Sunteți pe pagina 1din 38

DISCIPLINA

METROLOGIE,
STANDARDIZARE ŞI
ASIGURAREA CALITĂŢII
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Capitolul II. STANDARDIZAREA ŞI ASIGURAREA METROLOGICĂ ÎN IU

Capitolul III: CERTIFICAREA PRODUSELOR, SMC

Capitolul IV: ASIGURAREA CALITĂŢII ÎN IU

1
Titularul disciplinei: dr. Ala Dabija
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI
ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR
Tema 1.1: Disciplina şi obiectivele
metrologiei
1. Metrologia ca disciplină. Noţiuni
generale. Scopul, obiectivele disciplinei,
istoria metrologiei. Aplicaţii practice
2. Organizaţii Internaţionale de
metrologie.
3. Sistemul internaţional de unităţi de
măsură SI 2
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Bibliografia recomandată:
1. Стандартизация, метрология и сертификация Учебник И.
М. Лифиц (2002)
2. Метрология, cтандартизация и сертификация. В. М.
Клевлеев, Ю. П. Попов, И. А. Кузнецова (2003)
3. Шишкин Ф. И. Основы метрологии, стандартизации и
контроля качества. Учебные пособия. – М; Издательство
стандартов, 1988
4. Бурдун Г. Д. Марков Б. Н. Основы метрологии. Учебные
пособия для вузов. – М; Издательство стандартов, 1985
5. Андаурова Г. Изучение основ стандартизации, метрологии,
и управления качеством продукции. Алма-Ата, 1983
6. Mihai Ciocoiu, Bazele statistico – matematice ale analizei şi
confortului calităţii în industria textilă Ed. Performantica, Iaşi, 2002
7. Mircea Bejan, Unităţile de măsură SI
8. Sistemul Internaţional de unităţi SI Bucureşti, 1995
9. Surse de internet: http//www.google.ro, mail.ru, yandex.ru
3
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

1. Metrologia ca disciplină. Noţiuni


generale. Scopul, obiectivele disciplinei,
istoria metrologiei. Aplicaţii practice
Metrologia este ştiinţa, care are ca obiect
studiul proceselor de măsurare cu elementele
componente: mărimi şi unităţi de măsură;
mijloace de măsurare: mijloace tehnice prin care
se execută măsurarea; metode de măsurare;
principii fundamentale de execuţie; rezultatul
măsurării.
Denumirea „Metrologie” vine de la 2
cuvinte greceşti „Metron” – măsură şi „Logos” –
studiu.
4
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Obiectivele Metrologiei:
• crearea, adoptarea şi uniformizarea unităţilor
unice de măsură, adoptarea sistemului
internaţional de unităţi de măsură SI;
• supravegherea activităţii de adaptare a
sistemului SI în ţările membre ale organizaţiilor
internaţionale de metrologie;
• crearea mijloacelor de măsurare etalon,
controlul procesului de păstrare şi transmitere a
mijloacelor de măsurare de precizie inferioară;

5
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Obiectivele Metrologiei:
• asigurarea legislativă a coeziunii măsurilor
utilizate pe plan internaţional;
• elaborarea metodelor şi a mijloacelor de
control, controlul propriu-zis a calităţii mijloacelor
de măsurare, controlul erorilor de măsurare, a
stării mijloacelor de control;
• perfecţionarea mijloacelor de control pentru
sporirea calităţii produselor, eficienţei producţiei,
creşterea nivelului de tehnologie utilizată,
asigurarea calităţii producţiei etc.
6
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Metrologie. Scurt istoric


Unităţile de măsură şi implicit mijloace de
măsurare (măsurarea valorilor fizice) se
utilizează încă din cele mai vechi timpuri, iniţial
fiind folosite mijloace simple de măsurare.
De exemplu: unitățile de măsură pentru
pietrele preţioase - carați (0,2g) (trad. seminţe
de boabe), unităţile de măsură farmaceutice sunt
reprezentate de granule (trad. latină - seminţe).
Ţarul Petru I ocupă un loc deosebit în
istoria Rusiei, contribuind în mod considerabil la
reforma metrologică realizată în Rusia la
începutul sec. XVIII.
7
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Reformele metrologice au început cu


