Sunteți pe pagina 1din 36

NEURONUL MOTOR 

PERIFERIC
NEURONI MOTORI

I. NEURON MOTOR CENTRAL (NMC)
II. NEURON MOTOR PERIFERIC (NMP)
I. NEURONII MOTORI CENTRALI – origine în cortexul 
cerebral primar motor (girus precentral) 
Au axoni lungi ce intră în constituția tracturilor 
corticospinale și corticobulbare 
Tracturi corticospinale

Tracturi corticobulbare
II. NEURONII MOTORI PERIFERICI (NMP) – origine în 
trunchiul cerebral (nucleii motori ai nervilor cranieni)  și 
măduva spinării  (celulele coarnelor anterioare = coloane 
cenușii anterioare)  axonii lor formând componenta motorie 
a nervilor cranieni motori și micști și rădăcina anterioară 
(ventrală) a nervilor spinali. Sunt singura cale eferentă de la 
nivelul sistemului nervos central (SNC) către mușchi.
CLASIFICARE
NMP­ici sunt clasificați funcție de tipul de fibră musculară 
pe care îl inervează: 
 
NEURONI MOTORI ALPHA (­NM) inervează fibrele 
musculare extrafusale, implicate în contracția musculară 

NEURONI MOTORI BETA (­NM) inervează fibrele 
musculare intrafusale ale fusurilor musculare cu 
colaterale către fibrele extrafusale

NEURONI MOTORI GAMMA (­NM) inervează fibrele 
intrafusale, care împreună cu aferențele senzitive compun 
fusurile musculare (componentă a propriocepției) 
FIBRE AFERENTE

 
Piramidale  mișcări voluntare

Reticulospinale  tonus și modulare posturală

Olivospinale

Tectospinale

Rubrospinale

Rădăcina posterioară a nervului spinal  reflexe 
miotatice
Axonii  acestor  neuroni  (NMP)  inervează 
musculatura  feței,  capului  și  gâtului  (mișcările 
globilor oculari, expresia facială, asigură masticația, 
vorbirea) (n. cranieni) și fibrele musculare scheletice 
(membre și trunchi) – părăsind măduva spinării sub 
forma rădăcinilor anterioare ale nervilor spinali.

NMP­ici  (ca  neuroni  eferenți)  sunt  responsabili  de 


realizarea  mișcărilor  voluntare  (conexiunea  între 
NMC și mușchii scheletici), dar de asemenea pentru 
menținerea  tonusului  muscular  și  producerea 
reflexelor osteotendinoase.
 
 Nervii  spinali  formează 
plexuri  (cervical,  brahial, 
lombar, sacrat) – o rețea de 
fibre  nervoase  care  se 
distribuie  mușchilor  și 
tegumentelor  formând 
nervii  periferici  (ce  conțin 
fibre  de  la  mai  mult  de  o 
rădăcină)

 Cunoscând  originea  și 


distribuția  nervilor 
periferici    localizarea 
leziunilor
FIZIOLOGIE
NMC (mișcări voluntare)  GLUTAMAT  interneuroni  dendrite 
ale NMP­ici soma NMP­ici  depolarizarea NMP potențial de 
acțiune  axonii mielinizați ai NMP­ici mesaj  noduri Ranvier 
 sinapse =  joncțiunea neuromusculară  ACETILCOLINA  
fanta sinaptică  receptori postsinaptici ai membranei fibrei 
musculare  contracția fibrei musculare  (toate fibrele musculare 
activate împreună de către același nerv = unitate motorie)
UNITĂȚI MOTORII
 Unități motorii mici – formate dintr­un NMP (dendrite+corp 
neuronal+axon) și un număr mic de fibre musculare de 
același tip stimulate împreună (ex. mușchii extrinseci ai 
globilor oculari, musculatura degetelor) în scopul realizării 
unor mișcări rapide, precise, controlate (aprox.15 fibre)
 Unități motorii mari – formate dintr­un NMP și un număr 
mare de fibre musculare de același tip stimulate împreună 
(ex. membre, trunchi) (aprox. 1500 fibre)
 
Modul în care funcționează unitatea motorie poate fi 
investigat prin EMG (electromiografie) măsurând 
amplitudinea și latența unei unde obținute prin sumarea 
activității tuturor fibrelor unității motorii.
FIBRE MUSCULARE

 TIP I – folosesc metabolismul oxidativ al glucozei. 
Numite MUȘCHI ROȘII. Contracții lente, tonice
 
