Sunteți pe pagina 1din 29

Cap.

1 TURISMUL –
ACTIVITATE ECONOMICO-
SOCIALA
1.1. Conceptele “turism” si “turist”
1.2. Turismul si dezvoltarea economico-
sociala
• 1940 – Hunziker – “Individual und Sozial
Turisme Westereuropanische Raun” –
Turismul = ansamblul relatiilor si
fenomenelor ce rezulta din
deplasarea si sejurul persoanelor
in afara locului de resedinta, atat
timp cat sejurul si deplasarea nu
sunt motivate de o stabilire
permanenta sau o activitate
lucrativa oarecare.
• Vizitatorii sunt grupaţi, după rezidenţă, în
vizitatori internaţionali şi vizitatori interni,
iar fiecare categorie este, la rândul ei,
subdivizată în turişti (cei care petrec cel
puţin o noapte în locul vizitat) şi
excursionişti (vizitatori de o zi).
1937 – Consiliul Societatii natiunilor: turistul
international=persoana care calatoreste pentru cel putin
24 de ore intr-o alta tara decat cea de resedinta.

1950 – OMT – vizitator international

TURISTI EXCURSIONISTI
= vizitatori temporari ce = vizitatori temporari ce
stau cel putin 24 de calatoresc pentru
ore in tara vizitata si propria placere si stau
ale caror motive de mai putin de 24 de
calatorie pot fi: loisir, ore in tara vizitata.
afaceri, familie,
misiuni si reuniuni.
TURISTUL=orice persoana care se deplaseaza in afara
resedintei sale obisnuite, pentru o perioada mai mica de 12
luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele
decat exercitarea unei activitati remunerate la locul vizitat.

CRITERII
- Voiajul trebuie efectuat in afara resedintei
obisnuite;
- Sejurul nu poate depasi 12 luni consecutive,
peste acest prag, vizitatorul avand statut de
rezident;
- Motivul principal al calatoriei trebuie sa fie altul
decat exercitarea unei activitati remunerate.
Alte concepte
- Calatorul in tranzit = orice persoana care
traverseaza o tara, chiar daca ramane mai mult
de 24 de ore, cu conditia ca opririle sa fie de
scurta durata si/sau sa aiba alte scopuri decat
cele turistice.
- Turistul intern = acea persoana care viziteaza
un loc, altul decat acela unde isi are domiciliul
obisnuit, in interiorul tarii sale de resedinta,
pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o
activitate remunerata, efectuand un sejur de cel
putin 24 de ore.
• vacanţier – persoana care realizează o
călătorie de cel puţin 4 zile. Se face, în
acest fel, o demarcaţie între turismul de
week-end (1-3 zile) şi turismul de vacanţă.
PRINCIPALELE FORME ALE
TURISMULUI
• Turism intern (domestic tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc numai in
interiorul acesteia.
• Turism receptor (inbound tourism) =
non-rezidentii care calatoresc in tara data.
• Turism emitator (outbound tourism) =
rezidentii unei tari care calatoresc in alte
tari.
• Turism interior (intern plus
receptor)

• Turism national (intern plus


emitator)

• Turism international (receptor plus


emitator)
MOTIVE DE CALATORIE
• Loisir, recreere si vacanta (odihna) – vizitarea oraselor,
participarea la manifestari cultural-sportive, efectuarea
cumparaturilor, plaja, practicarea sporturilor (de amatori),
croaziere, jocuri de noroc, voiaje de nunta, etc.
• Vizite la rude si prieteni – vizitarea parintilor, concedii in
familie, participarea la funeralii, etc.
• Afaceri si motive profesionale – reuniuni, conferinte,
targuri, expozitii, cursuri de limbi straine, etc.
• Tratament medical – statiuni balneare, fitness,
talasoterapie, kinetoterapie, cure si tratamente (slabire,
infrumusetare).
• Religie/pelerinaje – evenimente religioase.
• Alte motive – personal insotitor de bord, tranzit, etc.
NEINCLUSI IN STATISTICA
TURISMULUI
• Lucratori la frontiera
• Refugiati
• Membrii fortelor armate
• Reprezentanti consulari
• Diplomati
• Imigranti temporari si permanenti
Industria turistica
• Locuinta si alimentatie
• Transport
• Organizatorii de calatorii
• Atractii-agrement
• Administratorii destinatiilor
TURISMUL SI DEZVOLTAREA
ECONOMICO-SOCIALA

