EPITELIILE GLANDULARE

- alcătuite din celule specializate pentru funcţiile de secreţie

şi excreţie.
- Celulele glandulare au formă :
o cubică,
o prismatică etc.
- dispuse :
o izolat,
o grupat,
- totdeauna în strânse legături cu ţesutul conjunctiv, vase
sanguine şi terminaţiuni nervoase, alcătuind glande.
•Prin secreţie :
- procesele intracelulare,
- celula preia prin polul bazal substanţele necesare,
- sintetizează o nouă substanţă,
- o depozitează în citoplasmă sub formă de ;
o enclave,
o granule secretorii
o vezicule.
- Produsul sintetizat poate fi de natură:
o proteică,
o glicoproteică
lipidică.
Prin excreţie:
- procesele implicate în descărcarea (eliminarea) materialelor
sintetizate.
Dacă eliminarea se face în mediul estern - glande cu secreţie
externă.
Dacă elimarea se face în sânge (capilar) sau limfă, glande cu
secreţie internă sau glande endocrine.
Histogenetic,
- provin din ecto sau endoderm
- printr-un proces de înmugurire în mezenchimul subiacent
- se formeazză partea secretorie adenomer.
- Acesta pătrează legătura cu epiteliul de origine în cazul
glandelor endocrine prin canal excretor.
- Glandele endocrine:
o se pierde legătura cu epiteliul de origine,
o se stabilesc legături intime cu capilarele sangvine,
o produşii elaboraţi, denumiţi hormoni trec direct în sânge.
Morfologic:
- celule cubice, prismatice etc.,
- strâns legate prin complexe joncţionale:
o interdigitaţii,
o desmozomi,
o bare de închidere etc., şi
- realizează raporturi strânse cu membrana bazală şi
elementele capilare din corionul subjacent.
- Au nuclei activi, eucromi cu 1-2 nucleoli mari.
- Au organitele implicate în sinteza produsului de secreţie:
o aparat Golgi,
o mitocondrii,
o reticul endoplasmatic neted şi/sau rugos
CLASIFICAREA
GLANDELOR DUPĂ
MODALITATEA DE
EXCREŢIE
1. glande merocrine :
a. produsul sintetizat eliminat
prin exocitoză,
b. cu păstrarea integrităţii
morfologice a polului apical.
c. caracteristică glandelor de
tip seros (salivare, lacrimale,
sudoripare etc.).
1. glandele holocrine :
a. la care produsul de secreţie este reprezentat de celulele
proprii, dezintegrate printr-un proces de degenerescenţă
(glanda sebacee).
1. glandele apocrine (holo-merocrine) :
a. la care materialul sintetizat acumulat la polul apical, într-o
vacuolă voluminoasă, este eliminat prin dezintegrarea parţială
a segmentului apical al celulei.
b. Polul apical decapitat se reface imediat după excreţie şi
astfel începe un nou ciclu secretor,
c. glanda mamară în lactaţie.
CLASIFICAREA GLANDELOR EXOCRINE

- unitate secretorie - adenomer,

o o celulă sau un grup de celule secretoare ce delimitează un
lumen
- canal de excreţie,
o transportă produsul de secreţie de la adenomer la exteriorul
glandei.

- glandele exocrine se clasifică în:

