Lector

Dr. Corina Posea

OBIECTIVELE CURSULUI
 DOBANDIREA DE CATRE PARTICIPANTI A
CUNOSTINTELOR DESPRE:
- PSL SI INDICATII
- ADMINISTRAREA PSL
- MONITORIZAREA PACIENTULUI TRANSFUZAT
- RECUNOASTEREA SI MANAGEMENTUL
REACTIILOR ADVERSE
 ABILITATILOR DE GESTIONARE CORECTA A
ACTUL TRANSFUZIONAL IN SPITAL
ACTIVITATEA TRANSFUZIONALA IN
SPITAL
 Scopul organizarii procesului transfuzional in spital,
este acela de a asigura o transfuzie disponibila pentru
pacienti, sigura, eficace clinic, cu folosirea eficienta a
stocurilor
 ASIGURAREA PRODUSULUI POTRIVIT PENTRU
PACIENTUL POTRIVIT, LA MOMENTUL
POTRIVIT, IN CONDITII ADECVATE, IN
CONFORMITATE CU REGLEMENTARILE IN
VIGOARE
Legislatie pentru UTS
 Lege nr. 282/2005
 Ordin MSP nr. 1224/2006 Norme privind activitatea UTS
 Ordin nr. 1343/2007 Ghidul naţional de utilizare
terapeutică raţională a sângelui şi a componentelor
sanguine umane
 Ordin MSP nr. 1228 /2006 Norme privind organizarea
sistemului de hemovigilenţă, de asigurare a
trasabilităţii, precum şi a Regulamentului privind
sistemul de înregistrare şi raportare în cazul apariţiei de
incidente şi reacţii adverse severe legate de colecta şi
administrarea sangelui
Legislatie pentru UTS
 Ordin MSP nr. 1132/2007 Norme privind sistemul de
calitate în domeniul TS
 Ordin MSP nr. 1226/2006 Norme privind colecta,
controlul biologic, prepararea, conservarea,
distribuţia şi transportul sângelui şi
componentelor sanguine umane
 Ordin MSP nr. 1237/2007 Nomenclatorul naţional
al componentelor sanguine umane pentru utilizare
terapeutică
Legislatie pentru UTS
 Ordin MSP nr. 1225/2006 Norme privind autorizarea
INHT, CTST, UTS
 Ordin MSP nr. 1214/2006 Norme privind formarea
profesională adecvată a personalului
 Ordin MSP nr. 1227/2006 Norme privind transfuzia
autologă
Unitatea de transfuzie spital
Definitia:
 structură în cadrul spitalelor, care stochează
sângele şi componentele sanguine umane
destinate livrării şi utilizării terapeutice exclusiv în
serviciile spitalului unde îşi desfăşoară activitatea;
aceste unităţi efectuează testele
imunohematologice obligatorii pentru actul
transfuzional;
 HARTA PROCESELOR – UTS -SPITAL

SECTIE
SECTIE

UTS
STABILIREA RECEPTIE PROBE
INDICATIEI -verificare probe
TRANSFUZIONBALE:
-verificare cerere PRELUARE< TRANSP
- evaluarea pacient
-inregistrare
-tipul si cant. de PSL cerere+probe CONTROLUL ULTIM
-consimtamant COMANDA PSL LA Identificare pacient
informat CTS Inregistrare FO
-inregistrarea in FO -transport ADMINISTRARE PSL
Evaluare pacient
CERERE PSL TESTE Proba clinica
-completarea PRETRANSFUZIONALE Monitorizare RA
formularului SELECTIE PSL
COMPATIBIL MONITORIZARE
RECOLTAREA
-verificare ABO/D PACIENT TRANSFUZAT
PROBELOR
-identif. pac, recoltare -compatibilitate Puls, TA, nr. resp
probe, transport -identificare, diureza
pregatire
LIVRARE PSL SELECTAT
Proceduri de operare
 Pentru fiecare stadiu al procesului de transfuzie clinica:
- cererea de sange pentru proceduri medico-chirurgicale elective
- cererea de sange pentru situatii de urgenta
- recoltarea si etichetarea probelor inainte de transfuzie
- preluarea probelor de la UTS
- transportul si conservarea sangelui dupa preluarea acestuia din UTS
- administrarea sangelui, inclusiv verificarea finala a identitatii
pacientului
- inregistrarea transfuziei in FO
- monitorizarea pacientului inainte, in timpul si dupa terminarea
transfuziei
- gestionarea, investigarea si inregistrarea reactiilor transfuzionale
ATRIBUTIILE ASISTENTILOR DIN
SPITAL
 a) iau cunoştinţă de indicaţia de transfuzie făcută de medicul
prescriptor
 b) recoltează eşantioanele pretransfuzionale, completează şi semnează
formularul "cerere de sânge", în vederea efectuării probelor
pretransfuzionale;
 c) efectuează controlul ultim pretransfuzional la patul bolnavului;
 d) efectuează transfuzia sanguină propriu-zisă şi supraveghează
pacientul pe toată durata administrării şi în următoarele ore;
 e) înregistrează în foaia de observaţie rezultatele controlului ultim
pretransfuzional şi toate informaţiile relevante privind procedura
efectuată;
 f) în caz de reacţii transfuzionale aplică procedurile operatorii
standard de urgenţă şi solicită medicul prescriptor sau de gardă;
 g) returnează unităţii de transfuzie sanguină din spital recipientele de
sânge total sau componente sanguine transfuzate, precum şi unităţile
netransfuzate.
PRODUSE SANGUINE LABILE
• Anemie acuta
1 CER
• Anemie cronica
• Deficit cong. de f.
coag.
• Boli hepatice
1 PP • Consum de factori
• Supradozare de
anticoag.