„ Turismul, in sensul modern al cuvantului,


este un fenomen al timpurilor noastre
bazat pe cresterea necesitatii de
refacere a sanatatii si schimbarea
mediului inconjurator, pe nasterea si
cultivarea sentimentului de
receptivitate pentru frumusetile
naturii” G.Frenler
IMPACTUL ECONOMIC AL
TURISMULUI
1. Factor stimulator al sistemului economic global
• Prin dezvoltarea turismului se obţine un semnificativ
spor de producţie;. Aportul turismului la PIB diferă sensibil
între zonele şi statele lumii în funcţie de nivelul acestora şi
de dezvoltarea şi structura economiei ţărilor respective.
Astfel, în Europa, principala zonă turistică a lumii, cota de
participare a turismului la PIB este superioară mediei
mondiale. De asemenea, în ţările insulare din Marea
Caraibelor ponderea ajunge la 65-75%.
• Desigur, sunt şi ţări în care turismul este mai slab dezvoltat
şi, corespunzător, aportul lui la crearea PIB este mai
modest; în această categorie se include şi ţara noastră,
unde, la nivelul ultimilor ani, turismul a participat doar cu 4-
5% la realizarea PIB.In 2014, contributia in PIB a fost de
5,4%, fiind pe locul 154 din 184 de tari (potrivit WTTC)
• Turismul este nu numai creator de PIB, ci
are şi o contribuţie importantă la realizarea
valorii adăugate. Prin specificul său -
activitate de servicii, consum mare de
muncă vie, de inteligenţă şi creativitate -
turismul participă la crearea VA într-o
proporţie superioară ramurilor apropiate
din punctul de vedere al nivelului de
dezvoltare.
• Turismul are, totodată, şi un important
efect de antrenare, de stimulare a
producţiei în alte domenii, rezultat al
caracterului său de ramură de interferenţă
şi sinteză.

Studii elaborate în acest sens au


evidenţiat că activitatea unor ramuri este
determinată în mare parte de nevoile
turismului.
2. Turismul se manifestă şi ca un mijloc de
diversificare a structurii economiei.
Astfel, nevoia de adaptare la cerinţele
turiştilor favorizează, pe de o parte,
apariţia unor ramuri (activităţi) specifice:
industria agrementului, transportul pe
cablu, agenţiile de voiaj, producţia de
artizanat şi, pe de altă parte, imprimă
dimensiuni noi unora dintre ramurile
existente: agricultură, industria alimentară,
construcţii, transporturi, servicii culturale.
3. Valorificarea superioară a
resurselor
• Prin turism se pot valorifica elemente
precum peisajul, clima, apele minerale
terapeutice, obiective culturale, elemente
ce nu pot fi valorificate în alte domenii de
activitate. Astfel se asigură dezvoltarea
unor zone mai puţin bogate în resurse
care să permită dezvoltarea industrială a
acestora, pe baza resurselor turistice
naturale şi antropice, care atrag turiştii şi
duc la dezvoltarea staţiunilor turistice.
4. Datorită efectelor benefice asupra
economiei unor zone, activitatea turistică
favorizează eliminarea decalajelor
interregionale, privite la scară naţională
sau mondială, “o soluţie pentru
prosperitatea zonelor defavorizate, un
remediu pentru localităţile
dezindustrializate”
5. Asigurarea unei circulatii banesti
echilibrate
Prin cheltuielile făcute de turişti pentru
procurarea de bunuri şi servicii specifice,
este redată circulaţiei o bună parte din
veniturile acestei populaţii, conducand
spre un echilibru optim, necesar între
cererea şi oferta de mărfuri şi servicii.
Turismul - furnizor de locuri de muncă

