MASAJUL TERAPEUTIC

KINETOTERAPIA
 MASAJUL
• DEFINITIE
• MASAJUL reprezinta un grupaj de exercitari mecanice de tip
manual sau tehnic, prin care, luandu-se contactul cu
tegumentul, se efectueaza diferite manevre, care initial
stimuleaza pielea, determinand reactie vasculara, biochimica,
de stimulare senzitiva si induce reactii de tip reflex in
vecinatatea zonei de masat sau la distanta.
• CLASIFICARE
• -tehnici de masaj clasic cu efect sedativ-netezirea, vibratia
• -tehnici de masaj clasic cu efect tonizant-frictia,
framantarea,tapotajul,petrisajul, presiune cu mobilizare
 TEHNICI DE BAZA IN MASAJ
• NETEZIREA (EFLEURAJ)
• =presiunea exercitata prin alunecare superficiala cu
deplasarea mainii pe piele
• Se efect cu toata suprafata palmara
• Ritmul este lent
• Scop miorelaxant+analgetic
• PRESIUNEA PROFUNDA CU ALUNECARE
• =sunt exercitate presiuni mai puternice la nivelul
tegumentului, antrenand si masele musculare subiacente
• Ritmul este lent
 TEHNICI DE BAZA IN MASAJ
• Scopul terapeutic este de a stimula circulatia de intoarcere,
stimularea drenajului limfatic
• Tehnica poate fi asociata cu posturari antideclive
• PRESIUNEA LOCALA STATICA
• =aplicatie de tip tangential , se exercita o presiune
perpendic.pe suprafata de tratat
• Ritmul este lent
• Efectul este sedativ-antispastic la nivel musc
• circulator-stimulare drenaj limfatic
• Poate fi inlocuit printr-un manson pneumatic care imprima
miscari ritmice,alternative, de comprimare-decomprimare
 TEHNICI DE BAZA MASAJ
• FULAJUL
• =exercitarea de presiuni locale, cu ritm rapid, de-alungul
traiectului muscular
• Scopul terapeutic-miorelaxant, decontracturant,antispastic
• FRICTIUNEA
• =se mobilizeaza planul superficial pe cel profund, care ramane
fix
• Scop terapeutic-asuplizarea si combaterea aderentelor
cicatriciale
 TEHNICI DE BAZA MASAJ
• PETRISAJUL
• =se face cu ambele maini, prin miscari alternative exercitate
pe tesutul de mobilizat (tegument cu zone cicatriciale, zone
musculare, aponevroze), se aplica si o componenta de
torsiune in raport cu axa longitudinala pe zona de tratat
• RULAREA
• =un segment de membru se prinde intre cele 2 maini care
mobilizeaza masele musculare in jurul diafizei
• Ritmul este lent
• Efectul terapeutic-decontracturant
• Se aplica la nivelul coapsei, gambei, bratului
 TEHNICI DE BAZA MASAJ
• FRAMANTAREA
• =manevra care se aplica pe segmentele mai putin
voluminoase (antebrat, mana,picior), cu rulare alternativa
egala pe masele musculare
• VIBRATIA
• =impulsuri manuale cu frecvente si amplitudine variabile,
realizandu-se o alternanta rapida de comprimari si
decomprimari
• Efect terapeutic-sedativ
• PERCUTIA=lovirea moderata cu marginea cubitala sau cu
varful degetelor a zonei de tratat
 TEHNICI PARTICULARE DE MASAJ
• MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND (CYRIAX)
• =tehnica de masaj caracterizata prin manevre efectuate
PUNCTUAL
• Se adreseaza electiv manifestarilor dureroase post-traumatice
ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar
• Efect antialgic
• sedativ
• de stimulare a circulatiei locale
• de rupere a aderentelor
 INDICATII MASAJ TRANSV.PROFUND
• 1.PATOLOGIA CAPSULO-LIGAMENTARA
• -entorse benigne recente
• -sechele post-entorse
• -sechele dupa capsulite
• 2.PATOLOGIA TENDINOASA
• -tendinite
• -tenosinovite
• 3.PATOLOGIA MUSCULARA
• -sechele dupa traumatisme musculare
 CI MASAJ TRANSV.PROFUND
• Artrite septice
• Artrite posttraumatice
• Artrite autoimune-LES, SA, psoriazis
• Artropatie gutoasa
• Calcificari periarticulare/musculare
• Bursite.