 TIP II ­  folosesc energie obținută prin glicoliză. 
Numite MUȘCHI ALBI. Contracții rapide, fazice 
 
 NMP sunt controlați în permanență de NMC. Dacă 
NMC nu funcționează, NMP nu vor fi inhibați (nu 
vor fi opriți  spasticitate și deficit motor  sindrom 
de NMC)
PATOLOGIE

Lezarea NMP

Leziunile  care  afecteaza  NMP  la  nivelul 


măduvei  spinării  sau  fibrele  nervoase  ce 
conectează  coloanele  cenușii  medulare 
anterioare  cu  mușchii  corespunzători  produc 
o  segmentare  a  simptomelor  (numai  mușchii 
inervați de nervii lezați vor fi simptomatici)
SINDROMUL DE NEURON MOTOR 
PERIFERIC
 
 DEFICIT  MOTOR  FLASC  (paralizie)    –    deficit  motor, 
scăderea  forței  musculare,  limitată  segmental  sau  focal 
(inervația  rădăcinii  nervului  spinal)  asociată  cu  scăderea 
tonusului muscular (Caracteristic!)
 Poate afecta  și mai multe grupe musculare  în boli generalizate 
cum ar fi Sindromul Guillain Barre sau poliomielita 

 Hipo­,  atonia  –  tonus  muscular  scăzut  sau  absent  (crește 


extensibilitatea,  crește  amplitudinea  mișcărilor  pasive, 
scade rezistența) 

 Hiporeflexia – în zonele afectate (diminuarea relexelor de 
întindere  dependentă  de  numărul  de  unități  motorii 
distruse). 
Semne tipice de denervare musculară în stadiul final 
(prezentă mai târziu în evoluția bolii)

Atrofie  musculară  –  fibrele  musculare  degenereaza, 


se atrofiaza dacă nu sunt stimulate 
Potențiale de fibrilație – semne de denervare activă 
(EMG)
Fasciculații  –  cauzate  de  creșterea  potențialului  de 
receptor,  concentrat  pe  mușchi  pentru  a  compensa 
lipsa  de  inervație      contracții  involuntare  ale 
fibrelor  musculare  scheletice  datorită  contracțiilor 
unor  fibre  musculare  incapabile  să  realizeze  o 
activitate voluntară
Contracție  idiomusculară  –    contracție  localizată  a 
unui mușchi pe cale de degenerare 
CAUZE:
 Traumatisme (măduva spinării, nervi periferici)
 Infecții (virusuri care afectează selectiv celulele 
coarnelor medulare anterioare – polio, sau pareza 
facială periferică Bell ­ Zoster), clostridium 
botulinum
 Compresie (sindromul cozii de cal)

 Boli autoimune (Sindromul Guillain Barre)

 Frig, curenți de aer rece – Pareza facială periferică 
Bell
 Atrofie musculară secundară unei folosiri incorecte 
a musculaturii, cu fibroză
 Necunoscute – Scleroza laterală amiotrofică (SLA)
ARCUL REFLEX
 Calea pe care se transmite reflexul (folosind 2 neuroni – 
”monosinaptică” sau mai mulți neuroni ”polisinaptică”)
 Stimul (ex. percuția tendonului)  proprioceptori  neuron 
senzitiv  măduva spinării  motoneuron (NMP)  mușchi 
(contracție reflexă)
EXAMINAREA REFLEXELOR 
OSTEOTENDINOASE (ROT)
 Ciocan de reflexe
 Explicarea tehnicii
 Cunoașterea nivelului medular 
la care se închid reflexele 
osteotendinoase (ROT)
 Pacient relaxat („wet noodle”), 
metode de distragere
 Pot fi influențate de: vârstă, 
factori metabolici (disfuncție 
tiroidiană, anomalii 
electrolitice), gradul de 
anxietate 
Reflexul stiloradial (nivel  C5­
C6)
 
Reflexul bicipital (nivel  C5­C6)
Reflexul tricipital C7 (nivel C6­C7)
Reflexul cubitopronator  (nivel C8­T1)
Reflexul rotulian  L2­L4
Reflexul Achilian (nivel S1­S2)
PATOLOGIE
LEZIUNI DE PERICARION (NMP)

Deficit  motor  în  teritoriul  de  distribuție  al  rădăcinilor 


corespunzătoare  leziunii.  De  obicei  asimetrice  (excepție 
afecțiunile  heredodegenerative).  Fasciculații  pot  fi  prezente  în 
leziuni lent progresive. NU există afectare senzitivă.

