Îngrijirea nou-născutului

şi sugarului sănătos
 Priviri generale despre îngrijirea nou-
născutului sănătos în cadrul cu politicii
naţionale de fortificare a asistenţei
perinatale din Republica Moldova

 Pendulul îngrijirii instituţionale şi-a început

oscilaţia inversă, spitalele stimulând
funcţionarea cuplului mamă-prunc ca
o unitate integră, şi principiile de axare
către familie.
Modalităţi de realizare a aceastei uniuni

 facilitarea procesului de adaptare calmă, gingaşă şi

fiziologică a pruncului la viaţa extrauterină;
 facilitarea contactului imediat şi ulterior dintre prunc,
mamă şi familie;
 stabilirea unor mecanisme sau indici pentru
depistarea rapidă şi înlăturarea stărilor morbide la
nou-născuţi;
 promovarea alăptării precoce ca fiind forma cea mai
bună de alimentare a nou-născutului;
 punerea la dispoziţia părinţilor a resurselor de
instruire pentru a-i ajuta la îngrijirea pruncului;
 acordarea îngrijirii medicale preventive şi
examinărilor recomandate nou-născuţilor.
 Ce trebuie să se întreprindă în primul rând
după naşterea pruncului? a răspunde la
întrebarea este nou-născutul sănătos sau nu?
După o pauză de încordare
prin care a trecut naşterea este
necesar de a răspunde părinţilor
dacă copilul este sănătos.
La copil se evaluează
funcţiile ca: cardiacă,
respiratorie, coloraţia
tegumentelor şi statutul
neurologic. Se face concluzie
dacă copilul corespunde
termenului de gestaţie, este
sănătos, bolnav sau are
defecte şi anomalii de
dezvoltare.
Ce proceduri suplimentare mai sunt
efectuate în salonul de naştere?

 1.Aprecierea grupei sangvine, Rh-factor în caz de conflict.

 2.Examinările în caz de risc de infecţie (examinarea vizuală a
placentei cu îndreptare la examen histologic; frotiul aspiratului
gastric; însămânţări bacteriologice din nasofaringe, conductul
auditiv, meconiu)
 3.Administrarea antibioticelor în caz de suspecţie la infecţie
intrauterină: ampicililină, cefazolină, câte 100 mg/kg/corp
gentamicină 5-7 mg/kg/corp.
 4.Administrarea surfactantului la copii adânci prematuri în scopul
profilaxiei SDR: o doză de surfactant prin tubusul endotraheal.
 Dacă copilul este sănătos, el este
transferat, împreună cu mama în
salonul mamă-copil.
 Dacă copilul este prematur sau bolnav,
dar nu necesită VAP sau alte metode
invazive el este transferat la postul de
terapie intensivă împreună cu mama,
sau reanimaţie în cazul în care funcţiile
vitale sunt critice.
 Care sunt manipulaţiile efectuate în
primele 30 minute, în salonul de
naştere nou-născutului sănătos după
evaluarea lui?
- pensarea cordonului
ombilical;
- plasarea copilului pe
burta mamei cu scopul
de a prelungi
contactului biologic;
- prima alăptare;
- contactul dintre mamă
– prunc şi familie.
 După 30 minute, în primele
2 ore?:
- secţionarea şi prelucrarea cordonului
ombilical;
- înlăturarea la necesitate a vernixului
cazeoza;
- examinarea şi anchetarea nou-
născutului (fişa şi eticheta nou-
născutului);
- profilaxia hemoragiilor
(administrarea vitaminei K);
Când şi cum se petrece primul contact
dintre prunc şi familie?
 Imediat după naştere trebuie
stimulat contactul permanent al
nou-născutului cu mama. De acum
înainte nu există nici o justificare
pentru separarea unui nou-născut
sănătos de mama sa.
 Conceptul maternităţii şi al îngrijirii
nou-născuţilor în mediul familial a
căpătat o susţinere largă. Aceasta
oferă susţinere nu numai mamei,
ci şi familiei sale prin
maximalizarea implicării
partenerului şi liberalizării regulilor
de vizitare din partea membrilor
de familie.
Principiile de curăţenie care trebuie
să fie respectate cu stricteţe:
 mâini curate (în instituţii medicale - utilizarea
mănuşilor sterile);
 perineu curat;
 suprafaţă de naştere curată, unde se va efectua
toaleta primară a nou-născutului;
 curăţenie în cadrul procesului de divizare a
cordonului ombilical şi de îngrijire a nou-
născutului;
 instrumentar steril pentru cateterizarea vaselor
ombilicale, prelucrarea şi ligaturarea cordonului
ombilical.
 Când şi cum se prelucrează
bontul şi plaga ombilicală?
 Prelucrarea adecvată a bontului ombilical în
prima săptămână de viaţă duce la micşorarea
frecvenţei maladiilor infecţioase ale nou-
născuţilor.
 Bontul ombilical se va îngriji în mod deschis: se
scoate pansamentul, zilnic se prelucrează cu
alcool şi permanganat de kaliu 5%, după
mumifiere şi cădere, plaga ombilicală se
prelucrează cu apă oxigenată 3% , permanganat
de kaliu 5%, verde de briliant.
 Este binevenit scăldatul în
salonul de naştere?
 Moaşele sunt încrezute de faptul că nou-născutul
trebuie neapărat scăldat, pentru a înlătura de pe
el sângele, meconiul, vernixul. Aceasta deseori
este cauza hipotermiei la nou-născuţi.
 Mai mult ca atât, nou-născutul este îndepărtat
de la piept, de la mamă (părinţi), când ea (ei) în
sfârşit s-au văzut unul pe altul. Scăldatul nou-
născuţilor în sala de naştere trebuie interzis.
 Antropometria

