1

2
Amprente
3
 CARACTERE COMPLEXE

• POLIGENICE (cantitative)
- determinate de 2-n gene
pot fi continue

meristice

• MULTIFACTORIALE (de prag)

“ nature versus nurture”
4
Genotip Fenotip
CARACTERE
1 M1M1M2M2 culoare neagră
CONTINUE
2 M1M1M2m2 mulatru închis
3 M1M1m2m2 mulatru
4 M1m1m2m2 mulatru deschis
5 m1m1m2m2 culoare albă

Cantitate melanină
5
CARACTERE MERISTICE Scanare facială
METODE BIOMETRICE

Amprenta vocală

Iris scan
6
-Amprente digitale

Babilon: tăbliţe de lut, obiecte de ceramică, sigilii;

Hammurabi (1792-1750 BC): amprentarea infractorilor
întemniţaţi
China, Egipt, Grecia, Persia, Japonia: actele oficiale
semnate cu degetul
Imperiul roman: tatuaje împotriva dezertării
Cultura arabă: tăierea mâinii hoţilor

- Joannes Evangelista Purkinje (1823 )

- Faulds şi Herschel (1880)

amprentele sunt folositoare in
identificarea persoanelor
7
 - Sir Francis Galton (1892)
 amprentele se menţin constante
pe toată durata vieţii
 amprentele au unele caracteristici
ereditare

ARC

BUCLĂ VERTICIL
8
Analiza
amprentelor digitale
= DACTILOSCOPIE

Amprentarea:
 cu cianoacrilat
 cu praf de carbune
 cu tuş
 cu spray cu ninhidrină
 prin scanare

9
Amprente digitale

VERTICIL
ARC
BUCLĂ

10
 A B V
0 creste 13 creste 15 creste
11
Completarea fişei dactiloscopice

Scrierea formulei digitale: Ex: mâna dreaptă VBBBB

mâna stângă BABVV

Calcularea numărului total de creste (NTC) ♂ 145 CRESTE

♀ 126 CRESTE
12
Comparaţie macroscopică
fragment papilar impresiune prelevată
Formula dactiloscopică
• Formula monodactilară tipul arc (ADELTIC)
• Formula monodactilară tipul laţ (MONODELTIC)
• Formula monodactilară tipul cerc (BIDELTIC)
 Identificarea elementelor de
fragment papilar
coincidenţă
 început de
creastă
bifurcaţie

întrerupere
contopire
cicatrice

butonieră

anastomoză fragment

punct
papilar
Comparare automată
Consultarea bazelor de date
Sistemul naţional A.F.I.S.
Sistemul Uniunii Europene EURODAC
UTILIZĂRI ALE AMPRENTELOR DIGITALE

• Criminalistică

• Acces securizat (BIO-CHEI)

• Semnalarea unor anomalii

cromozomiale

20
AMPRENTELE DIGITALE = DERMATOGLIFE
(Harold Cumings, 1926)
dermatos = piele;
gliphein = a grava, a sãpa

Amprente fetale
(vizibile: săpt. a 6-a
maxime: săpt. 12-13)

retragere

Creste dermale permanente

21
 Amprente digitale

Trisomia Trisomia Trisomia

Stereotipuri Normal Trisomia 13
8 18 21

Descoperit de: - Warkany Patau Edward Down

Creasta
1-5 % 40 % 60 % 75 % 60 %
simiană

Multe
Foarte Multe arce Foarte
Dermatoglife: Multe arce bucle
variate + verticile multe arce
ulnare

22
23
AMPRENTA ADN
- stabilirea paternităţii (filiaţiei)
- medicina legală (genetica judiciară)

24
 SURSE BIOLOGICE
utilizate în tiparea ADN
 sânge integral – cantitatea minimă necesară 1 µl
 salivă
 spermă, urină
 fire de păr cu folicul
 ţesut osos, dinţi
 ţesuturi moi

25
D:\FACULTATE\C\C13 AMPRENTE. AMPRENTA ADN\pcr.exe

26
 Markeri standardizaţi
STR microsateliţi

Markeri europeni
FBI Gill P, Lyn Fereday, Morling M, Schneider PM,
“The evolution of DNA database
Recommendations for new European STR loci”,
Forensic Science International

D3S1358
VWA
D8S1179
D21S11
D18S51
HUMTH01
FGA
D10S1248
D14S1434
D22S1045

27
28
 APLICAŢII PRACTICE ALE
AMPRENTEI ADN
Tipare ADN în cazul filiaţiei
TATA MAMA

Benzile 1 şi 10 – markeri de dimensiune

Banda 2 – patern de benzi pentru linia celulară umană K562, utilizat ca standard
Banda 7 – mama
Benzile 3,4,6,8,9 – cei 5 copii
Banda 5 – tatăl 29
Cazuri judiciare
în care s-a utilizat amprenta ADN
– VIOL

– CADAVRU NEIDENTIFICAT
30
 Avantajele amprentei ADN

 Necesită o cantitate redusă de material genetic pentru analiză

 Existenţa unui număr limitat de variante alelice
 Posibilitatea analizării simultane a mai multor loci STR
prin reacţii de amplificare de tip multiplex şi electroforeza multiplex
 Rata înaltă de succes a analizei datorată randamentului eficient
al reacţiei PCR pentru secvenţe scurte de ADN
 Posibilitatea înregistrării rezultatelor în format digital

Dezavantajele amprentei ADN

 Riscul crescut al contaminării cu ADN uman, bacterian sau viral

din mediu în urma etapelor de pregătire a probelor ADN
 Incidenţa crescută a evenimentelor mutaţionale
 costuri ridicate

31
 CONCLUZII

 Structura ADN stă la baza identificării persoanelor prin amprenta ADN

în situaţii de stabilire a paternităţii/filiaţiei, de dispariţie în caz de
accidente, conflicte armate şi în cazuri judiciare (viol, crimă)

 Amprenta ADN este superioară identificării prin tehnici biometrice,

asigurând o fidelitate sporită (probabilitate de 99,9999%)

 Prin complexitatea sa moleculară şi funcţională, ADN-ul a deschis

o nouă eră în domeniul judiciar al geneticii, respectiv al medicinei legale.

32
33