 INDICATII MASAJ
• Dureri periarticulare,tendinoase,musculare
• Contracturi,hiperonie musculara
• Sindromul hipokinetic
• Dureri vasculare
• Infiltrat subcutanat
• Celulita sistemica
• Edeme
• Cicatrici
• Hematoame organizate fibros
• Fibroze
• Atrofii musculare
 INDICATII MASAJ IN REUMATOLOGIE
• Manifestari la nivel coloanei vertebrale-cervicartroza,
cervicalgii,dorsalgii,lombalgii,lombo-sciatalgii
• Sold-coxartroza,periartrita de sold
• Genunchi-gonartroza
• Glezna-picior-artroza tibio-tarsiana,piciorul dureros
cronic,halux valgus,metatarsalgie,tendinita achileeana
• Umarul-artroza,tendinite,AND
• Cotul-epicondilite
 INDICATII MASAJ IN TRAUMATOLOGIE
• TRAUMATISME SIMPLE
• -entorse
• -leziuni ligamentare
• -fracturi tratate prin imobilizare
• TRAUMATISME COMPLEXE
• -efecte vasculotrope, antiedem, prevenire escare
• -ex-durere,redoare,amiotrofie,tulburari circulatorii
locale/generale,edem, infiltrate,cicatrici,AND
 INDICATII MASAJ IN AFECT.AP
CIRCULATOR
• 1.ARTERITE
• -tulburari hemodinamice
• Tulburari trofice
• 2.PATOLOGIA VENOASA
• -flebite-doar SECHELARA, NU IN FAZA ACUTA-resorbtie edem
• -varice-se evita pachetele varicoase si zonele inflamate
• -manevre defibrozante-amelioreaza intoarcerea
venoasa
 CONTRAINDICATII MASAJ
• ABSOLUTE
• -reumatisme inflamatorii in puseu
• -boli infectioase in stadiu evolutiv
• -fragilitatea vasculara
• -tromboflebite-risc de mobilizare embol
• -litiaze-migrare calcul
• -afect cutan-cancer, infectii,dermatoze,micoze
• -zone de evitat-fosa poplitee,plica cotului,zona carotidiana-
zone vulnerabile datorita structurilor vasculo-nervoase
superficiale.
 KINETOTERAPIA
• DEFINITIE
• KT=forma de terapie de tip conservator, care utilizeaza
energia mecanica in scop functional=TERAPIE PRIN MISCARE
• Forma terapeutica individualizata, care realizeaza programe
de exercitii fizice statice si dinamice si se poate folosi in
programele terapeutice-PROFILACTICE
• -CURATIVE
• -DE RECUPERARE
• Solicitarile de tip mecanic trebuie sa fie aplicate echilibrat
privind BALANTA REPAUS-MISCARE
 CLASIFICAREA KT
• KT PROFILACTICA=totalitatea metodelor prin care se
urmareste-mentinerea unui nivel functional satisfacator
• -cresterea nivelului functional=PROFILAX.PRIMARA
• -aplicarea unor programe de prevenire a aparitiei
complicatiilor unei boli cronice=PROFILAXIE SECUNDARA
• KT DE TIP CURATIV=se intrica cu KT profilactica-KT de recup.
