Sunteți pe pagina 1din 42

MODELUL SOCIAL EUROPEAN (MSE)

POLITICI STRUCTURALE ŞI
REGIONALE
Prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea
Universitatea din Bucureşti
georgeta.ghebrea@fspub.unibuc.ro
OBIECTIVELE PRELEGERII
 Familiarizarea participanţilor cu conceptele care
definesc dimensiunea sociala si politicile structurale si
regionale ale Uniunii Europene (UE)
 Inţelegerea metodelor, paradigmelor, actorilor,
principiilor şi valorilor care stau la baza constituirii
“Europei Sociale” si a politicii de coeziune
 Cunoaşterea principalelor inovaţii incluse în Tratatul de
la Lisabona si a celor prevazute pentru 2014-2020
 Impactul MIGRATIEI si CRIZEI ECONOMICE asupra
Modelului Social European (MSE) si asupra politicilor
structurale si regionale
 Problematizarea si identificarea controverselor legate
de MSE si de politicile structurale si regionale in plan
conceptual si empiric
 Inţelegerea factorilor care au generat si au influentat
evolutia acestor politici
 Rolul valorilor si al legitimitatii UE
PLANUL PRELEGERII

1. Conceptul de model social european (MSE)


2. Polemici, tensiuni si contradictii legate de MSE
3. Europa Sociala: valori, metode, actori
4. MSE: Continuitate si schimbare
5. Conceptul de coeziune economica si sociala.
Ce legatura e intre MSE si politicile de
coeziune?
6. Componente: politici structurale si regionale
7. Scurt istoric
8. Instrumente financiare
9. Reforma; impactul crizei si al globalizarii
10. Evaluare critica: eficienta si eficacitate
11. Concluzii
1. CE E UN MODEL SOCIAL?
CE E MODELUL SOCIAL EUROPEAN?

Sens mai larg: un tip de organizare socială, de


civilizaţie:

 Regim politic (Democratii seculare, stat de


drept, drepturile omului)

 Tip de economie (Economie de piaţă cu


accente sociale, unde se caută echilibrul
dintre competiţie şi coeziune socială)

 Cultura : Valorile sociale ale populaţiei şi ale


clasei politice (Solidaritate, egalitate,
incluziune, dialog, asteptari mari de la
stat, evitarea riscului)
Sens mai restrâns : un tip de politică
socială
 Protecţie socială mai extinsă
 Implicare mai activă a statului
 Servicii publice comprehensive
 Reglementare mai strictă a pieţei
muncii
 Rol cheie jucat de dialogul social
 Politici familiale liberale (?) bazate pe
reconcilierea dintre viaţa familială şi
cea profesională (cum?)
 Incluziune socială
Modelul social european - instrument
propagandistic si polemic?
 Odată cu consolidarea construcţiei
europene, conceptul de Model Social
European s-a identificat cu modelul social
al Uniunii Europene. De altfel, expresia ca
atare a fost lansată în 1990* de Jacques
Delors, preşedinte al Comisiei Europene şi
poartă amprenta orientării socialiste a
omului politic francez

 Conceptul de Model Social European


implică, de asemenea, diferenţe şi opoziţii
cu alte modele sociale. Cu care? In ce
sens? De ce?
*Desi specificul civilizatiei si politicilor sociale europene existau dinainte! [Jourdain]
Comentati definitia “oficiala” a Modelului
Social European:

 Un model social fondat pe o economie


performantă şi care îmbină un nivel
înalt al protecţiei sociale şi al
educaţiei cu dialogul social, creând un
echilibru între prosperitate economică
şi justiţie socială şi garantând
recunoaşterea partenerilor sociali*

 Cvadratura cercului? (R. Dahrendorf)


