Sunteți pe pagina 1din 10

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE LITERE
SECŢIA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EFECTELE HĂRŢII MENTALE. CRITERII DE REPUTAŢIE -


IMAGINE

Conf. univ. dr.


Gabriela RUSU - PĂSĂRIN

1
Gestionarea imaginii . „Harta mentală”

Imaginea unei organizaţii mass-media este obiect de patrimoniu:


 este moştenită( ex: imaginea firmei britanice Rolls Royce actor de
promovare pe piaţa mondială a produselor firmei);
 este inclusă în totalitatea bunurilor organizaţiei (imaginea firmei
Coca-Cola mai valoroasă decât totalitatea mijloacelor fixe ale
concernului internaţional);
 este apreciată ca o dimensiune nematerială, subiectivă, dar care poate
fi apreciată în bani, are valoare de piaţă.
Perioada actuală – imagine, „un aliment cotidian al sensibilităţii, al
inteligenţei şi al ideologiei noastre” (Jacques Ellul, La parole humilieé )
 “civilizaţia imaginii” (Rene Huyghe) amplifică şi facilitează creşterea
exponenţială a utilizării mijloacelor de acţiune asupra reprezentărilor
oamenilor.

2
Gestionarea imaginii

Trei modalităţi:

să faci lucruri bune ( management performant);


să desfăşori o activitate profesionistă de PR,
obţinând astfel încrederea, simpatia, înţelegerea şi
sprijinul publicului şi a angajaţilor;
să desfăşori o campanie publicitară agresivă
(în special înaintea lansării pe piaţă a unui program,
produs, repoziţionare în context intern sau extern).

3
Efectele „ hărţilor mentale”

„Harta mentală” este o structură mentală


ordonată, dar în continuă adaptare, prin care o
persoană obţine, codifică, refoloseşte,
reorganizează sau aplică în gândire şi acţiune
informaţii despre mediul geografic.
Aceste „hărţi” sunt folosite când o persoană ia
decizii de ascultare, ele servind ca sisteme de
orientare cu funcţii anticipatoare.

4
Efectele „ hărţilor mentale”

Efectele unor „hărţi mentale” sunt


amplificate de mass-media, cu impact imediat şi la
distanţă.
Pentru o gestionare eficientă a imaginii
organizaţiei trebuie să se ţină cont de:
-sistemele de referinţă ale grupurilor-ţintă pentru
adecvarea mesajelor;
-multiplicatorii de imagine să aibă şi să difuzeze
acelaşi tip de imagine despre organizaţie
De comentat: Reţeaua multiplicatorilor de informaţie
europeană- înfiinţare, evoluţie, activitate actuală –
diseminarea informaţiilor prin mass-media

5
Motivaţia ascultării/vizionării
1. noutatea în formă, preluând elementele devenite
tradiţionale, prezente în mentalul colectiv (titluri, formate
nume) :
- preferinţe muzicale
- cicluri de emisiuni
2. noutatea în formă şi fond ( conform tehnicilor moderne
de concepere şi realizare a emisiunilor sau radioprogramelor
ample de 4-6 ore, cu moderator, în direct).
3. noutatea prin reperarea li fidelizarea unor “vedete” radio
sau de televiziune.

6
Reprezentarea grafică a celor două vizibilităţi

7
Criterii de reputaţie/imagine

1. Tradiţie şi noutate pentru un public divers;


2. Campanii în serviciul comunităţii
3- emisiuni – eveniment cu participarea activă a
publicului
4. responsabilitatea faţă de comunitate şi mediul
înconjurător;
5. calitatea produselor mediatice;
6. valoarea produselor mediatice pe termen lung;
7. caracterul inovator;
8. capacitatea de a atrage, de a forma şi de a păstra
oameni talentaţi.

8
Imaginea personală

Imaginea personală a vedetei identifică organizaţia, zona de


impact – regională/naţională, cu efect imediat (ascultare în timp
real) sau în timp, la distanţă ( arhiva radio sau de televiziune).
a
Calităţile vedetei radio: charismă radiofonică, capacitatea de a
face conexiuni, arta de a face “spectacol”, limbaj accesibil,
capacitatea de a selecta evenimentul de excepţie, disponibilitatea
de a evita spectacolul facil şi de a-l diferenţia de senzaţionalul
facil.
De comentat: Paradoxul Rudolf Carnap (acelaşi eveniment
receptat de categorii diferite de public ca pregătire profesională,
profil psihologic, responsabilitate socială)
9
Gabriela Rusu – Păsărin…

… vă mulţumeşte pentru atenţie !

10