• KT DE RECUPERARE=urmareste
• -refacerea functiilor diminuate
• -cresterea nivelului functional
• -realizarea unor mec. Compensat. adaptative
 OBIECTIVELE KT
• 1. Refacerea FORTEI musc. Si cresterea REZISTENTEI
musculare
• 2.Cresterea si adaptarea CAPACITATII DE EFFORT
• 3.Ameliorarea functiei de COORDONARE-CONTROL-ECHILIBRU
• 4.Relaxarea
• 5.Corectarea POSTURII si ALINIAMENTULUI CORPULUI
• 6.Cresterea MOBILITATII ARTICULARE (ROM)
• 7.Reeducarea RESPIRATORIE
• 8.Reeducarea SENSIBILITATII
 KT –BILANT COMPLEX
• Include:
• 1.BILANTUL CLINIC
• 2.BILANTUL FUNCTIONAL ARTICULAR si MUSCULAR
• 3.BILANTUL GESTUALITATII-apreciere tipuri de pense(digito-
palmare), tipuri de prehensiune si gesturi uzuale
• 4.ADAPTAREA LA EFFORT
• 5.APRECIEREA DISPONIBILITATII PACIENTULUI pentru
MOBILIZARE, INCARCARE-mobilizarea in pat,posibilitatea de
verticalizare,mersul pe teren plat,urcat-coborat scari,tendinta
la dezechilibrare
• 6.NIVELUL EDUCATIONAL
• 7.POSIBILITATILE DE COMUNICARE-tulb de vorbire,auz,vaz
 CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE
KT
• I. Dupa MODUL DE EFECTUARE:
• -metode ANALITICE-SEGMENTARE-mb.sup/inf/coloana
• -metode de SINTEZA-de activare GLOBALA-tot corpul
• II. In functie de PARTICIPAREA VOLUNTARA a pacientului:
• -KT PASIVA-se realizeaza cu ajutorul kinetoterapeutului sau
prin mijloace de tip mecanoterapie
• -poate fi de tip STATIC/DINAMIC
• -urmareste combaterea efectelor secundare ale
repausului prelungit la pat (terapie POSTURALA) si a efectelor
secundare si complicatiilor acestuia
 CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE
KT
• -KT ACTIVA-activitatea este comandata si controlata de
kinetoterapeut si efectuata ACTIV de catre PACIENT
• -ex-exercitii de mobilizare simpla/cu rezistenta
• III. Din punct de vedere al SOLICITARII ARTICULARE exista:
• -programe AKINETICE
• -programe KINETICE
 PROGRAME AKINETICE
• OBIECTIVE
• -punerea in repaus a sistemelor de miscare
• -protejarea articulatiilor si a structurilor periarticulare
• -prevenirea aparitiei unor miscari anormale
• -corectarea deformatiilor pe structurile somatice
• TERAPIE DE IMOBILIZARE-REGULI
• 1. imobilizarea nu trebuie sa compromita vascularizatia sau sa
favorizeze tulb.trofice
• 2.imobilizarea se face in pozitie FUNCTIONALA-sa nu produca
deformari sau deviatii prin adoptarea unor pozitii VICIOASE
 EFECTE NEG.IMOBILIZARE
• -osteoporoza de inactivitate
• -hipotonia/hipotrofia/atrofia de inactivitate
• -pierderea elasticitatii tesut moi si organiz fibroasa
• -contracturi-retracturi musculo-tendinoase
• -pozitii vicioase
• -alterarea schemei corporeale
• -tulb circul-staza,tromboflebita
• -scaderea adaptarii la efort
• -tul respir-infectie,staza pulmon
• -tulb urinare-infectie,microlitiaza
 EFECTE NEG IMOBILIZARE
• -tulb digestive-constipatie
• -tulb trofice-escare,infectii cutanate
• -tulb psihice-depresie,anxietate,izolare
• -alte manifest-microcalcificari articulare-osificari heterotopice
 PROGRAME KINETICE
• KT PASIVA
• -kinetoterapeutul realizeaza programul, bazat pe nevoile si
posibilitatile pacientului
• -initiaza relaxarea si acomodarea, urmate de:
• -programe de solicitare pasiva articulara
• -programe de intindere si solicitare a partilor moi
periarticulare
• -programe de efectuare pasiva a engramelor de miscare,
pentru a intretine informatia corecta corticala
• -beneficiu-utilizarea unor proceduri fizicale de tip masaj,