Cauze: poliomielită acută epidemică afectând cornul medular 
anterior,  poliomielită  anterioară  cronică,  polioencefalită,  SLA 
(scleroza laterală amiotrofică), siringomielie, tumori medulare.

LEZIUNILE  RĂDĂCINILOR  ANTERIOARE  ALE 


NERVILOR SPINALI

Deficit  motor  în  teritoriul  de  distribuție  al  rădăcinilor 


corespunzătoare  sediului  leziunii.  Fasciculații  pot  fi  prezente 
extrem  de  rar.  DA,  se  întâlnesc  tulburări  senzitive  datorită 
vecinătății rădăcinii posterioare a nervului spinal.
LEZIUNILE PLEXULUI CERVICAL

Tulburări motorii: flexie, rotație, înclinarea laterală a capului și gâtului
Tulburări respiratorii
Tulburări senzitive: (C2­C4) regiunea occipitală a scalpului, mastoidă și 
unghiul mandibulei, pavilionul urechii; tegumente din jurul claviculei,  
partea superioară a mușchiului deltoid și pectoral având limita 
inferioară coasta a treia.
LEZIUNILE PLEXULUI BRAHIAL
Plexul Brahial : 
Rădăcini C5­T1
Trunchiuri: Primar superior C5­C6, mijlociu C7, inferior  C8­T1 fiecare 
cu ramuri anterioare și posterioare 
Diviziuni: laterală, medială și posterioară
Nervi periferici : musculocutan, median, ulnar, cutaneous 
antebrachialis și nervii brahial, radial, axilar
 
Cauze: traumatisme, compresii (calus osos), tumoră, hematom, elongație
Deficit motor, atrofie musculară și tulburări de 
sensibilitate în teritoriul de distribuție, ROT diminuate 
sau abolite
 LEZIUNILE PLEXULUI LOMBAR
 Rădăcini T12/ L1­L4
 Nervi periferici: femural, obturator, safen
 Ramuri colaterale: iliohipogastric, ilioinghinal, femurocutanat 
lateral, genitofemural
Situate între mușchii  paraspinal quadratus lumborum  și psoas   
vulnerabile la traumatisme locale sau compresii  (ex. hematom) 
 
Durere lombară, amiotrofie, deficit motor și senzitiv, asimetrie de 
reflexe, tulburări vegetative (ex . tulburări ale sudorației) 
LEZIUNILE PLEXULUI SACRAT
Rădăcini L5, S1­S4 
Toate rădăcinile dau naștere nervului sciatic
Localizat în pelvis  vulnerabil la patologia pelvină

Leziuni lombosacrate (plexurile lombar și sacrat sunt conectate prin 
așa numitul trunchi lombosacrat)
 Plexopatie = simptome care nu se potrivesc nici 
distribuției unei singure rădăcini nervoase nici unui 
singur nerv periferic

 Clinic simptomele unei plexopatii lombosacrate pot fi 
cele ale oricărei leziuni de nerv periferic:
 durere neuropată (severă, lancinantă, asemănătoare unei 
arsuri), furnicături, amorțeli ale unor regiuni tegumentare, 
sau invers, hiperestezie,  și 
 deficit motor și 
 atrofia anumitor mușchi la nivelul coapsei, gambei, 
piciorului.
 Leziune acută  durere urmată de deficit motor și 
atrofie musculară

 Leziuni progresive  de obicei debutează cu 
simptome senzitive (ex. amorțeli, furnicături și 
durere exagerată), până la scăderea forței 
musculare
CAUZE
 Boli degenerative medulare cu afectarea rădăcinilor 
lombosacrate (discopatii, stenoze de canal spinal)
 Compresii (radiculare) sau formațiuni tumorale – 
tumori compresive sau infiltrative, hematoame   
plexopatie
 Traumatisme±fractură de sacru, sau alte oase pelvine

 Plexopatie de iradiere

 Boli generale (polineuropatie diabetică periferică sau 
proximală), hematoame (coagulopatii, tratament 
anticoagulant, hemofilie), neuropatie idiopatică a 
plexului lombosacrat
 Intervenții chirurgicale ginecologice majore, leziuni 
obstetricale ale trunchiului lombosacrat
Diagnostic paraclinic: RMN medular, CT scan medular 
sau pelvin, mielografie, radiografie, EMG 
(electromiografie) – localizează leziunea. PES (potențiale 
somestezice evocate) 

Localizarea unei leziuni este primul obiectiv al 
oricărei evaluări neurologice !  Etiologie posibilă