 După naştere copilul este cântărit, părinţii

sunt curioşi să afle greutatea copilului şi sexul
lui, când ei vor telefona buneii.
 Dar nu mai devreme de 30 min. pentru a nu
întrerupe contactul dintre mamă şi prunc.
 Cântărirea îndată după naştere e întemeiată
dacă copilul necesită îngrijire specializată.
 Însă lungimea copilului nu este atât de
importantă.
 Eticheta

 Eticheta pe care este înscris numele

mamei trebuie să fie bine fixată pe
antebraţ sau picioruş în sala de naştere.
 Trebuie de acordat, atenţie ca eticheta să
nu fie legată strâns, însă trebuie să fim
atenţi ca ea să nu cadă. Aceste măsuri de
protecţie micşorează riscul ca copilul să-şi
piardă părinţii adevăraţi
 Proceduri profilactice
 Pentru a preveni sângerarea timpurie şi
hemoragiile de mai târziu se recomandă
profilaxia cu vitamina K în doză de 2 mg peros.
O doză în prima zi, a doua doză în ziua 7 de
viaţă, s-au dovedit a fi la fel de eficiente ca o
singură doză de 1mg injectată intramuscular.
 Deşi administrarea orală este mai simplă şi mai
puţin costisitoare, ea prezintă dezavantajul unui
program complicat de administrare.
 Salonul mamă-copil
Roomingul
 Aflarea mamei şi copilului împreună are
următoarele avantaje
 mama foarte repede îşi cunoaşte copilul şi
necesităţile lui;
 mamele primipare vor fi mai sigure în îngrijirea
copilului, pentru că singure îl vor spăla, îmbrăca şi
hrăni, de aceea la ele dispare frica că ea nu se va
isprăvi cu copilul. Dacă nu se va isprăvi, va fi ajutată
de asistenta medicală;
 aflându-se împreună, mama cunoaşte ritmurile
individuale de оngrijire;
 dezvoltarea copilului se accelerează, mai des
zâmbeşte şi ţipă mai puţin;
 mama şi copilul peste câteva zile se pot externa;
- intimitatea şi grija permanentă a mamei fac mai sigur
copilul, ceea ce este explicat de unii psihologi, după o
perioadă scurtă de plâns copilul primeşte ceea ce
doreşte, de aceea sugarii se simt iubiţi şi înţeleşi;

- influenţa pozitivă asupra perioadei depresive după

naştere, deoarece nu numai restructurarea hormonală
poate duce la stări depresive, dar şi gândurile şi frica
legate de copil, dacă sunt izolaţi unul de altul;

- tăticii tineri la fel acceptă metoda romingului, la fel ca

mamele, ei mai bine cunosc copilul, îl îmbracă;

- fraţii şi surorile mai mari îndată încep să contacteze cu

apropiatul lor.
 Trebuie de efectuat profilaxia oculară în
primele ore, sau ea trebuie amânată pe o
perioadă mai târzie? Şi de ce?
 Profilaxia gonoblenoreei se efectuează cu unguent de tetraciclină 1%
sau eritromicină 0,5%, când copilul este trecut în salonul “mamă - nou-
născut”, adică după primele 2 ore de viaţă.