termo/electroterapie inaintea program de KT
 KT ACTIVA LIBERA
• =exercitii fizice de solicitare MEDIE, subiectul mobilizeaza
diverse segmente prin miscari simple REPETITIVE, urmarindu-
se si solicitarea ANTIGRAVITATIONALA
• OBIECTIVE
• -mobilizarea activa articulara-cresterea unghiului de miscare
• -intretinerea tonusului si fortei musc
• -refacerea activa a schemelor de miscare-refacerea
COORDONARII
• Pregatire PREALABILA cu proceduri fizicale pt
• -controlul durerii
• -ameliorarea circulatiei locale
• -cresterea calit tes conj-flexibilitate,elasticitate
 KT ACTIVA ASISTATA
• In conditiile scaderii F de contractie musc
• =forma particulara a KT active-activitatea segmentului se
desfasoara facilitat prin:
• -ajutor manual al kinetoterapeutului
• -scheme mecanice facilitatorii: KT activa autopasiva, scripeto-
terapie, hidroKT
• Obiectivele asistarii:
• -descarcarea articulara
• -activarea musculat insuficiente
• -solicitarea musc agoniste, cu intretinerea balantei agonisti-
antagonisti
• -intretinerea fct. Lanturilor cinematice
 KT ACTIVA REZISTIVA
• =forma de solicitare mecanica. In care contractia se realizeaza
contra unei F mai mari
• Se poate realiza in apa (contra unei rezistente moderate) sau
in sala de KT
• Se poate modifica gradul de solicitare prin cresterea vitezei de
efectuare a exercitiului
• Rezistente-saci cu nisip,haltere,greutati sau INDIRECT-
mecanoterapie sau suspensii elastice
 KT ACTIVA REZISTIVA
• OBIECTIVE
• -cresterea F de contractie si a rezistentei musc
• -mentinerea si cresterea mobilitatii articulare
• -ameliorarea troficitatii musculare
• -ameliorarea coordonarii
• -refacerea schemelor de miscare
• Obtinerea de hipertrofie musculara se realizeaza cand se
produce o crestere cu peste 65% din tensiunea max timp de 6
secunde/zi
 OBIECTIVE KT
• REFACEREA FORTEI MUSCULARE
• Parametri:
• -tensiunea de contractie=capac unui muschi de a face o
contractie musc simpla
• -forta musc=include tensiunea de contractie, dar se face
impotriva unei sarcini
• -rezistenta musc=contractie impotriva unei sarcini in TIMP
• Lipsa de solicitare fizica –F musc scade cu 4% pe zi=hipotrofie
si siderare musc (muschiul isi pierde sensibilitatea kinestezica)
• Aprecierea obiectiva a tonus, fortei si rezist
musc=testing/bilant musc
 CRESTEREA F MUSCULARE
• 2 tipuri de exercitii-statice=izometrice
• -dinamice=izotonice
• EXERCITIILE STATICE(IZOMETRICE)
• =punerea in contractie a unui muschi, o anumita durata, fara
modificarea LUNGIMII lui
• Contractia trebuie sa dezvolte minim 35% din tens max musc
pentru cresterea F musc, iar pentru hipertrofie, 65% din F max
de contractie
• Contractia are efect la dist-cresterea TA diastolice-factor de
risc pt manif ischemice coronariene
-contractia izometrica=zeci/zi, durata 6 sec, pauza de 20 sec intre
contractii
 CRESTEREA F MUSC
• CONTRACTIILE DINAMICE(IZOTONICE)
• =contractii realizate cu deplasarea segm impotriva unei
rezistente, cresc F musc
• Tehnica DE LORME WATKINS-10 miscari cu excursie completa
in 10 sec impotriva unei greutati maximale (10 RM), cu
greutati progresive, care se testeaza saptamanal
• -sapt 1-un set cu 50% din 10 RM
• -sapt 2-cu 75% din 10 RM
• -sapt 3-cu 100% din 10 RM
CREST REZIST MUSC SI A CAPAC DE
EFORT
• Aceste obiective implica:
• -solicitare crescuta cardio-vasc
• -solicitare crescuta a functiei respiratorii
• -solicitare pe lanturile metabolice la inceput de tip AEROB,