*Presidency conclusions, Barcelona European Council. 15 and 16 march 2002, SN 100/1/02 REV 1, p. 9
(http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/71025.pdf accesat
25.08.09).
2. TENSIUNI SI
CONTRADICTII
 Unitate/diversitate: Un singur model social
european sau mai multe?
 Naţional/supranaţional: Un model
supranational, impus de sus in jos sau o
sinteza empirica, de jos in sus, un “soclu
comun” al modelelor nationale?
 Modelul social european sau Europa
socială?
 Modelul social european exista in mod real
sau este o creatie politica, normativa, un
model de hârtie, doar in documentele UE?
 O definitie fixa sau care se redefineste,
avand caracter evolutiv?
De ce nu exista o politica sociala
comuna?
 Contributii, impozite si taxe la nivel
european?
 Turismul social
 Care este modalitatea principală de
exercitare a competenţelor UE în
politica socială?
 Competenţă
partajată/sprijinire/armonizare
 Subsidiaritate/convergenţă
 Extindere/armonizare
Sistemul european coordonat al
securităţii sociale si libera circulatie
 Nediscriminare:Persoanele rezidente pe teritoriul
unui stat au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca
naţionalii
 Plata: Prestaţiile (inclusiv pensii)obţinute intr-un
stat membru nu vor fi afectate daca beneficiarul se
mută in alt stat membru
 Nesuprapunere: Daca un lucrator a contribuit in
doua sau mai multe state membre el nu se va
bucura de prestaţii decât intr-un singur stat
membru
 Cumulare: Se iau in considerare perioadele de
cotizare, de muncă sau de rezidenţă din oricare stat
membru
 Legislaţia statului unic: Migranţii intracomunitari
nu sunt obligaţi să plătească contribuţii in mai mult
de un stat membru
Reg. 492/2011
 Eures-system: anuntarea europeana
posturilor libere si posibilitatea de a
participa la concursul de angajare
 Tratament egal si nondiscriminare pe
criterii de nationalitate privind
remunerarea si conditiile de munca
 Articol 8:drepturi sindicale
 Art.9: acces la locuinta
 Art.12: acces la educatie pt copii
3. EUROPA SOCIALA
3.1. Metode: Cum se crează acquisul social?
 Tipuri principale de instrumente:
reglementarea şi coordonarea. În ce
perioade se dezvoltă fiecare? DE CE?
 Reglementarea prin directive, in
special in primele decenii, mai ales
privind relatiile si conditiile de munca
[corporatism]– exemple?
 Metoda deschisa de coordonare:
Strategii europene in diferite sectoare
(ocuparea fortei de munca, protectie
sociala, pensii, egalitate de sanse...)
3.2. ACTORI
 Rolul cel mai important în formularea politicilor sociale
europene revine Comisiei Europene dar, în Tratatul
de la Lisabona se prevede o creştere a rolurilor
Consiliului de Miniştri şi ale Parlamentului European.
 Pot interveni, de asemenea, Comitetul Economic şi
Social, guvernele naţionale, lobby-uri, parteneri
sociali, grupuri de presiune, comitete de experţi...
 Comitetul pentru protectie sociala (2000)
 DG Ocuparea Fortei de Munca Afaceri Sociale si
Incluziune
 Fondul Social European
 În ceea ce priveşte implementarea politicilor sociale
rolul major revine efortului voluntar al guvernelor
statelor membre, Comisia Europeană menţinându-şi
anumite atribuţiuni în procesul de monitorizare.
 În privinţa cadrulului instituţional al Europei Sociale,
în afară de Curtea de Conturi şi Oficiul European de
Luptă Antifraudă (OLAF) există o serie de agenţii
europene, specializate în politici sociale sectoriale, de
exemplu: formare profesională, protecţia muncii,
educaţie...
4. MODELUL SOCIAL EUROPEAN:CONTINUITATE
ŞI SCHIMBARE
FACTORII SCHIMBĂRII:
 Globalizarea şi competiţia internaţională,
 Criza statului bunăstării,
 De la societatea industrială la societatea
postindustrială,
 Schimbarea structurii sociale (disparitia
claselor?)
 Extinderile succesive (?)
 Migratia?
 Intracomunitara
 Extracomunitara
Imaginati-va ca
deschideti un ziar peste
20 de ani!
Ce stiri despre Uniunea
Europeana credeti ca ati
citi?
Inovatii in Tratatul de la Lisabona privind
MSE:
 de la politici pasive la politici active; flexicuritate
 noi grupuri ţintă – CARE?(în statul bunăstării clasic
erau bolnavii, săracii, bătrânii)
 investiţii în educaţie, capital uman şi IT, mai putina
protectie sociala
 redifinirea dialogului social, extinzându-se de la
partenerii sociali clasici (sindicate, patronate) la alte
organizaţii ale societăţii civile şi forme ale vieţii
asociative (de exemplu: asociaţii profesionale,
asociaţii ale consumatorilor, asociaţii ecologiste,
asociaţii ale grupurilor defavorizate, asociaţii ale
organizaţiilor administraţiei publice locale).
 de la egalitatea de tratament la egalitatea de sanse
Identificaţi continuităţi şi schimbări în ceea ce priveşte viziunea UE
asupra Modelului Social European în următoarele documente
strategice:

