Sunteți pe pagina 1din 35

MEDICINA LEGALĂ A ASFIXIILOR

MECANICE

Șef Lucr. Dr. Anton Knieling


Asfixia reprezintă totalitatea fenomenelor
observate după privarea bruscă a ţesuturilor
de oxigen şi consecutiv de acumularea de
dioxid de carbon; sunt deci tulburări ale
metabolismului gazos cu apariţia unor
manifestări clinice şi modificări lezionale în
funcţie de rezistenţa diferită a ţesuturilor la
privarea de oxigen
Clasificarea asfixiilor:
•de aport (blocarea pătrunderii oxigenului în corp);
•de transport (blocarea transportării oxigenul la ţesuturi);
•de utilizare (blocarea utilizării oxigenului la nivel tisular).

Clasificarea anoxiilor de aport:


1. Patologice- tumori laringiene, pneumonii, boala mb. hialine;
2. Violente- asfixii mecanice
•Oxigen insuficient în aerul respirat
•Comprimarea gîtului- spînzurare, strangulare, sugrumare
•Comprimarea toraco-abdominală
•Ocluzie
-Astuparea orificiilor respiratorii- sufocare
-Blocarea CRS
-Blocarea alveolelor pulmonare- înec
Clinică
• fază preasfixică- pierderea cunoştinţei,
după circa un minut
• fază convulsivantă- de deprimare a
funcţiilor vitale şi de apariţie a
convulsiilor din cauza anoxiei cerebrale
• fază terminală - cu oprirea respiraţiei
În asfixii, cordul se opreşte după respiraţie
şi în timp util acest fapt este favorabil
resuscitării (reanimării).
Semne generale de asfixie
Examen extern:
• cianoza feţei şi a
extremităţilor;
• peteşii hemoragice pe
conjunctiva oculară şi pe
tegumente;
• incontinenţă sfincteriană şi a
veziculelor seminale;
• lividităţi violacei, pe suprafeţe
întinse
Semne generale de asfixie

Examen intern
• dilatarea şi încărcarea cu sânge a inimii
drepte;
• sânge lichid;
• stază generalizată;
• Emfizem/edem acut asfixic;
• peteşii pleurale/seroase
Spînzurare
Definiţie - comprimarea pachetului vasculo-
nervos şi aeric al gîtului cu un laţ traumatic
acţionat de greutatea propriului corp
Tipuri de spânzurare
1. Completă/incompletă
2. Tipică/atipică
Spânzurare atipică
Spînzurare
examen extern

• lividităţi în jumătatea inferioară a Şanţ de spînzurare


corpului; - gălbui-maroniu,
• pe corp – leziuni de violenţă pergamentat
(lovirea de unele obiecte din jur); - oblic ascendent şi întrerupt
la nivelul nodului
- situat în 1/3 superioară a
gîtului
- adîncime maximă la
punctul opus nodului
- lăţime şi adîncime funcţie
de tipul de laţ (moale, semidur,
dur)
- poate permite identificarea
laţului
Pe gît- posibil echimoze şi excoriaţii
datorate degetelor şi unghiilor
victimei
Şanţ de spînzurare
Spînzurare
Examen intern
• infiltrate hemoragice în
părţile moi ale gâtului;
• hemoragii în muşchii
sternocleidomastoidieni;
• hemoragii perilaringiene
sau în capsula tiroidei;
• fractura cartilagiilor
laringelui;
• fractura osului hioid;
• ruperea intimei carotidei;
Aspecte microscopice tegumentare în
spînzurare

La examinarea
microscopică a
tegumentului şanţului
de spînzurare se
constată: lipsa stratului
cornos al epidermului,
bazofilia dermului şi
deshidratare precum şi
hemoragii dermice.
Prezenţa sângelui în hipoderm şanţ de
spânzurare (coloraţie HE)

Reacţia vitală (leziunea


tanatogeneratoare
produsă în timpul vieţii
victimei) se evidenţiază
microscopic prin
prezenţa sîngelui în
hipoderm
Tanatogeneza
1. Mecanism anoxic
2. Mecanism hemodinamic
3. Mecanism reflex inhibitor
4. Fractură a CV cervicale înalte
5. Spînzurarea răstignire
Tipul de moarte
• Medico-legal- violentă

• Juridic
- suicid- în majoritatea cazurilor
- accident
- crimă
Ştrangularea

Definiţie - asfixia mecanică produsă prin


comprimarea pachetului vasculo-nervos şi
aeric al gîtului cu un laţ traumatic sub
acţiunea unei forţe externe.
Ştrangularea
Examen extern
1. Şanţ de strangulare •
• Situat în ½ a gîtului
• orizontal,
• complet (neîntrerupt),
• unic sau multiplu;
2. semne de luptă pe corp;
3. excoriaţii pe gâtul
victimei, în încercarea
de a detaşa laţul. Ştrangulare cu laţul şi tentativa
victimei de a se elibera prin
introducerea mâinilor sub laţ.
Examen intern
Strangulare
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Mecanism hemodinamic
Juridic
- Crimă- cel mai frecvent
- Suicid- rar, nu este imposibil
- Accident
Sugrumare
Examen extern
• Pe gît- echimoze ovalare şi
excoriaţii;
• semne de luptă pe corp;
• uneoriechimoză opusă
leziunilor de sugrumare
prin comprimarea gâtului
victimei pe un plan dur
(sol, proeminenţe).

