Sunteți pe pagina 1din 30

1.

Etnocentrismul și sensurile sale


2. Etnocentrism versus globalizare
3. Etnocentrismul şi comunicarea interculturală
4. Relativismul, o nouã viziune asupra
diversitãþii culturale
5. Reprezentări ale celuilalt: prejudecăţi şi
stereotipuri
Descoperirea altora înseamnă
descoperirea relaţiilor, dar nu a
barierelor.
Claude Levi-Strauss
 Etnocentrismul este asociat cu atitudinea de
supraevaluare a culturii proprii, este poziția
acelora care apreciază că propriul lor mod de
viață este preferabil celorlalte; celelalte moduri
de viață (culturi) sunt recunoscute și ele ca
fiind valabile și legitime, deși nu sunt preferate.

 Termenul etnocentrism a fost utilizat pentru prima


dată de W.G.Summer în 1907.
 În toate epocile și în toate culturile întâlnim
acest atașament afectiv al oamenilor față de
mediul lor familiar, cultural și lingvistic, în care
s-au născut și s-au format.
 E un sentiment profund uman și universal
(codificat în zicala „nicăieri nu e mai bine decât
acasă.
 Etnocentrismul nu implică decât conștiința
unei diferențieri, dar nu discriminare etnică,
națională sau de altă natură, o solidaritate
firească, naturală, cu propria cultură, dar nu
subaprecierea și respingerea culturilor străine.
 E vorba doar de un accent axiologic pozitiv
acordat propriei culturi, cum spune L. Blaga.
 În anumite situații limită însă, cum sunt rãzboaiele și
conflictele prelungite, imaginea despre sine a unei etnii
poate ajunge până acolo încât respectiva comunitate își
supraevaluează capacitățile și valorile, identificându-
se, printr-o hiperbolã de ordin mitic, cu atributele
superlative ale condiției umane.
 Atributele sale sunt:
 egocentrismul naţional;
 desconsiderarea altor popoare;
 apologia propriei culturi,
 intoleranţa, xenofobia, şovinismul şi tendinţa de dominaţie.
 Exemple: Cecenia, Irlanda de Nord, Iranul.
 считать то, что происходит в своей культуре,
естественным и правильным, а то, что происходит в
других культурах, неестественным и неправильным;
 рассматривать обычаи своей группы как универсальные:
что хорошо для нас, то хорошо и для других;
 воспринимать нормы и ценности своей этнической
группы как безусловно верные;
 оказывать при необходимости всестороннюю помощь
членам своей группы;
 действовать в интересах своей группы;
 чувствовать неприязнь по отношению к другим
этническим группам;
 гордиться своей группой.
 Etnocentrismul este o consecinţă a încercării
perpetui a individului, grupului sau colectivităţii de
se conserva şi supravieţui.
 S-au manifestat 2 tipuri de comportament:
 unul prin care s-a încercat conservarea tradiţiilor,
ritualurilor, simbolurilor originare ale grupului,
conservarea propriu-zisă a fiinţei umane, a individului sau
colectivităţii prin izolare;
 al doilea s-a impus chiar la scara istoriei prin dominare,
cucerire, influenţă.
 Exemple: Germania nazistă și Italia fascistă,
apariţia rasismului
 Contele Joseph Arthur de Gobbineau este uneori
numit părintele rasismului modern, din cauza
introducerii celor 3 rase:
 albă,
 neagră,
 galbenă).
 Ideile sale au fost preluate de Adolph Hitler pentru
ideologia partidului său nazist. Nazismul a
reprezentat o naţiune etnocentristă în varianta cea
mai radicală, credinţa lor presupunând că rasa lor
era pură, superioară, numită rasa ariană.
 Susținând că armata germană nu a fost învinsă în
luptă, dar a fost forțată să depună armele din cauza
dezintegrări moralului, acelerat de abila propagandă
britanică, Hitler a manipulat opinia publică germană
şi a căutat să ofere o legitmitate istorică teoriei sale
conform căreia Germania ar fi fost înjunghiată în
spate.
 Hitler era convins că „alterarea sângelui şi
deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care
explică declinul civilizaţiilor străvechi.”
 Acest tip de etnocentrism extremist a avut ca
rezultat genocidul evreilor.
 Colonialismul a fost, de asemenea, rezultat al
unui etnocentrism. Din punct de vederec
ultural şi rasial populaţiile din colonii erau
considerate inferioare.
 În perioada modenă şi contemporană etnocentrismul
s-a manifestat şi se manifestă ca naţionalism.
 Xenocentrismul constă în preferinţa pentru ceea ce este
străin, în credinţa că produsele, normele, ideile
propriului grup sunt inferioare celor produse în altă
parte.
 Xenocentrismul poate fi de mai multe feluri:
 total,
 parţial sau selectiv.
 Spre exemplu, este unanimă ideea conform căreia
parfumurile franţuzeşti sunt cele mai bune, berea
germană e cea mai bună etc.
 În anumite cazuri, persoanele xenocentriste părăsesc
grupurile din care fac parte, pentru a se instala în
grupurile pe care le apreciază.
 Fiecare societate se caracterizează prin etnocentrism
şi xenocentrism, însă în nuanţe diferite.