 STRATEGIA LISABONA (2000): obiective sociale strategice:


70% rata ocupării (60% rata ocupării feminine, 50% ocupare a
vârstnicilor), eliminarea sărăciei, creştere economică de 3%

 STRATEGIA EUROPA 2020 (2010):


 Economie mai competitiva
 Informatizare
 Crestere economica incluziva
 Grad ridicat de ocupare: 75 % din populatia cu
varste intre 20-64 ani.
 Coeziune sociala si teritoriala
 3% din PIB in cercetare si dezvoltare
 Abandon scolar sub 10%
 40% din tineri o diploma de invatamant superior
 Reducerea populatiei sarace cu 20 de milioane de
oameni
Efectele crizei
 Saracia
 120 milioane in 2011
 24,2% in 2012
 Romania si Bulgaria ~40%; Grecia ~30%; Spania
=27%
 Evolutia ratei somajului
 Cel mai afectat = submodelul meridional (Grecia, de
la 8,3% in 2007 la 27% in 2013; Spania, de la 10%
la 26%; Portugalia, de la 8,9 la 15%)
 Creste excluderea de la locuire
 Inrautatirea sanatatii fizice si psihice
 Sinucideri, consum de alcool si droguri
 Cresterea accidentelor cardiovasculare (stress,
nesiguranta
Troica si programele de asistenta de urgenta:
impact asupra saraciei si protectiei sociale
 Taierea cheltuielilor sociale:
 Protectie sociala
 Sanatate
 Servicii sociale
 Educatie
 Locuire
 ONG
 Dereglementarea pietei muncii
 Reducerea salariilor in sectorul public
 Slabirea sindicatelor si a contractelor colective
 Cresterea taxelor si impozitelor
Valorile MSE si migratia
 Antidiscriminarea si discriminarea pozitiva
 Incluziunea sociala
 Multiculturalismul
 Diversitatea
 Drepturile omului
 Oportunitati si temeri privind
sustenabilitatea MSE:
 Cresterea somajului
 Dumpingul social
 Cresterea cheltuielilor de protectie sociala
 Scaderea tolerantei fata de minoritati
 Conflicte sociale
5. CONCEPTUL DE COEZIUNE ECONOMICA SI
SOCIALA.
Ce legatura e intre MSE si politicile de coeziune?*
 Coeziune: componentele unui sistem
 Economica? State mai dezvoltate/mai
putin[PIB/loc]
 Sociala? Categorii sociale
 Teritoriala? Regiuni, comunitati locale
 Obiective: realizarea convergentei si reducerea
disparitatilor (care?):
 Crestere economica, valorificarea potentialului local
 Repartitia echitabila si eficienta a investitiilor
 Nivel de trai, infrastructura, ocupare, educatie….
 Egalitate de sanse, incluziune
*cum valorile si principiile MSE fundamenteaza coeziunea? Puncte comune?
 Cum putem reduce disparitatile? Mecanisme:
 Redistribuire bugetara – solidaritate intre statele
membre
 Stimularea dezvoltarii in plan local
Comentarii:
 De ce este nevoie de politicile
structurale si regionale?
 “Disparitatile sunt rele”
 “Egalitatea este buna”
 De ce sunt cele mai vizibile, mai
ambitioase si mai costisitoare politici
europene?
 Care sunt clivajele cele mai evidente
din Europa?
6. COMPONENTE:Politici specifice:
 Structurale (au in vedere probleme
structurale/cauze ale diferentelor de
dezvoltare la nivelul societatii– ex? Saracie,
somaj, educatie, sanatate, dezechilibre,
investitii reduse)
 Regionale (dezvoltare la nivelul unitatilor
subnationale/regiunilor)
 Reducerea decalajelor dintre regiunile Europei –
exemple
 Regenerarea zonelor industriale defavorizate -
exemple?
 Integrarea zonelor izolate sau cu densitate
scazuta - exemple?
 Dezvoltare rurala
 Elemente ale politicilor de ocupare:
 Combaterea somajului pe termen lung
 Insertia profesionala a tinerilor
 Formarea continua