decretele (ucazurile) lui Petru I din 1699, prin
care s-a dispus numărarea anilor de la naşterea
lui Hristos, nu de la facerea lumii, şi începutul
anului la 1 ianuarie, nu la 1 septembrie ca mai
înainte.
Astfel, anul 7208 de la facerea lumii a
devenit anul 1700, de la 1 ianuarie.
De asemenea, a fost suspendată divizarea
zilei în partea luminoasă şi partea întunecată a
zilei (cu durate diferite), ziua de 24 de ore fiind
divizată în două jumătăţi a câte 12 ore fiecare
pe parcursul anului întreg.
8
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Ca urmare, pe cadranele ceasornicelor au


apărut cifre de la 1 la 12, cum este şi în prezent.
Prin aceste decrete era fixat şi începutul zilei la
un moment astronomic determinat – la ora 24.
Mai târziu au fost introduse în Rusia şi alte
unităţi de măsură a timpului – luna, săptămâna
(седмица), ziua, ora, minutul, secunda şi o
unitate, care în prezent nu este utilizată – terţia
(1/60 din secundă).
Construcţia la comandă a corăbiilor ruseşti
pentru export a contribuit la introducerea
unităţilor engleze picior (foot) – 30,66 cm şi ţol
(inch, rus. дюйм) – 2,54 cm.
9
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

De asemenea aceste evenimente au


contribuit la corelarea valorilor numerice ale
unităților folosite ca: stînjenul, vîrful degetului,
cotul, brazda etc.
Cotul (Локоть) –
distanţa de la cot pînă la
vîrful degetului mijlociu.
Stînjenul (сажень) -
distanța între mâinile întinse,
se echivala cu 7 picioare
engleze (214,66 cm).
Aршин ≈ cu 28 ţoli
(71,12 cm) sau cu 2/3 picior.
10
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Vîrful (вершок) - lungimea degetului arătător


≈ ¾ ţol (1,905 cm).
Пядь – distanţa intre degetele mari şi arătător
întise ale mâinii.
Верста – lungimea brazdei – 3500 picioare
sau 1500 arșini.
În Rusia mai erau răspîndite unităţile de
suprafaţă, десятина şi stogul (копна).
În practica comercială şi viaţa cotidiană
erau în uz şi unităţi de măsură deosebite,
numite şi unităţi de pâine, precum şi a
volumului lichidelor, ca: cada (кадь),
11
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

butoiul (бочка), vadra(ведро),


egală cu 10,2 l, cana (кружка) =
1,25 l, (чарка) = 0,5 l, octa
(осьмина), sfertul (четверть)
etc.

Pe lângă unităţile de bază utilizate în comerţ


şi industrie, au fost adoptate şi aşa numitele unităţi
„farmaceutice” ca: funtul (358,3 g), uncia (29,9 g),
drahma (3,7g), scrupulul (1,2 g) şi granula (0,06
g), folosite la prepararea produselor farmaceutice şi
a prafului explozibil (arme).
12
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

În Vavilonul Antic (al II veac î.e.n.) au fost


stabilite dimensiunile de oră, lună, an.
Timpul era măsurat în mine ≈ 2 h
astronomice – timpul în care prin ceasul de apă se
scurgea cantitatea de 500 g apă.
Ulterior mina a fost transformată în minută,
iar ceasul de apă a suportat modificări în ceas de
nisip, apoi în mecanismul complex al ceasului
modern cu pendul.
Odată cu dezvoltarea comerţului
internaţional a crescut semnificaţia internaţională
a metrologiei.
13
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Spre sfîrşitul sec. al XVIII-lea (1793), de


către un grup de oameni de ştiinţă francezi, care
au abordat ştiinţific unităţile de măsură
cunoscute, a fost elaborat primul Sistem Metric
de unităţi, predecesorul actualului Sistem
Internaţional de Unităţi SI, utilizabil pe plan
mondial.
Astfel în istoria metrologiei a fost fondat
Sistemul metric, care avea la bază 2 unităţi
fundamentale: metrul – unitate de măsură a
lungimii şi kilogramul – unitate de măsură a
masei.
14
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

În anul 1875, de către guvernele a 17 state


independente a fost semnat un tratat diplomatic
internaţional, cunoscut sub denumirea
„Convenţia Metrului”, care a contribuit la
crearea primului organism internațional de
metrologie “Biroului Internaţional de Greutăţi şi
Măsuri” (BIPM), creat ulterior la Sevres, Franţa.
În prezent, în fiecare stat este adoptată
legea metrologiei proprie şi înfiinţată o instituţie
naţională de metrologie. În Republica Moldova
activitatea în domeniul metrologiei este
desfăşurată în conformitate cu „Legea Metrologiei,
nr. 647-XIII” din 17 noiembrie 1995.
15
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