• Turismul generează noi locuri de muncă, având


o contribuţie majoră la atragerea excedentului
de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, la
atenuarea şomajului.
• World Travel and Tourism Council (WTTC)
estimează,la circa 300 milioane persoane
numărul celor angajaţi direct în turism, ceea ce
reprezenta circa 8% din totalul forţei de muncă
ocupată la scară mondială. In Romania,
ponderea fortei de munca din turism in total
economie a fost in 2014 de 3,2%.
Turismul internaţional şi
comerţul mondial
• In anul 2015, încasările din turismul
internaţional împreună cu cele din
transporturile turistice aeriene reprezentau
mai mult de 1,260 mld. USD, fapt ce
plaseaza această activitate înaintea
tuturor categoriilor de produse şi servicii
exportate.
• Prin specificul său, turismul internaţional
face parte din structura comerţului
invizibil, reprezentând una dintre
componentele principale ale acestuia.

• Comerţul invizibil este o formă a


schimburilor internaţionale, constituit din
ansamblul tranzacţiilor economice
internaţionale care nu au ca obiect un bun
material.
• Prin apartenenţa la comerţul invizibil, turismul
internaţional are o contribuţie semnificativă la
creşterea şi diversificarea exporturilor. în
funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei ţări,
turismul reprezintă un export sau un import;
astfel, bunurile şi serviciile pe care le consumă
turiştii pe durata deplasării lor într-o ţară pot fi
asimilate, pentru ţara vizitată, cu un export; în
acelaşi timp, cheltuielile pe care le face un turist
în străinătate constituie, pentru ţara lui de
reşedinţă, un import. In consecinţă, o creştere a
numărului turiştilor internaţionali şi/sau a
cheltuielilor acestora conduce la sporirea
volumului schimburilor internaţionale.
• Analiza structurii comerţului mondial, în
general, şi a celui cu servicii, în particular,
evidenţiază locul important pe care îl
deţine turismul - circa 6% în exportul de
bunuri şi peste 30% în comerţul cu servicii
-, precum şi faptul că evoluţia acestuia a
fost în multe cazuri superioară dinamicii
comerţului mondial.
• În ce priveşte aportul turismului internaţional la
diversificarea exporturilor, acesta este susţinut prin
varietatea produselor şi serviciilor puse la dispoziţia
turiştilor
• Turismul, ca formă a exporturilor, se dovedeşte şi
deosebit de eficient; el presupune costuri mai
reduse prin eliminarea cheltuielilor de transport, a
taxelor vamale, a diferitelor comisioane etc. Ca
urmare, turismul internaţional se manifestă ca o
importantă sursă de devize sau de economisire a
acestora. Turismul internaţional contribuie, în acest
fel, la echilibrarea balanţelor comerciale şi de
plăţi.
• Incasările şi cheltuielile din turism sunt
evidenţiate în postul „Călătorii" (contul
operaţiunilor curente); aici sunt cuprinse,
la credit, cheltuielile turiştilor străini în ţara
primitoare, cheltuieli legate de cazare,
alimentaţie, transport intern, tratament
balneo-medical şi alte servicii, iar la debit,
cheltuielile de aceeaşi natură făcute de
rezidenţi în străinătate.
Semnificatii socio-culturale ale
turismului
• turismul are o importanţă deosebită în
satisfacerea nevoilor materiale şi
spirituale ale oamenilor, influenţând
pozitiv dimensiunile şi structura
consumului.
• Consumul turistic are o alcătuire eterogenă,
fiind reprezentat, în termeni financiari, de
cheltuielile făcute de turişti pentru
cumpărarea de bunuri şi servicii specifice.
• Răspunzând unor cerinţe de ordin social,
turismul se afirmă şi ca un important mijloc
de utilizare a timpului liber.
• Turismul exercită influenţă asupra mediului şi
componentelor sale. Datorită complexităţii
fenomenului turistic, relaţia dintre acesta şi
mediu prezintă numeroase faţete, se
manifestă pozitiv şi/sau negativ.
• Turismul acţionează în direcţia intensificării
şi diversificării legăturilor dintre naţiuni.