Sunteți pe pagina 1din 20

O perspectivă diacronică indică o evoluţie a impactului

vizual/auditiv al imaginii redate/ sugerate. Impactul şi valoarea


depind de parametri de analiză.
A - Fotografia în presa scrisă:
poziţionarea în pagină (pe prima pagină, pe pagina tematică);
culoarea: alb/ negru sau color;
titrată sau doar încadrată în corpusul textului;
tipologia: o fotografie-portret; o fotografie de grup cu
poziţionarea centrală/laterală a personajului;
reluarea subiectului într-o nouă ediţie cu fotografii care atestă
istoria evenimentului (cu personajul plasat central).
1
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
SECŢIA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

IMAGINEA PRIN PRESĂ

Conf. univ. dr. Gabriela RUSU - PĂSĂRIN

21
 secvenţe informaţionale despre personaj sau despre
eveniment ,avându-l actant pe personajul în construcţie
imagistică;
 declaraţii ale personajului folosite ca insert-voce în buletine
de ştiri, reportaje, comentarii cu ilustraţii sonor-informative;
 interviuri circumstanţiale;
 interviuri-portret;
 prezenţă activă în dezbateri, talk- schow-uri, spectacole
tematice.

3
1. Expresivitatea încadraturii generată de organizarea spaţiului
prin procedee optice:
 încadratură strânsă (lipsa elementelor de perspectivă, efect
negativ/pozitiv);
 încadratură medie (adăugarea unui subiect secundar ,având
rolul de a pune în valoare subiectul principal);
 încadratură largă (integrarea în cadru a obiectelor
îndepărtate şi atracţia vizuală a detaliilor).

4
2. Prezenţa reală în secvenţe filmate sau emisiuni în direct şi
gestionarea riguroasă a acestor prezenţe:
 să fie în succesiune (cu elemente de noutate la fiecare
apariţie sau reiterare cu valoare de prezenţă vizuală/
declaraţie de reţinut/arhivat);
 să fie difuzată în acelaşi tip de programe sau la aceleaşi ore
(reiterarea în fluxuri permanente creează fidelizarea
receptării);
 să se evite supralicitarea prezenţei televizuale (se creează
fenomenul de respingere şi nu de reţinere prin noutate, se
ignoră “aşteptatea” graduală din partea publicului).

5
3. Prezenţa invocată sau sugerată:
 prin apelarea indirectă (folosirea contextului sau a unei
“voci” care raportează evenimentul la prezenţa/implicarea
personajului);
 prin transmiterea unor imagini în care apare personajul fără
marcarea explicită verbală, a acestei prezenţe (“defilare
vizuală”).

6
Fotografiile sonorizate sunt înlocuite de înregistrările video.

Efecte:
 îmbogăţesc comunicarea prin sugerarea modificărilor de
expresie, intonaţie, timbru, pauze sugestive;
 creează o imagine persuasivă printr-un tip de comunicare non-
verbală;
 sunt accesate de un număr mare de utilizatori şi considerate
“microfilme”.

7
1. a .Intervenţii în direct, în stilul videoconferinţelor:
 pe reţea externă creează imaginea unui bun comunicator
care gestionează corect:
 timpul de adresare;
 atenţia receptorului;
 succesiunea secvenţelor informative pentru a crea
tensiunea discursului şi a evita plictisul, dezinteresul şi
chiar reacţia de respingere;
 b. intervenţii în direct prin reţea sau satelit creează
sentimentul de “teleprezenţă” şi constituie un indice de
credibilitate prin notorietatea personajului şi gradul de
expertiză.

8
au avantajul:

 de a fi prelucrate şi de a fi selectate secvenţele


informaţionale cele mai relevante;
 de a fi transmise în momentele care le revendică pentru a le
conferi statut de secvenţă-reper;
 de a fi reluate în secvenţe selectate şi reiterate cu valoare de
leit - motiv, “fir roşu” al dezbaterii, pledoariei, secvenţă de
deschidere/ închidere a unei manifestări (în genul
romanului “circular” – “Pădurea spânzuraţilor” – L.
Rebreanu).

9
Analiza imaginii operează cu un set de elemente constant
definite, denumite indicatori de imagine.
Indicatorii de imagine sunt elemente de structură ale
imaginii care :- o definesc,
- o particularizează ,
- permit investigarea acesteia.

10
Indicatorii de imagine trebuie să îndeplinească o serie
de condiţii pentru a fi operaţionali:

 să aibă relevanţă pentru imaginea analizată pe termen


lung;
 să aibă relevanţă pentru mediul de referinţă;
 să fie măsurabili într-un sistem de cuantificare binar
(pozitiv/negativ);
 să poată fi descompuşi într-un număr variabil de
subindicatori de imagini;
 să acopere o zonă/palier distinctă a(al) imaginii analizate.