16
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

„Legea Metrologiei” (LM) stabileşte bazele


metrologiei legale şi este îndreptată spre
asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor în
ţară şi protejarea persoanelor fizice şi juridice
împotriva efectelor negative ale măsurărilor
incorecte sau false.
Prevederi din LM (fragment):
- în Republică se utilizează în mod obligatoriu
unităţile de măsură din sistemul SI;
- mijloacele de măsurare se supun în mod
obligatoriu verificării metrologice în procesul de
fabricare, modificare, reparare, închiriere,
exploatate şi import;
17
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

- uniformitatea şi exactitatea măsurărilor în


Republică se asigură datorită activităţii de
transmitere a unităţilor de măsură etalon naţionale
spre cele de precizie inferioară până la mijloacele
de măsurare de lucru;
- domeniile de exercitare a controlului şi a
supravegherii metrologice de stat sunt:
ocrotirea sănătăţii; protecţia mediului, muncii şi
siguranţa tehnică; domeniul transportului şi a
construcţiilor; producerea și comercializarea
produselor farmaceutice și alimentare; operaţiunile
comerciale, vamale, poştale;
18
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

înregistrarea recordurilor sportive naţionale şi


internaţionale; activitatea de închiriere, vindere,
etalonare, verificare e.t.c.;
• alte dispoziții.
Aplicarea metrologiei asigură calitatea
proceselor de producţie şi a bunurilor fabricate.
Încrederea în calitatea produselor şi
serviciilor este determinată de încrederea în
calitatea proceselor de măsurare, sau calitatea
rezultatelor măsurărilor, realizate de către
laboratoarele de încercări a produselor şi
laboratoarele de etalonări metrologice.
19
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Laboratoarele de încercări a produselor,


trebuie să demonstreze că toate mijloacele de
măsurare, utilizate în cadrul activităţilor, sunt
verificate metrologic, iar rezultatele măsurărilor
sa fie «trasabile» la Sistemul SI.
În acest context se poate menționa, că
Metrologia are un rol cheie în implementarea
tehnologiilor inovative, elaborarea şi producerea
eficientă a produselor ce corespund necesităţilor
actuale ale pieţii, fiind cunoscut faptul, că
producerea mărfurilor autohtone şi exportul lor
depind în mare măsură de exactitatea,
uniformitatea, corectitudinea măsurărilor.
20
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

2. Organizaţii internaţionale de metrologie


2.1 Printre organismele internaţionale
metrologice principale se includ:

• Biroul Internaţional de Greutăţi şi Măsuri


(BIPM)

• Organizaţia Internaţională de Metrologie


Legislativă (OIML)

• Organizaţia Internaţională de Standardizare


ISO
• Organizaţia Europeană de Control al Calităţii
(OECC) etc.
21
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

„Convenţia Metrului” - tratatul diplomatic


internaţional, semnat in anul 1875 de guvernele
unui număr de 17 state a contribuit la crearea la
Sevres, în Franţa, a Biroului Internaţional de
Greutăţi şi Măsuri (BIPM), care include la
moment 51 de reprezentanţi.
BIPM – instituţie internaţională metrologică,
întreţinută de către cotizaţiile ţărilor participante
la Convenţia Metrului, care, reprezentând
organul de dirijare, organizează şedinţe 1 dată la
4 ani, având sediul în nordul Franţei lângă Paris
la Sevres.
22
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Domeniul de activitate al BIPM:


• elaborarea unităților de măsură etalon şi a
preciziei mărimilor fizice principale;
• păstrarea etaloanelor; compararea
etaloanelor internaţionale cu cele ale statelor
independente;
• determinarea şi corelarea parametrilor
mărimilor fizice şi ale constantelor;
• cercetări fundamentale privind metode de
măsurare şi materiale îmbunătăţite de
etalonare.
23
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Organizaţia Internaţională de Metrologie


Legislativă (OIML – International Organization of
Legal Metrology) – creată în 1955 de către efortul
reprezentanţilor din fosta URSS, cu sediul la Paris.
Structura OIML este asemănătoare cu cea a BIPM.

