Tema 2.

Morfologia aparatului
genital femel

1.Geneza aparatului genital

2. Morfologia şi semnificaţia
biologică ale căilor vectoare ale
aparatului genital femel
 BIBLIOGRAFIE
Obligatorie
1.Darie, G., V.Harea., E.Marandici, I.Darie. Reproducţia suinelor. Chişinău, 2010,
220p.
2.Dumitrescu, I. Magiari, G. Feredean, T. Paraschivescu, M. şi al. .Însamînţările
artificiale la animale. – Bucuresti: Cereş, 1978. – 252 p.
3.Milovanov, V.C. Biologhia vosproizvedenia i iscusstvennoe osemenenie
seliscohozeaistvennîh jivotnîh. – M.: Izdatelistvo jurnalov,1962. – 662 s.
4.M. Popovici. A. Budanţev. Obstetrică veterinară, ginecologie şibiotehnologii de
reproducţie animală. – Chişinău: Universitas, 2002.

Suplimentară
1. Crioconservaţia spermî seliscohozeaistvenîh jivotnîh. – L.:Agropromizdat, 1989.
- p. 65-102
2. Studenţov, A. P. Şipilov, V.S. Subotina, I. G. Preobrajenschii, O. N. Veterinarnoe
acuşerstvo i ghinecologhia (Izd 6-oe pererabotannoe u dop-e).- M.: Agropromizdat,
1986. - 480 s.
3. Sperma bîcov zamorajennaia. Tehniceskie uslovia. GOST 2603-83, GC SSSR po
standartam. - M.: Izd.Standartov, 1984. – 11 s.
4.Şipilov, V. S. Zvereva, G.V. Rodin, I. I. Nikitin, V. Ia. Practicum po acuşerstvu ,
ghinecloghii i iscusstvennomu osemeneniiu seliscohozeaistvennîh jivotnîh. -
M.:Agropomizdat,1988. – 226 s.
5.Ărnst, L.C. Sergeev, N.I. Transplantaţia ămbrionov seliscohozeaistvenîh jivotnîh.
– M.: Agropromizdat, 1988. – 302 s.
6. Zaverteaev, B.P. Biotehnologhia v vosporoizvodstve crupnogo rogatogo scota. -
 1.Geneza aparatului genital

Formarea şi diferenţierea sexului la mamifere presupune, pe de o

parte un proces de morfogeneză, prin care din elemente nedeferenţiate şi
ioniţial ambigene iau naştere structzuri unisexuate masculine sau feminine,
iar pe de altă parte existenţa unor factori sexualizaţi care determină
embriogeneza aparatului genital. Sexualizarea se desfăşoară în mai multe
etape, începînd cu stadiuul de zigot cu perioada postnatală.
Principalele etape ale proceselor de embriogeneză a aparatului
gential sunt: formarea sexului genetic; gonadogeza; formarea căilor geniztale
interne şi a căilor genitale externe.
Formarea sexului genetic apare în stadfiul de zigot, fiind consecinţa
formulei cromozomale a gameţilor participanţi la procesul fecundaţiei.
Gondogeneza – începe destul de timpuriu ca organ cu potenţialitate
dublă: în prima etapă la naştere mugurile germinativ din mezoteliul celomic,
sub forma unei îngroşări situate pe parte internă a corpului lui Wolf, cu
participarea celulelor mezoepiteliale şi a gonocitelor primordiale; la etapa a
doua gonada încă nedifenţiată prezintă elemente structurale diferite:
corticale şi medulare. Prin proliferarea şi invaginarea epiteliului germinativ
se formează cordoane scurte şi groase care rămîn în vecinătatea epiteliului
germinativ şi cordoane lungi, subţiri şi odulate care pătrund în profunzimea
crestei germinative; etapa a treia se caracterizează prin diferenţierea
godadei bisexuale fie spre testicol, fie spre ovar.
 Testicolele se formează în principal din medulară gondei
primitive.
Ovarele iau naştere pe seama corticalei, prin proliferarea din
această zonă, care se fragmentează în grupuri de celule sub formă de
“cuiburi”.
După formare, gonadele de la ambele sexe încep să migreze,
ovarele oprindu-se în regiunea sublombară sau pelviană în funcţie de
specie, în timp ce testicolel se deplasează în pungile scrotale.
Formarea căilor genitale interne. La originea organelor
genitale interne sunt canalele Wolf şi canalele Muller cu structuri
ambisexuale, situate simetric de o parte şi de alta a liniei mediane, a
căror dezvoltare este strîns legată de dezvoltarea căilor urinare.
Ulterior “unisexualizării” organelor genitale, din canalele Muller se
formează organele caracteristice sexului feminin: oviductele uterul şi
vaginul propriu-zis, în timp ce canalele Wolf involuiează rămînînd sub
forma unor vestigii. Dezvoltarea organelor genitale la masculi se face pe
seama canalelor Wolf din care iau naştere epididimul, canalul
ejaculator, uretra şi vezicula seminală.
Formarea căilor genitale externe. Organele genitale externe se
dezvoltă din formaţiunile existente în sinusul urogenital, şi anume:
tuberculul genital, cutele uretrale şi pliurile genitale. În evoluţia spre
“feminizare” din aceste structuri iau naştere vestibulul vaginal, labiile
vulvare şi clitorisul, în timp ce la mascul, din aceleaşi elemente, se vor
forma: penisul, uretra membranoasă şi scrotul.
2. Morfologia şi semnificaţia biologică ale căilor vectoare ale
aparatului genital femel
 Aparatul genital femel are pe de o parte rol gametogen şi endocrin, iar pe
de altă parte, de a asigura desfăşurarea normală a proceselor de
fecundaţie, însămînţare, nidaţie şi dezvoltare a produsului de concepţie în
viaţa intrauterină pînă la parturiţie.
 Aparatul genital femel este format din:
 Gonade – ovare,
 Căile genitale – oviducte, uter, vagin, vestibul vaginal şi vulvă. Prezintă
particularităţi în funcţie de specie ( figura )