 Recomandăm folosirea acestor unguente care este inofensivă, eftină şi

are un mod uşor de întrebuinţare. Prelucrarea ochilor cu unguent de
tetraciclină se efectuează pentru a preveni infecţia gonococică şi
clamidiană. La fetiţe se poate aplica unguent pe vulvă.

 Aplicarea soluţiei de sulfat de Na 30%, sau argint azotat,

întrebuinţate până acum, duc la apariţia conjunctivitei chimice. În plus,
nu este eficientă în cazul infecţiei cu chlamidia. Aplicarea acestor soluţii
provoacă pierderea contactului biologic dintre mamă şi copil.
Toaleta ochilor
Vaccinarea contra hepatitei virale B
şi tuberculozei
 Vaccinarea BCG se efectuează în scopul profilaxiei
tuberculozei nou-născuţilor mai mari de 3 zile, care
au o greutate ce depăşeşte 2500 g şi la care nu sunt
semne de infecţie, în doză de 0,05 i/c, în braţul
stâng. Imediat după injectare la locul inoculării apare
o papulă de 6-8 mm care dispare în câteva minute şi
în locul ei se formează în 2-3 săptămâni un nodul
acoperit de tegumente roşii, lucioase.

 Vaccinarea HBV1 se aplică în scopul profilaxiei

hepatitei în prima zi - 0,5 ml i/m.
În ce constă îngrijirea zilnică a nou
născutului?
 Prelucrarea igienică a plăgii ombilicale şi a
tegumentelor
 Tualeta ombilicului. Bontul ombilical, de regulă
persistă 7–10 zile după naştere.
 Când bontul ombilical va cădea, este necesară
prelucrarea zilnică a plăgii ombilicale până la cicatrizarea
ei.
 Dacă ombilicul se va hiperemia, inflama, edemaţia sau
se va infecta să se adreseze de urgenţă la sora de
ocrotire sau medic. Hemoragia în cantităţi mici după
căderea bontului ombilical nu prezintă pericol, fiind
fiziologică.
Tualeta ombilicului
Toaleta urechilor
Toaleta regiunii inghinale
Toaleta axilare
 Scăldatul copilului.
 Scăldatul copilului. Este obligator ca copilul
să fie scăldat din prima zi de externare din
maternitate. Recomandarea de a scălda copilul
numai după ce plaga ombilicală a regenerat nu
este argumentată.
 Pielea, mucoasa la nou-născuţi este supusă
unei însămânţări bacteriene în timpul naşterii şi
imediata după naştere, de pe pielea copilului
infecţia uşor nimereşte în plaga ombilicală.
 Scăldatul neregulat poate duce la dereglarea
termoreglării copilului şi corespunzător la
hipertermie, apariţia intertrigoului,
elementelor purulente pe piele.
 Copilul va fi scăldat înainte de ultima
alimentare pe zi, durata unei băiţe nu va
depăşi 5–7 minute. De 2 ori pe săptămână
copilul trebuie să fie scăldat cu săpun
(spumă, şampon), restul zilelor în plante,
săponirea trebuie să o efectuaţi cu mâna
deoarece folosirea gumei poate duce la
traumatizarea pielii copilului.
 Pregătirea către baie

1. Se toarnă apă rece, se 2 Se aşterne pe 3. Se înfăşă copilul cu

adaugă apă fierbinte, spumă covoraş un prosop şi prosopul, cu un
pentru baie. Controlul se dezbrăcă copilul tampon de vată umedă
temperaturii apei se face cu până la scutec. se şterg ochii şi faţa
cotul: apa trebuie să fie caldă.
Cum trebuie deplasat copilul în băiţă
Îmbrăcarea scutecului
Cum se va prelungi îngrijirea copilului la
domiciliu?

 Obiectele necesare:
 ulei steril
 bumbac steril
 termometre pentru măsurarea temperaturii
corporale şi a temperaturii apei
 pară de cauciuc pentru clister
 tub de evacuare a gazelor
 termofor
 foarfece
 pipete ( 2 – 3)
 perie de păr şi pieptene pentru bebeluş
 săpun pentru copii
 beţigaşele cu tampon de vată
 soluţie proaspăt pregătită de permanganat de
kaliu 5%, soluţie alcool (70%)
 soluţie de 3% apă oxigenată, soluţie furacilină
 soluţie de 1% verde de briliant
 burete natural
 şampon pentru copii
 Pătucul copilului
Pat cu bare de
lemn ( distanţa
7-10 cm)
Pentru prevenirea
deformării
colooanei
vertebrale este
plasat în pătuc
fără piernă