Examen intern- ca în
spînzurare Excoriaţii şi echimoze
produse prin sugrumare
Sugrumare
Compresiunea toraco-abdominală
Examen extern
• echimoze, excoriaţii pe corp;
• emfizem subcutanat cu crepitaţii
gazoase;
• cianoză intensă a feţei

Examen intern
- fracturi costale
- Leziuni organe interne
! Discrepanţă între gravitatea leziunilor
externe şi interne
Compresiunea toraco-abdominală
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Deces într-un interval mai lung de timp- semnele
generale de asfixie sînt bine exprimate

Juridic
Crimă
Accident
Sufocarea
Examen extern:
• Excoriaţii şi echimoze în
jurul nasului şi gurii
• Cianoză
• Posibil
- fractură piramidă nazală
- leziuni pe braţele
victimei, prin imobilizarea
acesteia
Examen intern
• infiltrate pe faţa internă a
buzelor, prin comprimare
de dinţi
Sufocarea
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic

Juridic
- Crimă
- Accident
Obstruarea CRS
• cianoza cadavrului
• prezenţa corpilor străini la nivelul corzilor vocale
(orificiul glotic) sau în alt loc pe CRS
• leziuni pe mucoasa faringiană produse de corpul
străin;
• leziuni ale dinţilor
• Infiltrat hemoragic în mucoasa CRS adiacent
corpului străin
Obstruarea CRS
ML- moarte violentă
Mecanism anoxic
Mecanism reflex
Juridic
- Crimă- leziuni importante ale mucoasei
bucale, dinţilor, mucoasei faringiene
- Accident- mai ales copii
Înec
Clinică
• Fază de apnee voluntară – 30-60 sec.- hipercapnie
• Fază de dispnee inspiratorie- 1 min- se inspiră şi înghite
apă
• Fază de dispnee expiratorie- reflex de expulsie
• Fază convulsivă- victima apare şi dispare de la suprafaţa
apei
• Pauza respiratorie
• Respiraţii terminale şi deprimarea funcţiilor vitale
(căderea cadavrului la fundul apei), de oprire a funcţiilor
vitale şi transportarea trupului inert de apele curgătoare.
Se inspiră cea mai mare cantitate de apă
- posibil lovirea cadavrului de obiecte din apă
Înec
Înec
1. gradul de macerare a pielii = timpul de şedere în apă:
• 3 – 6 ore = pielea palmelor albă şi încreţită la degete;
(“mâna de spălătoreasă”);
• 6 – 8 ore = acelaşi proces la nivel plantar;
• 10 – 15 zile = detaşarea pielii palmare în lambouri şi
detaşarea părului;
• 15 – 25 zile = detaşarea pielii sub formă de “mănuşă”;
• 30 – 40 zile = detaşarea unghiilor;
• 8 – 10 luni = saponificarea (adipoceara);
2. Putrefacţie
în ape calde – putrefacţia gazoasă e rapidă  plutirea
cadavrului;
în ape reci – nu există putrefacţie gazoasă  cadavrul cade la
fundul apei;
3. spumă la orificiile respiratorii externe;
4. Leziuni postmortem- animale acvatice, pietre, poduri,
ambarcaţiuni
Înec
Examen intern
• emfizem hidroaeric şi edem caracteristic înecării-
pulmoni măriţi de volum, cu greutate crescută,
elasticitate pierdută (aerul este înlocuit cu lichid);
• peteşii Paltauf- pleural- ruperea septurilor
alveolare;
• apă în stomacplante sau mâl.
Înec
Înec
ML- moarte violentă
Mecanism- FV şi IC
În apă dulce- apa trece din alveole în sînge-
hemodiluţie, hipervolemie, hemoliză cu
hiperpotasemie
În apă sărată- apa trece din sînge în alveole-
hemoconcentraţie şi asfixie- vasoconstricţie
pulmonară reflexă, hipoxemie, hipercapnie
Posibil mecanisme reflexe:
- Exteroceptorii cutanaţi
- Mucoasa laringo-traheală
- Spasm glotic la pătrunderea apei
Înec
Juridic
- Suicid
- Accident
- Crimă
- Disimularea unei crime
- Schimbarea locului faptei
Atmosferă săracă în oxigen
- Pungi de plastic pe cap sau blocarea în spaţii reduse-
mai ales copii- accident
- Suicid
- Acte autoerotice
- Crimă

Autopsie
- Semne generale de asfixie
- Posibil urme lăsate de pungă pe gît