 Elemente ale politicilor de incluziune


sociala – Grupuri-ţintă?
7. ISTORIC
PERIOA DOCUMENTE/EVENI EVOLUTIA POLITICII DE COEZIUNE
DE- MENTE
CHEIE
Tratatul de la Roma: Recunoaste necesitatea reducerii decalajelor
1957- Concept dar fara Fondul Social European (1958)
1959 politici Banca Europeana de Investitii
Primele interventii (Mezzogiorno, Walonia)
1973 Prima extindere Fondul European de Dezvoltare Regionala
(1975)
1980- Extinderea sudica Reforma Fondului Social (1988)
1988 Actul Unic (1986) Operationalizarea Conceptului de coeziune
Programul economica si sociala
Mediteranean Contracararea “efectului statistic”
IFOP (1988)
1989- Caderea comunismului Integrarea fondurilor structurale intr-un cadru
1993 Actul Unic unic
completat(1992) Conceptul de regiune intarziata (PIB/loc mai
mic decat 75% din media europeana)
1993- Maastricht Fondul de Coeziune
2007 Extinderea estica Politica de coeziune al treilea pilon , alaturi de Piata
Unica si Uniunea Monetara
Noi instrumente de preaderare
Comitetul Regiunilor
Rapoarte trienale privind coeziunea
Comentati si identificati, pe baza tabelului
precedent, ce anume a determinat evolutia
politicilor de coeziune?

 Extinderi:
 Marea Britanie, Irlanda, Danemarca: 1973
 Grecia: 1981
 Spania, Portugalia: 1986
 Austria, Suedia, Finlanda: 1995
 Est: Incepand cu 2004
8. PRINCIPALELE INSTRUMENTE FINANCIARE

ACRONI
CATEGORIE DENUMIRE DOMENII
M

Fondul european
Economic (Infrastructura, investitii,
de dezvoltare FED(E)R
FONDURI IMM…)
regionala
STRUCTURA
LE Social (Reconversie si formare
Fondul social
FSE profesionala, creare de noi locuri de
european
munca, protectie sociala, incluziune)

Fondul de Protectia mediului


FC
coeziune Transporturi

ALTE Fondul de
FS Sprijin in caz de dezastre
FONDURI solidaritate
Fondul de Susţinerea lucrătorilor concediaţi din
adaptare la FE(A)G cauza crizei economice şi financiare
globalizare mondiale
Banca europeana
ALTE SURSE BEI Competitie proiecte multinationale
de investitii
Fonduri care au trecut de la politica de
coeziune la politici comune