 Pornind de la afirmaţia lui Giddens, „toate


culturile au fost etnocentriste într-o oarecare
măsură” , putem considera poporul român un
popor etnocentrist?
 Globalizarea este integrarea civilizaţiilor la
nivel planetar.
 Centrul de greutate al etnocentrismului este
CULTURA şi CIVILIZAŢIA.
 Etnocentrismului, se apără încercând să reziste în
faţa ofensivei globalizante a economicului realizate
prin integrarea industrială, comercială, financiară şi
a afacerilor, în general, dar şi la nivel politic şi
social.
 Etnocentrismul ajunge să producă o expansiune
culturală atunci când apare o conştientizare a unei
superiorităţi, admise inconştient de cei spre care aceasta
se produce.
 Prin comercializarea produselor pe pieţe străine se
realizează de fapt un export de cultură.
 Şi dacă chiar produsul este unul cultural, atunci
"expansiunea etnocentrică" este şi mai profundă.
 Exemplu: Datorită cinematografului, lumea se
unifică, adică se americanizează.
 În timpul Războiului Rece, SUA au apelat la produsele unor
întreprinderi private și multinaționale precum Coca-Cola,
McDonalds, și altele.
Între globalizare şi etnocentrism pare să existe o luptă:
 pe de o parte între specificitatea culturală şi
raţionalitatea acţiunii, ca argument major al
globalizării,
 pe de altă parte, între particularismul local şi
cosmopolitismul mondial.
 Tendinţele expansioniste ale indivizilor şi grupurilor
s-au manifestat dintotdeauna şi rămân cvasi-
prezente.
 Supremaţia sau succesul unuia asupra altuia, individ
sau grup, au avut ca punct de sprijin superioritatea
culturală, ceea ce constituie substanţa
etnocentrismului.
 Expansiunile militare, politice, culturale dinaintea
celui de-al II-lea război mondial sunt plasate sub
umbrela globalizării, uitându-se că la origine toate
au fost manifestări ale etnocentrismului.
 Dialogul intercultural al momentului nostru
are loc pe scena unei lumi deja globalizate, aşa
cum susţin unele voci, sau aflată în plin proces de
globalizare,potrivit altora.
Etnocentrism Globalizare
Expansionism - marea finanţă internaţională
- dezvoltarea oraşelor-state - marile corporaţii multinaţionale
- expediţii şi războaie de cucerire - investiţii străine
- misionarismul creştin şi cruciadele - concentrarea bursieră
- comerţul antic şi medieval - polarizarea formării universitare de nivel
- formarea marilor poluri de civilizaţie - polarizarea cercetării ştiinţifice
Izolaţionism - migraţia creierelor
- concentrarea formării ştiinţifice - importul şi exportul de tehnologii de vârf
- refluxul periodic al marilor poluri - crearea şi dezvoltarea de instituţii
- protecţionism regionale şi nternaţionale
- izolarea enclavelor etnice - reglementarea la nivel regional şi
- autarhie economică internaţional
- războaie de apărare - standardizarea managementului şi
- dispute teritoriale auditului
- slăbirea suveranităţii naţionale
- ireversibilitatea integrării economice şi
culturale
 Relativismul este asociat cu cu dispoziția de a
valoriza pozitiv diferențele culturale,
considerate legitime și firești.
 Relativismul este un răspuns la adresa
etnocentrismului, el pleacă de la ipoteza că nu
există un tipar cultural care să poată fi
considerat universal, că fiecare cultură trebuie
înțeleasă în raport cu datele și contextele sale
