RECUPERAREA MEDICALA IN

PATOLOGIA NEUROLOGICA
 FIZIOPATOLOGIE

• 1. FENOMENE DUREROASE
• Apar frecvent in afectarea perif(durerea de tip
nevralgic/nevritic)fata de afectarea centrala(durere talamica)
• 2. TULB DE SENSIB SUPERFICIALA(tactila,termica cu
hipo/anestezie, rar hiperestezie)
• 3.TULBURARI MOTORII cu deficit PARTIAL de F musc (pareza)
sau TOTAL (paralizie)
• 4.TULB VEGETATIVE
• 5.TULB DE ROT de tip hipo/areflexie in afectari PERIFERICE sau
areflexie/hiperreflexie in sd de neuron motor CENTRAL
 FIZIOPAT
• Programele de recuperare trebuie instituite PRECOCE pentru:
• -prevenirea dezvoltarii sechelelor fct neurologice
• -combaterea modif somatice sec de tip
• -deformari, deviatii
• -redoare articulara
• -degenerescenta si fibroza musc
• -escare de decubit
 STRUCT MUSC STRIATE
• Sufera modificari progresive
• -hipotonie-hipotrofie-atrofie de inactivitate-3% pe zi
pierderea F musc prin repaus la pat
• -ruperea echilibrului musc in balanta AGONISTI-ANTAGONISTI
prin solicitarea preferent a unor grupe musc, pozitii vicioase,
comanda motorie insuficienta sau imperfecta
• -retractii capsulo-ligamentare si tendinoase-modificarea
propriet elastice si adoptarea progresiva a unor POZITII
VICIOASE
 OBIECTIVE RECUP NEUROLOGICA
• 1. mentinerea aliniamentului fiziologic la nivelul col vert,
membre sup si inf
• 2.combaterea pozitiilor vicioase de tipul contracturi, retracturi
sau flexum
• 3.intretinerea mobilit artic la nivelul unghiurilor
FUNCTIONALE pentru ADL
• 4. intretinerea tonusului, fortei si rezistentei musc
• 5. corectarea tulb de coordonare, ameliorarea controlului
motor voluntar
 MIJLOACE DE TRAT
• 1. programe de TERAPIE FIZICALA cu efect analgetic,
vasculotrop, miorelaxant/excito-motor, simpaticolitic
• 2.ORTEZARE de tip STATIC pentru prevenirea DEFORMARILOR
sau DINAMIC care permit utilizarea sectorului functional
afectat
• 3. program de KINETOTERAPIE SPECIFIC
• 4.TERAPIE OCUPATIONALA
• 5.PSIHOTERAPIE
• 6.LOGOPEDIE
 SD DE NEURON MOT PERIFERIC
• Miscarea voluntara poate fi posibila, dar insuficienta se realizeaza
prin miscari active asistate prin suspensia mb cu scripeti
• Cand bilantul musc permite (Fm cel putin 3) se trece la etapa de
exercitii active si activ-rezistive
• SD DE NEURON MOT CENTRAL
• Pacientul este imobilizat la pat
• Se urmareste combaterea fact care favorizeaza staza,tulb trofice,
escare de decubit,infectie,tromboflebita
• Se vor controla pct de max presiune:calcaneu,capul
peroneu,sacru,omoplati,occiput
• Pacient mobilizat pasiv din 3 in 3 ore
• Se asoc-posturare, masaj analgetic,vasculotrop si de drenaj
 SPASTICITATEA
• Stare complexa neurologica caract prin:
• -hiperreflectivitate osteo-tendinoasa
• -reflexe spinale anormale
• -hipertonie musc
• -spasm muscular in flexie sau extensie
• DEF- rezistenta la intindere pasiva musculara
• Este frecv in sd de neuron MOTOR CENTRAL
• Cauze frecv-boli cerebro-vasc, TCC, traumatisme spinale,boli
demielinizante, SLA,encefalopatii cr infantile
• Asociaza-clonus, hipertonia OT, sincinezii
 TRAT SPASTICITATE
• 1. CONTROLUL PRIVIND STIMULII NOCICEPTIVI
• Factori: infectia urinara, tulb trofice cutan si escare, tulb de
tranzit intestinal, tromboflebita
• 2. CRIOTERAPIA
• Aplicatia locala de gheata,masaj cu gheata-reduc spasticitatea
3-4 ore
• 3. POSTURAREA
• Flexia cervicala reduce spasmul extensor in mb infer
• Extensia si abductia umarului asoc cu extensia cot-pumn
reduce spasmul flexor la hemiplegic