Preocupările principale:
• unificarea legilor şi a instrucţiiilor în domeniul
activităţii serviciilor metrologice (asigurarea
legislativă a coeziunii măsurilor utilizate pe plan
internaţional);
24
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

• elaborarea recomandărilor internaţionale


privind: terminologia, metodele de măsurare,
regulile de cercetare şi controlul calităţii mijloacelor
de măsurare;
• elaborarea documentaţiei normative, care
reglementează transmiterea informaţiei privind
valorile unităţilor fizice de măsură de la unităţile de
măsură etalon spre unităţile de măsură inferioare.
Certificatele eliberate de OIML exclud
necesitatea realizării verificărilor repetate,
reprezentînd un avantaj pentru activităţile de
antreprenoriat.
25
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Organizaţia Internaţională de Standardizare


ISO (isos - egal) – organizaţie cu preocupare în
domeniul standardizării, având totodată şi rolul de
perfecţionare a Sistemului de unităţi de măsură SI,
precum şi răspândirea acestora pe plan
internaţional.
Această organizaţie, creată în 1946 la Londra
de către 25 de organisme naţionale de
standardizare, contribuie la ridicarea rolului
standardizării la nivelul internaţional în scopul
lărgirii spectrului relaţiilor internaţionale ştiinţifice,
tehnico-economice, asigurarea schimbului
internaţional de mărfuri şi servicii etc.
26
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Membrii ISO – organizaţii naţionale de


standardizare pentru toate domeniile, în afară de
electrotehnică.

În 1957 a fost înfiinţată Organizaţia Europeană


de Control al Calităţii (OECC), cu scopul de
elaborare, propagandă şi perfecţionarea
mijloacelor de control pentru sporirea calităţii
produselor, creşterea productivităţii muncii,
elaborarea bazelor ştiinţifice ale problemelor
calităţii, asigurării indicilor de siguranţă şi
durabilitate.
27
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

3. Sistemul Internaţional de Unităţi SI


Forma modernă a Sistemului metric,
Sistemul Internaţional de Unităţi SI, raţional
structurat se foloseşte, în prezent, în mod legal, în
peste 125 de ţări şi se acţionează în zilele noastre
atât în cadrul acestor ţări, cât şi în relaţiile pe
multiple planuri dintre ele.
Sunt scoase din uz sau se aplică cu restricţii
unităţile de măsură care nu fac parte din SI şi nu
sunt admise a fi utilizate pe termen nelimitat, în
paralel cu unităţile SI.
28
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR
În baza rezultatelor măsurărilor arcului
de meridian dintre Dunkuerque şi Barcelona,
(efectuate de Delambre şi Mechain), a fost
realizat un etalon din platină al metrului,
egal cu a 10-a milioana parte a sfertului
meridian pământesc.
Pe baza rezultatelor măsurătorilor
efectuate de Lavoisier şi colaboratorii săi
asupra greutăţii unui volum cunoscut de apă
a fost realizat un etalon din platină al
kilogramului. Cele două etaloane din
platină, al metrului şi al kilogramului, au fost
depuse, la 22 iunie 1799, la Arhivele
Republicii Franceze.
29
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

În Sistemul Internaţional se disting trei


categorii principale de unităţi de măsură SI:
• fundamentale;
• derivate;
• suplimentare.
Unităţile de măsură fundamentale sunt
independente, nu reies una din alta și servesc
definirii altor unități de măsură (ex. m, kg).
Unităţile de măsură derivate sunt obținute pe
baza aplicării a relațiilor empirice asupra celor
fundamentale, reies din acestea (de ex.
densitatea / masa volumetrică kg/m3).
30
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR
Sistemul SI este descris de standardele ISO
1000, precum şi de standardele ISO 31-0, ISO
31–12. Mărimile fundamentale descrise în
standardele ISO sunt în număr de 7. Ele sunt
independente, clar definite din punct de vedere
dimensional: metrul, kilogramul, secunda,
amperul, kelvinul, molul şi candela.
Kilogramul este unitatea de măsură a
masei; el constituie masa prototipului internaţional
al kilogramului;
Metrul este unitate de măsură a distanţei -
lungimea drumului parcurs de lumină în vid în
timp de 1/229 792 458 dintr-o secundă;
31
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Secunda este unitatea de timp definită ca


fracţiunea 1/86400 din ziua solară medie;
Amperul – unitatea de curent electric constant;
Kelvinul – unitatea de temperatură
termodinamică;
Molul – unitatea de substanţă;
Candela – unitatea de intensitate luminoasă.
Mărime Unitatea de măsură Simbol
lungime metru m
masă kilogram kg
timp secundă s
curent electric amper A
temperatură termodinamică kelvin K
cantitate de substanţă mol mol
intensitate luminoasă 32 candelă cd
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Unităţile derivate din sistemul SI