apoi de tip ANAEROB (in conditiile unei solicitari fizice
crescute, cand efortul depaseste capacitatea maximala cu
50%, grupele musculare utilizeaza si mecanismele anaerobe)
• CRESTEREA CAPACIT DE EFFORT-masura capacitatii de efort a
organismului este si masura capacitatii ADAPTATIVE CARDIO-
CIRCULATORII LA EFORT, implicand un consum MAXIMAL de
OXIGEN
 CREST CAPAC DE EFORT
• Programe de recuperare la bolnavii cu INFARCT MIOCARDIC-
instituirea precoce a programelor de recuperare in care
obiectivul CENTRAL este refacerea capacitatii cardio-vasculare
si a capacit de efort a organismului
• TESTAREA CAPACIT DE EFORT se face la bicicleta ergometrica
in conditii de MONITORIZARE, se lucreaza cu sarcini sub-
maximale
• A doua etapa in recup IM-programe in sala de KT-bicicleta
ergometrica, covor rulant, asociind si programe de hidroKT
• Adaptarea la efort-urcarea pe pante, scarite, alergarea-ritm de
solicitare variabil in fct de nivelul functional c-v si complianta
pacientului
 AMELIOR FCT DE COORDONARE,
CONTROL SI ECHILIBRU
• Scheme de miscare realizate in stereotipurile motorii din
copilarie-mersul, prehensiunea si diferite tipuri de gestica
cotidiana
• Siderarea musculara –prin solicitarea inadecvata a functiei
kinestezice
• Obiectivele se refera la functii esentiale de relatie
• -prehensiunea
• -ortostatismul
• -mersul
 COORDONAREA, CONTROLUL,
ECHILIBRUL
• Reeducarea mersului-in bazin, utilizand nivelul apei ca un
element de solicitare mecanica variabila, se asociaza mersul in
panta sub apa sau cu flotoare
• Pentru prehensiune-se realizeaza miscari pe grupe de pense,
cu multiple repetari, prehensiunea fiind reeducata de la nivele
grosiere catre exercitii de finete si cu viteza de executie
diferita
• Pentru afectarile de NEURON MOTOR CENTRAL-recuperarea
are la baza PLASTICITATEA SNC=exista centri motori corticali
care pot prelua comanda in anumite conditii=programele de
recuperare se bazeaza pe TEHNICI DE FACILITARE
 TEHNICI DE FACILITARE
• Sunt de tip EXTEROCEPTIV sau PROPRIOCEPTIV
• Se utilizeaza in afectiunile neurologice de tip CENTRAL
• Rol-controlul spasticitatii musculare
• -ameliorarea si corectarea modificarilor locomotorii
secundarte deficitului motor
• La baza mecanismelor de facilitare stau RECEPTORII, care
primesc SEMNALELE SENZITIVE
• Acesti receptori au fost clasificati in grupe de elemente
 TEHNICI DE FACILITARE
• A)elemente PROPRIOCEPTIVE stimulate prin
• -intindere rapida-reflexe miotatice/osteotendinoase
• -aplicarea de rezistenta-crest recrutarii de motoneuroni
• -vibratie-faciliteaza muschiul stimulat
• -telescopare-presiune ferma pe supraf articulara
• -tractiunea-miscare inversa telescoparii
• -acceleratie-stimuleaza sistemul vestibular
• -rostogolirea ritmica
 TEHNICI DE FACILITARE
• B)elemente EXTEROCEPTIVE-culeg informatia de la receptorii
cutanati
• -atingerea usoara
• -periajul
• -fact termici-gheata
• -tapotajul paravertebral
• C)elemente COMBINATE-asocierea primelor 2 grupuri-se
realizeaza contacte MANUALE sau PRESIUNEA pe tendoanele
lungi
• D)elemente TELERECEPTIVE-informatia culeasa de nervii
senzoriali (vaz,auz,miros) influenteaza actul motor
• E)elemente INTEROCEPTIVE-stimul SINUS CAROTID-scade
TONUS MUSCULAR
 TEHNICI DE FACILITARE
• METODA KABAT
• METODA BOBATH
• METODA KLAPP-pentru redresare scolioze
• METODA WILLIAMS-pentru suferinte disco-
vertebrale