• Tapotajul, vibratia stimuleaza contractia musc
 TRAT SPASTICITATE
• 4.EXERCITII DE INTINDERE
• Ex de intindere PASIVA, ACTIV-ASISTATE,ACTIVE –modularea
spasticitatii, ameliorare a troficitatii locale
• 5. TRAT MEDICAMENTOS
• -diazepam, baclofen, dantrolene sodium
• -blocaj chimic de nervi perif-fenol
• -injectare de toxina botulinica-reduce spastic timp de aprox 6
luni-este f scumpa
• 6. ALTE METODE-KT in apa, tehnici de FNMProprioceptiva,
tehnici de relaxare
 RECUP IN AFECT NEUROL PERIF.
• EVALUAREA AFECTARII NERVILOR PERIFERICI
• Bilant clinico-functional
• -tulb de sensib-sensib tactila,termica,durer,de
presiune,vibratie
• -deficit motor-bilant muscular
• -afectarea mobilit artic-bilant articular
• -modif de ROT
• -tulb vegetat
• -tulb trofice
• -EMG-denervarea musc si localizeaza leziunea
 PARALIZIA DE N. RADIAL
• Compresie nerv
• -nivel axilar
• -sant de torsiune humerus
• -zona mm.scurt supinator
• Frecv abuz alcool, teren metabolic modif (diabet, deficit de vit
B)
• Clinic-afectata Fm TRICEPS
• -extensia pumn,degete,police abs
• -hipo/anestezie fata dorsala antebrat si mana
 PARALIZIA DE N. RADIAL

• TRATAMENT
• -intretinerea mobilit artic-mobilizari libere de F/E si P/S
• -Exercitii de intindere musc
• -electrostimulare cu curenti exponentiali
• -orteza statica si dinamica-combate tendinta la retractie a
flexorilor
• vitaminoterapie
 PARALIZIA DE N.MEDIAN
• SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN
• Cauze de compresie nerv median
• -idiopatic
• -posttraumatic-fractura pumn cu imobilizare prelungita
• -tulb metabolice
• -afect tesut conj-PR
• CLINIC-parestezii nocturne mana
• -durere
• -deficit mot flexie pumn,degete,opozitie
police,pronatie antebrat
• -semn PHALEN, TINEL prezente
• -EMG modificat
 PARALIZIA DE NERV MEDIAN
• TRATAMENT
• -ortezare
• -terapie M:analgetica, AINS,infiltratie cu prep cortizonice in
tunel carpian
• -chir-decompresie nerv
• -obiective recuperare
• 1.ameliorare,control durere-TENS, US, masaj
• 2.corectarea tulb de sensib- Terapie ocupationala
• 3.refacerea Fm-electrostimulare de tip exponential
• 4.ameliorarea tulb trofice si combaterea hiper
Simpaticotoniei-masaj,bai contrastante, KT-prevenire AND
 PARALIZIA DE NERV SPE-PERONEU
• Frecvent apare dupa poz prelung de incrucisare a picioarelor,
prin compresia nervului la nivelul capului peroneului, la
pacientii dependenti de pat cu soldul in ROE prelungita sau
post-traumatic
• CLINIC
• -durere pe traiectul nervului-fata ant-lat a gambei si dorsala a
piciorului
• -deficit motor-tibial ant, extensor comun degete,propriu
haluce si peronieri-imposib realizarii DORSIFLEXIEI PLANTARE
si EVERSIEI (nu poate sta pe CALCAIE)
 PARALIZIA DE SPE
• TRATAMENT
• -posturare pacient,suporturi protective
• -interv chir de degajare a nervului sau de refacere a traseului
nervului (neurorafie)
• -orteza de glezna-picior-faciliteaza mersul
• -electrostimulare cu curenti exponentiali
• -KT-exercitii de intretinere ROM si de intindere pentru mm
TRICEPS SURAL si TENDON ACHILEEAN, exercitii de solicitare
musc in APA (HIDROKT)
 PARALIZIA DE NERV TIBIAL-SPI
• SINDROM DE TUNEL TARSIAN-in traumatisme de GLEZNA-
fracturi si entorse
• CLINIC
• -durere pe traiectul nervului
• -deficit motor de flexie PLANTARA-nu poate sta pe VARFURI
• -risc dezvoltare AND-fibre vegetat simpatice
• -hipo/areflexie tendon achileean
• TRATAMENT-chir-decompresie
• -orteza de mers
• -TENS, masaj, crioterapie, US
• -electrostimulare, KT de mobiliz artic,mers