11
 Eficacitatea organizaţiei
 Locul, rolul şi funcţiile organizaţiei în societate
 Modul de îndeplinire a funcţiilor în situaţii de criză
 Valorile, normele, simbolurile, climatul intern al
organizaţiei
 Capacitatea organizaţiei de a corela dinamic resursele
(umane, materiale şi financiare) cu scopul declarat şi
asumat, pe baza unei concepţii moderne de organizare şi
funcţionare

12
 Activitatea externă/internaţională a organizaţiei
 Implementarea organizaţiei în viaţa societăţii româneşti
(participarea la viaţa cultural-ştiinţifică, acţiuni umanitare,
acţiuni în situaţii deosebite etc.)
 Acţiuni desfăşurate de organizaţie pentru materializarea
relaţiilor cu partenerii sociali.

De preferat să se opereze cu indicatori care să vizeze numai


acele paliere imagologice care au relevanţă pentru acea
organizaţie.

13
Fiind o consecinţă a procesului comunicării sociale,
imaginea poate fi investigată şi în funcţie de poziţia
obiectului
său în actul comunicaţional. Din această perspectivă se
operează cu noţiunea de A - IMAGINE REZULTANTĂ.
Aceasta poate fi descompusă în:
 Imaginea indusă (Ii) obţinută prin analiza mesajelor
transmise de obiectul investigaţiei;
 Imaginea difuzată (Idi) obţinută prin analiza informaţiilor
referitoare la obiectul investigaţiei transmise de alte surse;

14
 Imaginea reflectată (Ir) obţinută prin analiza informaţiilor
referitoare la modul în care a fost recepţionată imaginea
indusă de către grupul-ţintă al comunicării.

Imaginea rezultantă (IR) se obţine prin adiţionarea


tipurilor de imagine enumerate:
IR = Ii + Idi + Ir

15
Analiza de imagine poate fi concepută pornind de la două
puncte de vedere opuse.
Ceea ce le diferenţiază este elementul de referinţă al
analizei:
 a considera ca element de referinţă imaginea relevată de
analiză la un moment dat ( Id ), celelalte imagini raportându-
se
la aceasta;
 a proiecta imaginea de referinţă în funcţie de scopurile şi
obiectivele care se raportează rezultatele analizei de
imagine = imagine dezirabilă (Id)

16
O analiză de imagine, pentru a fi relevantă, trebuie să
aibă un trend, cel puţin anual. Analiza trebuie să urmărească
o serie de elemente, mereu aceleaşi, a căror variaţie în timp
să ofere informaţii despre imaginea respectivei organizaţii.

Analiza de imagine trebuie să se finalizeze cu o serie de


propuneri vizând măsuri de îmbunătăţire a imaginii.

17
Analiza imaginii dezirabile poate furniza indicii despre:
 ecourile evoluţiei din interiorul organizaţiei;
 ecourile evoluţiei organizaţiei în mediul social, mai ales ale
evoluţiei raporturilor ei cu mediul - sarcină;
 consecinţele evoluţiilor interioare şi exterioare pentru
raporturile cu entităţile sociale din care se receptează
modificările de imagine;
 modificările de atitudine faţă de organizaţie care survin din
cauze încă neprecizate, deci din motive care se impun
pentru a fi clarificate.

18
Elementele componente ale imaginii dezirabile trebuie ierarhizate în
funcţie
de importanţa lor.
Acţiunile menite să susţină elaborarea imaginii dezirabile a organizaţiei
presupune măsuri diferenţiate în funcţie de numeroase aspecte.
GESTIONAREA
PROCESE SITUAŢIA ACTUALĂ OPŢIUNI
SCHIMBĂRII
Realitatea Cine suntem ? Ce vrem să fim ? Ce ar trebui să facem
organizaţională Cum ar trebui să ne în interior pentru a
manifestăm ? modifica şi realitatea
şi imaginile ?
Autoevaluarea Cum ne autopercepem şi ne Cum ar trebui să ne Unde greşim ?
autoevaluăm ? evaluăm ?
Imaginea altora Cum suntem percepuţi ? Cum vrem să fim percepuţi Ce facem pentru a
De cine suntem interpretaţi şi interpretaţi ? obţine în exterior
în modalităţi care ne imaginile considerate
dezavantajează ? favorabile ?

19
… vă mulţumeşte pentru atenţie !

20