UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
Secţia de Comunicare şi Relaţii Publice

Imaginea prin presă.

Imagini relevante
Conf. univ. dr.
Gabriela RUSU-PĂSĂRIN
1
 Influenţa mentalităţilor colective şi orizontul de interpretare
asupra formării imaginilor sociale ale organizaţiilor

Imaginile sociale corespund sistemului de valori ce identifică tradiţia,

sistemul de credinţe colective, cultura şi contribuie la formarea conduitelor ţi
orientarea comunicării sociale.
A – Mentalitatea - prin intermediul credinţelor şi prejudecăţilor se
filtrează informaţia socială şi sunt orientate opiniile indivizilor. Mecanismul de
influenţare a imaginilor sociale se produce prin mimetismul social, cel care se
bazează pe relaţii de încredere, de prestigiu, de afinitate, pe relaţii afective.
B – Orice comunicare se realizează într-un anumit orizont informaţional
şi de interpretare ( discurs medical, politic, ideologic etc.). Acesta conţine:
 modalităţi corecte de interpretare,
 modalităţi eronate sau simplificatoare de procesare – produc deformările de
imagine, generând uneori chiar răsturnări de imagine.
 Elementul esenţial al orizontului de interpretare este sistemul de referinţă al
persoanei sau grupului implicat în percepţia proceselor sociale.
 Cum funcţionează? În urma confruntării cu o „informaţie-stimul”, aceasta se
reflectă în sistemul propriu de referinţă, iar în urma procesării rezultă o opinie,
o imagine, o atitudine generatoare de acţiune.

2
 Imagini cu grad ridicat de relevanţă

Componentele procesului:

 procesori de informaţie ( indivizi, organizaţii, instituţii),

 imagini procesate cu impact,
 efect asupra existenţei, performanţei individului sau
organizaţiei,
 corecta înţelegere a imaginii publice, a stadiului de
performanţă la un moment dat .

3
 Imagini sociale relevante

A – Imaginile organizaţiilor, ale categoriilor de cetăţeni

sau ale persoanei care se află în raporturi funcţionale cu
organizaţia:
 relaţii de dependenţă şi control (cu organizaţiile care stabilesc
sarcinile şi resursele organizaţiei),
 relaţii de control neoficiale (cu mass-media)
 relaţii de cooperare ( cu organizaţiile şi instituţiile a căror
activitate contribuie la realizarea obiectivelor organizaţiei sau
ale persoanei publice),
 relaţii de colaborare (cu organizaţii şi persoane reprezentând
domenii diferite).

4
 Imagini sociale relevante

B- Imagini sociale despre organizaţie ale persoanelor sau

organizaţiilor, imagini care sunt sau pot fi afectate de către
aceste persoane ( organizaţii) . Sunt necesare:

 identificarea imaginilor pozitive sau negative ale celor cu care se

intră în contact ( colaborare, cooperare);
 adaptarea mesajelor în acord cu specificul activităţii acelor cu care
se intră în contact;
 anticiparea efectelor şi potenţarea elementelor din mesaj care
creează şi promovează imagine pozitivă;
 popularizarea acţiunilor în folosul comunităţii pentru a fi cunoscute
şi pentru a crea sentimentul de coparticipare( inclusiv acţiuni de
susţinere şi implicareatitudinală, organizaţională, financiară).

5
 Imagini sociale relevante

• C. Imagini sociale ale organizaţiilor şi ale persoanelor care au

sau pot avea interese în raport cu organizaţia/persoana
Acţiuni necesare:
- să se identifice organizaţiile care au interese în contactul cu
persoana sau organizaţia pentru care se creează imaginea;
- să se identifice imaginea pe care aceste organizaţii o creează
persoanei/organizaţiei în analiză;
- să se conceapă un plan de acţiune pentru a se acţiona în
funcţie de imaginea generată de aceste interese.

6
 Imagini sociale relevante

• D. Imagini despre persoană/organizaţie care se constituie

şi funcţionează în interiorul ei
• Imaginea de sine a organizaţiei este stratificată şi se formează
în funcţie de:
• - activitatea şi poziţia purtătorilor de imagine:
- în interiorul organizaţiei;
- în fluxurile de informare;
- prin acte de promovare a valorilor persoanei/organizaţiei.
• - climatul şi influenţa în mediul de activitate

7
 Criza de imagine

• Conflictologia analizează stările de conflict ca stări de criză.

Criza este considerată nu numai disfuncţie, ci şi oportunitate.În
acest caz criza are rol stimulator,concurenţial, dinamizator al
gândirii şi acţiunii.
• Tipuri de conflicte ( etape):
- dezacordul,
- incidentul( indiciul că există conflict, dar faptele sunt
minore),
- neînţelegerea (înţelegerea greşită a mesajului),
- tensiunea (simptom evident, relaţia este afectată de
atitudini negative şi opinii inflexibile).

8
 Ce este criza de imagine

Imaginea unei organizaţii sau personale în plan social este

relevantă prin gradul de notorietate publică şi de încredere cu
care aceasta este cotată în mediul în care îşi desfăşoară
activitattea.
Imaginea este reflectarea publică a reputaţiei,
personalităţii sau identităţii unei organizaţii.
Criza de imagine este acel stadiu de deteriorare a gradului
de notorietate, a reputaţiei şi încrederii publice ce pune în
pericol funcţionarea sau existenţa unei organizaţii.

9
Spaţii esenţiale pentru formarea imaginii

Există două spaţii esenţiale pentru formarea imaginii:

1. spaţiul de creare a vizibilităţii-aparţine organizaţiei;

2. spaţiul de generare a credibilităţii şi încrederii-aparţine

publicului.

10
 Vizibilitatea

Când organizaţia îşi asigură vizibilitatea gestionând total

transmiterea mesajelor.
Sunt două tipuri de vizibilitate: directă şi indirectă:
Vizibilitate directă
v
public organizaţie

Canal de comunicare
Vizibilitate mediatică

11
 Caracteristicile crizei de imagine

nu apare brusc (are evoluţie lentă şi mai complexă);

 se suprapune şi este determinată de o criză de identitate
specifică culturii organizaţionale;
 este greu de identificat (se confundă cu criza oeganizaţiei);
 efectele crizei de imagine se manifestă pe termen lung.

12
Gabriela RUSU – PĂSĂRIN…

…vă mulţumeşte pentru atenţie !

13