Unitate SI
Mărime
Denumire Simbol
Arie metru pătrat M2
Volum metru cub M3
Viteză metru pe secundă m/s
Acceleraţie metru pe secunda la pătrat m/s2
Număr de unde metru la puterea minus unu m-1
Densitate (masă volumică) kilogram pe metru cub kg/m3
Volum masic metru cub pe kilogram m3/kg
Densitatea curentului electric amper pe metru pătrat A/m2
Câmp magnetic amper pe metru A/m
Concentraţie (a cantităţii de mol pe metru cub mol/m3
substanţă)
Luminanţă candelă pe metru pătrat cd/m2
33
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Unităţile suplimentare se utilizează în scopul


diferenţierii unor mărimi de natură diferită având
aceiaşi dimensiune.
Unitatea SI
Mărime
Denumire Simbol Expresia în unităţi SI fundamentale
unghi plan radian rad mm-1=1
unghi solid steradian sr m2m-2=1

Exemple de utilizare a unităţilor suplimentare.


Unitatea SI
Mărime
Denumire Simbol
viteză unghiulară radian pe secundă rad/s
acceleraţie unghiulară radian pe secundă la pătrat rad/s2
intensitate energetică watt pe steradian W/sr
34
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Sistemul SI prevede şi o serie de prefixe


Factorul de Prefix Simbol Factorul de Prefix Simbol
multiplicare multiplicare
1024 yotta Y 10-1 deci d
1021 zetta Z 10-2 centi c
1018 exa E 10-3 mili m
1015 peta P 10-6 micro 
1012 tera T 10-9 nano n
109 giga G 10-12 pico p
106 mega M 10-15 femto f
103 kilo k 10-18 atto a
102 hecto h 10-21 zepto z
101 deca da 10-24 yocto y

Ex. multiplii m: 1km = 10 hm = 100 m;


Ex. de submultiplii m: 1m = 0,1
35
dm = 0,01 cm = 0,001 mm
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR
Unităţi folosite împreună cu sistemul internaţional
Denumire Simbol Valoarea în unitate SI
minut min 1 min = 60s
oră(a) h 1 h = 60 min = 3600s
zi d 1 d = 24 h = 86 400 s
grad  1 = (/180) rad
minut ‘ 1‘ = (1/60)  = (/10800) rad
secundă “ 1“ = (1/60) ‘ = (/648000) rad
litru (b) l,L 1 l = 1dm3 = 10-3 m3
tonă (c) t 1 t = 103 kg

Unităţi menţinute temporar cu SI


Denumire Simbol Valoarea în unitate SI
milă marină (a) 1 milă marină = 1 852 m
nod 1 milă marină pe oră = (1 852/3 600) m/s
ängström Å 1 Å = 10-10 m = 0,1 nm
ar a 1 a =1 dam2 = 102m2
hectar ha 1 ha =1 hm2 = 104m2
curie Ci 1 Ci = 3,7  1010 Bq
röntgen R 1 R = 2,58  10-4 C/kg
rad rad = 1cGy = 10-2 Gy
1 rad 36
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR

Subiecte pentru evaluare


1. Care sunt obiectivele metrologiei ?
2. Ce unități de măsură istorice au ajuns și se
utilizează și la momentul de față ?
3. Care sunt unitățile de măsură care au format
sistemul internațional inițial SI și care sunt
acestea ?
4. Ce act metrologic a stat la baza înființării
primului organism internațional de metrologie
BIPM ?
5. Care sunt domeniile asupra cărora se exercită
controlul și supravegherea metrologică
națională ?
37
Capitolul I: BAZELE METROLOGIEI ŞI ASIGURĂRII UNITĂŢII MĂSURĂRILOR
6. Unde pot fi supuse verificării metrologice
mijloacele de măsurare utilizate de zi cu zi ?
7. Numiți organismele internaționale de
metrologie ?
8. Care sunt domeniile de activitate dezvoltate
de acestea ?
9. Numiți categoriile de mărimi și unități de
măsură care fac parte din sistemul SI.
10.Numiți unitățile de măsură fundamentale din
sistemul SI.
11.Dați exemple de unități de măsură derivate și
suplimentare din sistemul SI
12.Numiți multiplii și submultiplii m, kg.
38