3. Morfologia şi semnificaţia biologică ale organelor esenţiale ale

aparatului genital femel

Din punct de vedere topografic, organele genitale femele se împart în:

a) externe – (vulva, vestibulul vaginal si clitorisul).

b) interne – (vaginul, cervixul, uterul,coarnele uterine, oviductele si
ovarele)
Aparatul genital la vacă

1. Ovarul; 2. Suprafaţa ovulatorie; 3.Oviductul; 4. Cornul uterin;

5. Cervix; 6. Partea vaginală a cervixului; 7. Vaginul;
8.Vestibulul vaginal; 9. Glandele vestibulare mari (Bartholini);
11. Clitorisul; 13. Diverticulul suburetral; 20. Glanda mamară;
21.Ganglionii limfatici supramamari; 22. Vezica urinară; 23.
Rectul; 24. Simfiza pelvină; 25.Loja conjunctivă
retroperitoneală; 26. Fundul de sac sacro-rectal al peritoneului;
27.Fundul de sac recto-genital (Douglas)
Aparatul genital la iapă

1. Ovarul; 2. Fimbria tubae şi ovaricae; 3. Oviductul; 4.

Cornul uterin stâng; 4a. Cornuluterin drept; 5. Corpul
uterin; 6. Porţiunea vaginală a cervixului; 7. Vaginul; 8.
Labiavulvară; 8a. Deschiderea vulvei; 9. Ligam.
Suspensor al ovarelor (mezoovarium); 10.Ligam. Lateral
al uterului (mezometrium); 11. Ligam. Teres uteri; 12.
Rinichiul drept; 13.Ureterul stâng; 14. Vezica urinară; 15.
Uretra cu muşchiul uretral; 16. Rectul; 17.
Anusul;a. Muşchiul constrictor al vulvei; b. Muşchiul con
strictor vestibular; c. Muşchiulsfincterului anal exterior;
d. Muşchiul suspensor al anusului; e. Musculatura
longitudinalăa rectului; f. Muşchiul coccigian; g. Artera
spermatică internă, ramura ovarică; ramurauterină
(cranială); h. Artera uterină medie; i. Artera ombilicală; j.
Osul ilium; k. Osulpubis; l. Osul ischium
 Aparatul genital la scroafă
 1. Ovarul stâng plasat în bursa
ovariană;2. Oviductul; 3. Orificiul abdo
minal aloviductului drept; 4. Cornul
uterin; 5. Corpuluterin; 6. Cervixul;
7. Vaginul;
8. Vestibululvaginal; 9. Meatul urinar; 10
. Comisuravulvară superioară secţionată;
11.
Clitorisul.12. Fosa clitoridiană; 13. Comi
surainferioară a vulvei; 14, 15. Pliuri ale
mucoasei vaginale; 16. Glandelevestibul
ar
Aparatul genital la găină
1. Ovarul cu ovisaci aflaţi în diferite
stadii de dezvoltare; a. Oviductul; 2.
Pavilionul
oviductului (infundibulul); 3. Segment
ul glandular (magnum); 4. Segmentul
mijlociu(istmul); 5. Segmentul uterus
(cu un ou format); 6. Segmentul
terminal (vagina); 7.Deschiderea
oviductului în proctodeumul cloacal;
8. Anusul şi cloaca; 9. Rectul;
10.Ureterele; 11. Mezosalpinxul