o I. Glande exocrine fără canal excretor;
o II. Glande exocrine cu canal excretor.
GLANDE EXOCRINE FĂRĂ CANAL
EXCRETOR
a. Glanda unicelulară sau caliciformă,
- o celulă mucoasă,
- dispusă în grosimea unui epiteliu de
căptuşire (mucoasa intestinală, respiratorie).
În MO,
- are forma unui caliciu de floare (pahar de
şampanie),
- prezintă o parte bazală mai îngustă,
o intens bazofilă,
o se inseră pe membrana bazală
o un corp globulos în formă de caliciu, cupă,
pâlnie. (cu granule secretorii (mucus))
o nucleu :
§ hipecrom ovoid
§ turtit
§ în partea bazală a celulei
o citoplasmă :
§ supranucleară cu aspect
granular (coloraţia PAS în roşu)
§ cu aspect spumos, vacuolar,
necolorată, clară în coloraţie cu
HE.
În ME,
- în citoplasma peri- şi subnucleară :
o RER bogat,
o mitocondrii şi
o ribozomi.
- Citoplasma supranucleară :
o conţine aparat Golgi voluminos cu
numeroase cisterne,
o macrovezicule şi granule de secreţie
o Mucusul de natură glicoproteică se
acumulează sub formă de granule de
secreţie, delimitate de citomembrane şi
vehiculate dinspre complexul Golgi
înspre plasmalema polului apical şi
exocitate.
b. Glanda intraepitelială :
- mici grupări de celule
secretoare de mucus
- dispuse în grosimea
unui epiteliu
pseudostratificat sau
stratificat (mucoasa
nazală, mucoasa
laringiană, uretra
feminina).
- Produsul de secreţie
este eliminat într-o mică
cavitate ce comunică cu
suprafaţa epiteliului
a. Glanda
membraniformă :
- este formată dintr-un
singur rând de celule
prismatice,
- au funcţia de tapetare şi
pe cea de secreţie a unui
produs mucos.
- Epiteliul mucoasei
gastrice
II. GLANDE EXOCRINE CU CANAL EXCRETOR
- Sunt glande exoepiteliale
- formate din
o adenomer
o duct sau canal excretor.
Clasificarea morfologică
După forma canalului excretor, pot fi:
- glande simple cu un singur duct drept
- glande compuse sau ramificate,
După forma adenomerului,
- glande tubulare,
- glande acinoase,
- glande alveolare,
- glande tubulo-acinoase
- glande tubulo-alveolare.
1. Glanda tubulară simplă
- forma unui tub a cărui
perete delimitează un lumen
îngust,
- format dintr-un rând de
celule diferite:
o enterocite,
o caliciforme,
o endocrine,
o dispuse pe o membrană
bazală, denumită glandilem
- glanda Lieberkühn din
intestin
2. Glanda tubulară compusă:
- canal excretor ramificat,
- în care se deschid adenomere
de formă tubulară
- glanda pilorică din stomac
3. Glanda acinoasă simplă :
- adenomerul de formă globuloasă cu un perete alcătuit
dintr-un rând de celule cubice sau prismatice, ce delimitează
un lumen îngust,
- lumenul se continuă printr-un canal excretor
- deschis la suprafaţa epiteliului de acoperire
4. Glanda acinoasă compusă :
- un canal excretor ramificat
- în care se deschid numeroşi acini
- glanda lacrimală
5. Glanda tubulo-acinoasă compusă :
- duct excretor ramificat
- segment secretor tubular,
- terminat printr-o porţiune dilatată sub
formă de acin
- glande salivare mari, pancreasul
exocrin
6. Glanda alveolară
simplă :
- adenomer sacciform
- canal excretor.
glanda sebacee
7. Glanda alveolară compusă :
- structuri secretoare alveolare
- canal comun de excreţie
- glandele tarsului
8. Glanda tubulo-alveolară compusă :
- canale excretoare ramificate
- adenomere sacciforme cu un lumen
foarte larg.
- prostată, glanda mamară şi glandele
lui Cowper din uretra masculină
După natura produsului de secreţie elaborat, acinii pot
fi de tip :
- seros,
- mucos
- mixt
Acinul seros :
- elaborează un produs de secreţie apos,
- cu un conţinut proteic bogat în enzime
sau în precursori
În MO :
- mici,
- formaţi dintr-un rând de celule prismatice
- dispuse pe membrana bazală,
- polii apicali delimitează un lumen foarte
îngust.
- Nucleul :
o rotund,
o eucrom,
o nucleol mare,
o localizat în treimea bazală.
- Citoplasma :
o subnucleară este intens bazofilă,
o supranucleară este palidă şi cu aspect
granular, slab eozinofilă.
În ME :
- citoplasma este bogată subnuclear în RER şi
mitocondrii;
- supranuclear prezintă un compelx Golgi
dezvoltat, numeroase macrovezicule şi
granule de secreţie electronodense, denumite
granule de zimogen.
- La polul apical prezintă câţiva microvili
neregulaţi.
- Celulele sunt solidarizate prin complexe
joncţionale mai mult înspre polul bazal.
Acini seroşi găsim :
- în glanda parotidă,
- pancreasul exocrin
- parţial în glandele salivare mixte (glanda
submaxilară şi sublinguală).
Acinul mucos :
- mucusul, bogat în glicoproteine
