prelucrarea buştenilor. Traversele de cale ferată se fabrică numai din lemn de foioase
prin tăiere sau cioplire, în aşa fel încât inelele anuale să fie tangente la faţa lor .
TIPURI DE ESENŢE UTILIZATE PENTRU OBŢINEREA
MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE DIN LEMN
 Esenţele de răşinoase  sunt de largă utilizare, ce se explică prin răspândirea şi modul de
creştere (trunchiuri drepte) al arborilor răşinoşi.
 Dintre arborii răşinoşi se utilizează mai ales molidul şi bradul, mai
răspândiţi în ţara noastră.
 Molidul are rezistenţe mecanice bune, densitate mică, se prelucrează
uşor, iar cantitatea mare de răşină îi asigură o durabilitate mai mare.
 Bradul este un lemn mai alb, cu răşină mai puţină ceea ce îl face mai
puţin durabil decât molidul.

  au proprietăţi variate, ce determină utilizarea lor diferenţiată în funcţie Esenţele de răşinoase


de caracteristicile tehnice
 se utilizează pentru obţinerea materialelor şi elementelor de construcţie. Dintre
 Esenţele tari acestea mai importante sunt stejarul (lemn dens, cu rezistenţe mecanice mari,
cu contragere mare la uscare, dar cu umiditate mare) şi fagul cu rezistenţe
mecanice bune, dar mai puţin durabil decât stejarul.
 se utilizează ca materii prime pentru obţinerea de materiale eficiente, moderne

ce nu mai păstrează structura iniţială a lemnului şi care în unele cazuri au
Esenţele moi
 proprietăţi superioare tari. (plopul, salcia)
Din prelucrarea esenţelor menţionate rezultă deşeurile lemnoase care se pot utiliza
în fabricarea de materiale eficiente pe bază de lemn. Arborii foioşi dau deşeuri mai
numeroase (25 – 40 %) decât cei răşinoşi (23 – 35 %).
CONCLUZII

Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si


mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte esentiale :
rezistenta mecanica si stabilitate ;
securitate la incendiu ;
igiena, sanatate si mediu ;
siguranta in exploatare ;
protectie impotriva zgomotului ;
economie de energie si izolare termica.
Lemnul este un material compozit, biologic, ecologic si regenerabil, cu insusiri favorabile
utilizarilor multiple in industrie si constructii;
Natura si compozitia lemnului fac din acesta un produs perisabil, combustibil si higroscopic,
necesitand protectie profilactica si curativa;
Prin caracterul tehnico-aplicativ, protectia lemnului este o activitate continua, in domeniile
exploatarii, prelucrarii si industrializarii, constructiilor tehnice, civile si de patrimoniu;
Usor de prelucrat, accesibil, ieftin, placut, calduros si usor de intretinut, lemnul se foloseste pe
scara tot mai larga in multe domenii, in special in constructii.
Diminuarea suprafetelor impadurite din ultimii ani, cu grave urmari in evolutia fenomenelor
climatice si de mediu,impune dezvoltarea unor politici de conservare durabila a resurselor forestiere,
in paralel cu instituirea unor norme tehnice adecvate, care sa prevada obligativitatea protectiei
lemnului exploatat si aflat in diverse stadii de utilizare si degradare.

S-ar putea să vă placă și