 RECUPERAREA IN AFECT NEUROL
CENTRALE
• AVC ( stroke syndrome ) necesita un program
de recuperare precoce
CAUZE AVC:
1. TROMBOZA CEREBRALA apare in mai multe
ore/zile, frecvent dupa perioade de
inactivitate (dimineata) – tulburari motorii
intinse + tulburari de orientare temporo-
spatiala
 RECUPERARE AVC
2. HEMORAGIA CEREBRALA/SUBARAHNOIDIANA
- se instaleaza brutal
- legata de efort fizic/stres
- asociaza valori crescute ale TA
- Clinic- cefalee intensa/greata/varsaturi
3. TROMBOEMBOLISMUL
- se instaleaza de obicei brutal – AVC ISCHEMIC
 RECUPERARE AVC
- AVC hemoragic are cel mai mare risc de
mortalitate in prima luna
- factorul de risc cel mai frecvent care
contribuie nefavorabil la evolutia AVC => HTA
- alti factori asociati frecvent cu AVC ->
HIPERCOLESTEROLEMIA, FUMATUL, DZ,
OBEZITATEA – factori care pot fi controlati si
corectati
 RECUPERARE AVC
- AVC STANG – hemiplegie dreapta, afectarea
vorbirii si limbajului ( afazie ) – scaderea
capacitatii de a interpreta si formula limbajul
- AVC DREPT – hemiplegie stanga si probleme
vizuale si de integrare spatiala - deficit
vizual/spatial => MARE handicap pt
recuperarea independentei in gestica
personala
 RECUPERARE AVC
- in bilantul clinico-functional se tine cont de
urmatorii PARAMETRII:
 toleranta la exercitii – adaptarea cardio-
respiratorie
 motivatia corelata cu starea emotionala,
comunicarea, memoria
 deficitul motor – spasticitate, contractura,
sincinezii
 RECUPERARE AVC
 deficitul senzitiv – modificari in sfera
proprioceptiva, tulburari de auz si vaz
 controlul postural – in sezand, ortostatism si
mers – control echilibru si capacitate de
coordonare
 reactiile emotionale influenteaza controlul
motor – depresie, teama, furie, ostilitate –
modifica gradul de cooperare si invatare
 COMPLICATII DUPA AVC
1. PRECOCE
- staza de decubit – escare
- retentie/incontinenta urinara/materii fecale
- infectia de tract-urinar
- tromboza venoasa profunda
- atelectazia pulmonara/pneumonie
- tulburari de vorbire, depresie
 COMPLICATII DUPA AVC
2. TARDIVE
- spasticitate/contractura musculara
- sindromul umar-mana = AND
- durerea de tip central ( talamica )
- tulburari de focar ( epilepsie vasculara )
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• pacient frecvent inconstient, necooperant,
dependent
OBIECTIVE:
 ingrijire tegument
mentinerea troficitatii
combaterea stazei de decubit
intretinerea mobilitatii articulare
combaterea pozitiilor vicioase, contracturi,
retracturi
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• mobilizari in pat – se schimba pozitia corpului
la 3 h
• terapia posturala – combaterea stazei,
ameliorarea circulatiei de intoarcere,
prevenire pozitii vicioase ( flexum cot, degete,
sold, genunchi, retractie tendon achileean )
• mobilizari articulare segmentare – stimulare
neuromusculara, refac schemele de miscare
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• retracturi – orteza de repaus pt mana –
scaderea tonusului flexorilor palmari
• exercitii de mobilizare – pasiva, autopasiva –
prevenirea redorii articulare
• membru superior – articulatia gleno-humerala
– subluxatia capului femural ; atela antidecliva
+ mobilizari pasive
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tulburari de tranzit digestiv si urinar
- incontinenta urinara = sfincter vezical flasc =
cateter extern uretral
- retentie de urina ( glob vezical ) = cateterizare
intermitenta de 4 ori pe zi si urocultura sapt.