În MO :
- acinul este mai voluminos,
- un rând de celule mai mari
- trunchi de piramidă,
- lumen mai larg decât la acinul
seros.
- Nucleii :
o turtiţi,
o hipercromi,
o împinşi bazal.
- Citoplasma este slab colorată cu
aspect spumos, vacuolar în zona
supranucleară, (granule de mucus)
 În ME
- celula mucoasă este mai săracă în RER şi mitocondrii,
- prezintă un aparat Golgi foarte dezvoltat, (supranuclear
şi granule de secreţie) limitate de membrane ce pot fuziona cu
plasmalema
- sunt eliminate individual şi lent, tipul mucos închis.
- între glandilem şi celulele mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele mucoase pure
(esofagiene şi linguale (glandele Weber)).
 În ME
- celula mucoasă este mai săracă
în RER şi mitocondrii,
- prezintă un aparat Golgi foarte
dezvoltat, (supranuclear şi granule de
secreţie) limitate de membrane ce pot
fuziona cu plasmalema
- sunt eliminate individual şi lent,
tipul mucos închis.
- între glandilem şi celulele
mucoase se dispun rare celule
mioepiteliale, care asigură expulzarea
produsului secretat.
- glandele salivare mixte şi în glandele
mucoase pure (esofagiene şi linguale
(glandele Weber)).
Acinul mixt, muco-seros,
- cel mai voluminos,
- formă sferică, alungită sau
neregulată
- format din două tipuri de celule
secretoare:
o celule mucoase :
§ mai numeroase,
§ delimitează un lumen larg
o celule seroase :
§ între celulele mucoase şi
glandilem.
§ semilunele lui Gianuzzi.
§ comunică printr-un canal
intercelular cu lumenul acinului.
o Între celulele secretoare şi
membrana bazală se interpun şi aici
celule mioepiteliale
o glandele salivare mixte:
submaxilară, sublinguală.
Celulele mioepiteliale : •În ME :
- localizate la periferia acinului,
- între glandilem şi polul bazal al •- citoplasma perinucleară sunt
celulei secretoare şi ductale. prezente :
În MO, •o mitocondrii,
- au o formă stelată,
- aplatizată, •o RER,
- cu numeroase prelungiri •o glicogen,
citoplasmatice efilate ce îmbrăţişează
adenomerul. •o lipide
- prelungirile sunt conectate între ele •- în prelungiri :
prin structuri joncţionale de tip gap,
desmozomi, •o proteine contractile (miofilamente
- formează o reţea contractilă ce de actină, miozină, tropomiozină).
înconjoară unitatea secretorie. •- sunt sub controlul sistemului nervos
- Au o citoplasmă clară în coloraţie vegetativ simpatic sau umorali
uzuală,
- nucleu ovalar hipercrom situat •- alveolele mamare se contractă sub
central. acţiunea oxitocinei
ORGANIZAREA MORFOLOGICĂ GENERALĂ A GLANDELOR EXOCRINE
- La exterior sunt delimitate de o capsulă conjunctivă
- sunt formate din :
o stromă
o parenchim.
- din capsulă pornesc spre interior septe conjuntivo-vasculare,
- compartimentează glanda în lobi şi lobuli.
Stroma :
- este conjunctivă,
- bogată în fibre colagene
- fibre de reticulină,
- cu numeroase capilare
Adenomerul (unitatea morfo-funcţională)
De regulă de tip acinos,
iar după natura produsului secretat ele pot fi de tip seros, mucos sau muco-seros,
Canalele excretorii:
- canale intralobulare,
- canale interlobulare,
- canale interlobare,
- canalul principal colector.
B. EPITELIILE GLANDULARE ENDOCRINE
- constituie parenchimul glandelor cu secreţie internă,
- lipsite de canale excretoare.
- sunt în strânse relaţii cu capilarele sanguine, în care îşi
varsă produsul de secreţie, denumit hormon.
- pot fi de natură diferită:
o proteică,
o glicoproteică
o lipidică (steroidică),
- acţionează asupra unor celule, ţesuturi sau organe
considerate “ţinte”,
b. Organizare de tip cordonal-reticular,
- structuralizat în formă de cordoane celulare,
- mai scurte sau mai lungi,
- uneori anastomozate între ele,
- delimitate de capilarele sanguine
- suprarenală,
- paratiroidă,
- hipofiză
- Celulele prezintă frecvent aparatul Golgi, nucleul,
aşezate excentric, frecvent spre polul vascular
c. Organizarea în cuiburi celulare,
- celulele sunt aşezate sub formă de insule,
- delimitate la periferie de capilare sanguine
- insulele Langerhans,
- insulele Pfflger din tiroidă
C. EPITELIILE GLANDULARE MIXTE

- categorie de glande reduse numeric,

- au o dublă secreţie, exocrină şi endocrină.
- Cele două tipuri de secreţie pot fi realizate :
o de aceeaşi celulă (hepatocitul)
o de celule distincte ale aceluiaşi organ (pancreasul).
Morfologic,
Prezintă caracteristicile specifice celor două funcţii
îndeplinite, atât din punct de vedere histologic, cât şi din
punct de vedere citologic.