specifice, cu modurile de viață ale popoarelor.
 Culturile interacționează, se influențează
reciproc și comunică unele cu altele,
redefinindu-și mereu identitatea în funcție de
contextele istorice, dar condiția primă a
dialogului intercultural autentic este formarea
acestei conștiințe critice privind relativitatea lor
ca versiuni diferite și particulare ale condiției
umane.
 Prejudecățile sunt definite ca predispoziții spre
discriminare față de un grup rival, de obicei
minoritar.
 Ele induc anumite atitudini care afecteazã
comunicarea cu ceilalți, fiind generalizări
bazate pe informații incomplete despre un
individ sau un grup .
 Prejudecățile sunt evaluări anterioare experienței
de comunicare efectivă cu ceilalți, pe care le-am
preluat din stocul memoriei colective sau pe
care ni le-am format pe baza unei cunoașteri
limitate, aprecieri prin care asupra unui individ
sunt transferate anumite trăsături în virtutea
apartenenței sale la un grup.
 Prejudecățile sunt asociate cu absența gândirii
critice.
 Conform definiţiei din DicţionarulCambridge,
stereotipurile sunt „o idee fixă pe care oamenii o au
despre cum estecineva sau ceva, în special despre
ceva greşit”.
 Conform aceluiaşi dicţionar, prejudecăţile sunt „o
opinie sau sentiment nedrept şi nerezonabil, format
fără îndeajuns de multă gândire sau cunoaştere. ”
 Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei
preconcepute, clişee; în timp ce prejudecăţile sunt
sentimente iraţionale de frică şi neplăcere.
 Pot fi înţelese ca nişte filtre de protecţie împotriva
afluxului de informaţii care ne permit să judecăm
oamenii fără a –i cunoaşte personal sau cunoscându-
i numai superficial: ele ne limitează opinia despre
realitate.
 În acest sens se poate argumenta că stereotipurile şi
prejudecăţile au o funcţie pozitivă, permiţându-ne să
luăm repede o decizie.
 Deseori însă stereotipurile sunt utilizate pentru a
justifica şi susţine credinţele şi valorile majorităţii
populaţiei.
 Stereotipurile apar în procesul de cunoaștere,
din tendința de a generaliza, schematiza și
simplifica trãsãturile caracteristice ale unor
persoane sau grupuri.
 Stereotipiile se fixează în limbă şi devin astfel
elemente de diferenţiere între popoare.
 Toti afro-americanii sunt infractori.
 Africanii sunt buni la probele in care sealearga
peste 3000m
 Afro-americanii sunt buni la baschet.
 Turistii din Asia pozeaza tot ce vad invacanta
 Toti asiaticiistiu artemartiale (KungFu , Jujitsu).
 Franceziisunt lasi.
 Toti mexicanii sunt lenesi.
 Americanul este mereu cu ochii pe minge, nu
pierde timp si nici oportunitati.
 Atunci când se afla încă la zenitul dezvoltării sale,
între secolele IX–XII, civilizaţia musulmană
echivala Creştinătatea cu Imperiul Bizantin.
 În vremea aceea, lumea arabă nu făcea distincţia
între popoarele şi culturile din spaţiul apusean al
Europei şi cele din Africa, ambele fiind
sinonime cu o alteritate întunecată, barbară şi
necredincioasă.
 Tabuuri si simboluri - locuri sacre, persoane,
gesturi si cuvinte, sau expresii a caror discutare
este interzisa.
 Conditia femeii
 Maniera de a indica respectul
 Percepția timpului și spațiului
 Eticheta afacerilor
 Gestica
 Limba și translatorul
 Imbracaminte
 Contextul religios și politic
 Prejudecatile