 Fondul European Agricol pentru Dezvoltare


Rurala (FEADR) - politica agricola comuna

 Fondul European Maritim pentru Pescuit


(FEMP) – politica comuna de pescuit

 Pot lucra in parteneriat cu politica de


coeziune: ESIF (European Structural &
Investment Funds)
Programe operationale in Romania
2014-2020
 Capital uman
 Competitivitate
 Asistenta tehnica
 Ajutorarea persoanelor defavorizate
 Infrastructura
Cum interpretati urmatoarele date, referitoare
la volumul total al fondurilor structurale?

 1994-1999 = 141 mld ecu


 2000-2006 = 286 mld euro
 2007-2013= 308.2 mld euro
 2014-2020= 336 mld euro (33%
din bugetul UE)
Bugetul UE 2014-2020
Sursa: EU Cohesion Policy 2014-2020. Proposal from the Commission, p.9.

Coeziune
33 % (€336
mld)
Alte politici
(agricultura,
cercetare, externa
Conectarea
etc.)
Europei
63 % (€649 mld) (transport)
4 % (€40 mld)
9. REFORMA 2014-2020
(reformulari la fiecare ciclu de finantare)

Impactul globalizarii si al crizei?


 Fondul european de adaptare la globalizare
(2007)
 Concentrare pe priorităţile Europa 2020
 Legatura cu guvernanţa economica
europeana
 Concentrare pe regiunile mai putin
dezvoltate
 Metoda: programare, parteneriat,
monitorizare
 Autoritati: management, certificare, audit
11 obiective tematice
Combaterea
Cercetare si Ocupare si
schimbarii
inovare mobilitate 8
climatice
1 5
Incluziune
TIC 2 Mediu 6 9
sociala
3 7
10
Competitie 4 Educatie si
Transport
si IMM formare

Economie cu 11
Administratie
mai putin CO2 publica
SIMULAREA ELIGIBILITATII

PIB/capita* < 75 % din media UE 75-90 % > 90 %

*index EU =100

3 categorii
de regiuni
Mai putin dezvoltate
De tranzitie
Mai dezvoltate

Regional GDP figures: 2006-07-08


© EuroGeographics Association for the administrative boundaries
Alocarea bugetara pe statele membre
(2014-2020)
Total EU allocations of cohesion policy 2014-2020* (billion €, current prices)

800

700

600

500

400

300

200

100

0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI SK UK

* breakdown by category of allocations subject to transfers between categories at the request of the Member States
10. EVALUARE: eficienta, eficacitate
 Cum putem masura rezultatele? Indicatori?
 Poveşti de succes şi eşecuri
 Ipoteze (path dependency, capitalul social,
cultura politică şi instituţională)
 Esec partial? de ce? National/supranational
 Politici prea ambitioase?
 Prea complicate, birocratizate?
 Obstacole, in primul rand libera circulatie a
persoanelor, bunurilor, serviciilor si
capitalurilor nu s-a realizat complet
(Metafora fluidelor)
11. CONCLUZII (I)
 Modelul Social European există şi el este creator al
identităţii europene, contribuind la legitimitatea UE
 Putem vorbi de politici sociale europene dar nu de
politici sociale comune; totusi, exista o tendinta de
crestere a competentelor UE
 Europa sociala realizeaza un efort de armonizare (în
jurul unor anumite valori şi principii) dar
convergenta sociala inca nu exista
 Intre nivelurile national si supranational al MSE
exista interactiuni si interdependente
 Europa socială rămâne un concept „slab”, care
funcţionează pe bază de subsidiaritate. Ea este doar
un cadru general care nu îşi propune să înlocuiască
politicile sociale naţionale. Nivelul naţional rămâne
nivelul cheie al politicii sociale, printre altele şi
pentru că marea diversitate a modelelor naţionale nu
permite o intervenţie consistentă
 Modelul social european este un concept flexibil,
evolutiv, care se redefineste in functie de schimbarile
empirice si teoretice care intervin
11.CONCLUZII (II)
 Politicile structurale si regionale contribuie decisiv la
legitimitatea UE, la justificarea utilitatii ei
 Ideologia latenta pe care se bazeaza aceste politici
este o combinatie originala de egalitarism si
liberalism – de ce?
 Aceste politici au si o dimensiune pragmatica (?) si
reflecta compromisurile, negocierile si interesele
statelor membre si ale Comisiei
 Extinderile succesive au generat expansiunea acestor
politici
 Rezultatele nu sunt pe masura costurilor: decalajele
persista iar nivelul dezvoltarii si al competitivitatii
ramane modest
 Obstacole exista atat la nivel national (?) cat si
supranational, in chiar modul in care sunt gandite
aceste politici
 In ciuda acestor dificultati, ele raman unul dintre
aspectele cele mai originale ale edificiului european,
reprezentand o sansa reala pentru dezvoltarea
zonelor critice.