- aport scazut lichidian = favorizeaza infectia
urinara
- constipatie – dieta cu fibre vegetale si terapie
fizicala ( termoterapie locala, masaj pe colon )
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tromboflebita profunda
- risc crescut de coagulare
- risc embolic cardiovascular sau cerebral
- trat. anticoagulant
- posturi antideclive
- mobilizari pasive
- ciorap elastic
 RECUPERARE AVC IN FAZA
PRECOCE
• tulburarile respiratorii
- modificarea mecanicii ventilatorii –
acumularea de secretii in alveole – riscul
dezvoltarii proceselor bronho-pulmonare si a
atelectaziei
- combaterea – drenaj postural respirator,
masaj, tapotaj toracal, KT respiratorie
 RECUPERAREA AVC IN FAZA
TARDIVA
• pacientul participa activ la programul de
recuperare ( fizical-kinetic, TO, logopedie,
psihoterapie )
• program de solicitare in pat – exercitii de
intoarcere, rostogolire, ridicare in sezut,
balansare si echilibrare;mobilizari repetate la
marginea patului, verticalizare si mers
• solicitare de tip activ si posturi de corectie
 RECUPERAREA AVC IN FAZA
TARDIVA
• posturare in pozitii care scad sau inhiba
spasticitatea –din decubit lateral intoarcerea
capului catre partea afectata inhiba
spasticitatea muschilor flexori pe MS si
extensori pe MI
• exercitii pasive apoi active la nivelul
trunchiului, continua cu umarul si soldul , se
efectueaza gradat ca solicitare, directie
proximo-distala
• tehnici de FNP – control motor voluntar
RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
• FAZA PRECOCE ( perioada flasca )
a. posturarea MS – brat in abductie la 45 de
grade, cot in usoara flexie, pumn in extensie,
police in abductie, degete II-V in usoara flexie
b.mobilizari pasive MS
c. stimulari tactile si proprioceptive – tapotaj,
compresiuni, vibratie
RECUPERAREA MS LA HEMIPLEGIC
• FAZA POST-ACUTA ( spastica )
a. exercitii de redresare si echilibru
b. exercitii de antrenare a simetriei corpului
c. ameliorarea si controlul spasticitatii – tehnici
de FNP (KABAT)
d. exercitii de intretinere a mobilitatii articulare
e. exercitii de prehensiune, realizarea a
penselor, a controlului motor si coordonarii
 RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• OBIECTIVE:
- corectarea sincineziilor pt ameliorarea
mersului
- echilibrarea comenzilor pe grupele musculare
agonist – antagoniste
 RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• FAZA ACUTA ( flasca )
- terapie posturala
- ortezare
- mobilizari pasive – combatere redori art.
(flexum de sold si genunchi si var equin
plantar)
 RECUPERAREA MI LA HEMIPLEGIC
• FAZA POSTACUTA
- instalarea spasticitatii –pacientul verticalizat –
tehnica KABAT ( ameliorarea deficitului motor
si controlul spasticitatii )
- STADII REC. MERS :
I. ORTOSTATISM – intre bare paralele
II.MERS – intre bare paralele
III.MERS – fara bare paralele
IV.URCAT – COBORAT - scari