 INTREBARI? NELAMURIRI? COMENTARII?


Vocabular
Model social european Politici structurale
Europa sociala Politici regionale
Subsidiaritate Coeziune
Armonizare Disparitati
Convergenta
“Efect statistic”
Acquis social
Concentrare
Incluziune sociala
Dialog social Parteneriat
Egalitate de sanse Planificare
Flexicuritate 3 categorii de regiuni
Actori/institutii
Surse suplimentare:
 Barca, F., Towards a territorial social agenda for the European
Union, 2009
http://ec.europa.eu/regional_policy/archive/policy/future/pdf/10_
barca_final_formatted.pdf
 Commission of European Communities, Sixth progress report on
economic and social cohesion Brussels, 25.6.2009 COM(2009) 295
final
 European Commission, Directorate-General for Regional Policy,
Communication, Information and Relations with Third Countries,
Cohesion policy 2014-2020. Investing in growth and jobs,
Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2011.
 European Commission, Financial Instruments in ESIF Programmes
2014 – 2020, Brussels, 2014,
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/thefunds/fin_inst/pdf
/fi_esif_2014_2020.pdf
 Garabiol, P. : « Le modèle social européen ou la création d’une
identité sociale européenne », Questions d’Europe, no.5/2005, pp.
1-6, Fondation Robert Schuman.
 George, V., Taylor-Gooby, P.: European Welfare Policy, St. Martin
Press, New York, 1996.
 Ghebrea, G., De la sărăcie la bunăstare şi înapoi ? Editura
Universităţii din Bucureşti, 2010.
 Giddens, A.: The third way, Polity Press, Cambridge, 1998.
 Hemerjick, A.: “The Self-Transformation of the European Social
Model (s)”, in: Esping-Andersen, G.(ed.): Why we need a new
welfare state? Oxford University Press, Oxford, 2002
 Jouen,M., K. Kolosy, Cohesion Policy Support for Local
Development: Best Practice and Future Policy Options,
Publications Office of the European Union, Luxembourg, 2010.
 Keune, M.: “EU enlargement and social standards: exporting the
European Social Model?, WP 01 /2008, European Trade Union
Institute for Research, Education and Health and Safety (ETUI-
REHS) Brussels, 2008.
 Lafoucriere, C., B., Magnusson L.: The enlargement of social
Europe, part II, ETUI-REHS, Brussels, 2005.
 Molle,W., European Cohesion Policy, Routledge, New York, 2007.
 Pochet, P: “Méthode ouverte de coordination et modèle social
européen”, Note de recherche no. 03/2001, Institut d’études
européennes, Université de Montréal, Montréal.
 Tarschys,D., Reinventing Cohesion. The Future of European
Structural Policy, Sieps, Stockholm, 2003.
 Taylor-Gooby, P. (ed.): New risks, new welfare: the
transformation of the European welfare state, Oxford University
Press, Oxford, 2004.

VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!