• Trombocitopenii
1 CT • Deficite
functionale
CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT
 200 ml eritrocite + plasma reziduala + 100 ml SAGM
- SAGM – salin, adenin, glucoza, manitol
- suport al metabolismului eritrocitar
 Conservare:
+2˚C - +6˚C
- leziuni de stocaj ( ioni de K)
 Valabilitate: 35 zile
 Risc de infectie: orice agent infectios prezent in celule sau
in plasma: HIV, HTLV, VHB, VHC, sifilis, malarie, etc
 Randament transf. 1u ↑Hb cu 0,6-1g/l
CONCENTAT ERITROCITAR RESUSPENDAT
 Calificari suplimentare, in functie de nevoile
pacientului:
 Fenotipat in sistemul Rh-Kell –femei varsta fertila,
copii, politransfuzati, transplantati
 Deleucocitat – pacienti cu reactii frison-febra in
antecedente
 Deplasmatizat – pacienti cu reactie alergica in
antecedente
 Iradiat – pentru prevenirea bolii grefa-contra-gazda
in cazul pacientilor imunodeprimati
CONCENTRAT TROMBOCITAR STANDARD
 Tr. provenite de la un donator intr-un volum de 50-60
ml plasma:
- 10 ⁹ trombocite, 10 ⁹ eritrocite, 10⁹ leucocite
 Conservare: 5-7 zile la 20-24˚C in agitare continua
 O conservare prelungita creste riscul de proliferare bact.
 Nu stocati in frigider
 Doza: 1 unitate/ 10 kg corp
 Randament: 20-40 x 10 ⁹/l, mai scazut in caz de:
splenomegalie, CID, septicemie.
 Complicatii: reactii alergice, febrile nonhemolitice
PLASMA PROASPATA CONGELATA
 Punga ce contine plasma separata dintr-o unitate de sange
in primele 6 ore de la recoltare si congelata rapid la -25˚C.
 Contine: factori de coagulare, albumina, Ig
- nivelul fact. 8 este de cel putin 70% din cel al plasmei
normale
 Conservare : 1 an la -25 ˚C
 Precautii:
- poate da reactii alergice sau reactii anafilactice severe
- in compensarea hipovolemiei
 Doza – 15 ml/kg corp
 Risc de infectie: acelasi ca la MER
FILM
CUM SE OBTIN PRODUSELE
SANGUINE LABILE?
ETAPE ALE PROCESULUI
TRANSFUZIONAL
 MEDIC PRESCRIPTOR
1. Evaluează nevoile clinice de sânge ale pacientului și
precizează momentul când acestea sunt necesare.
2. Informează pacientul și/sau rudele acestuia cu
privire la transfuzia propusă și înregistreză în FO
faptul că s-a făcut informarea.
3. Inregistrează indicația de transfuzie în FO
4. Alege produsul sanguin și precizează cantitatea
necesară, conform ghidurilor de practica medicală
Consimtamantul informat al
pacientului transfuzat
 Informatii scrise furnizate pacientuluidespre
indicatiile, avantajele, riscurile, alternativele
transfuziei.
 De ce si cand este necasara transfuzia ?
 Produsele de sange si indicatiile lor
 Cum se transfuzeaza sangele si componentele
sanguine?
 Care sunt riscurile transfuziei de sange si
componente sanguine?
 Care sunt alternativele transfuziei?
ETAPE ALE PROCESULUI
TRANSFUZIONAL
 MEDIC PRESCRIPTOR
5. Completează corect și lizibil formularul de cerere. Indica
motivele transfuziei pentru ca personalul UTS să poată alege
produsul cel mai potrivit pentru situația clinică a pacientului.
6. Pentru situatii de urgentă solicita la UTS, CE O Rh(D) negativ
mai ales atunci când există riscul unor erori de identificare a
pacientului.
 ASISTENT MEDICAL SECTIE
7. Recolteaza și eticheteaza corect probele de sânge pentru
efectuarea testelor pretransfuzionale (inclusiv pentru
constituirea serotecii pacienților transfuzați).
8. Trimite formularul de cerere de sânge și probele
pretransfuzionale la UTS
TRANSFUZIA IN SITUATII DE URGENTA
 Se face cu CER O -/+ fara hemolizine
 Sa existe o PO pe care sa o cunoasca tot personalul
medical implicat in actul transfuzional, inclusiv UPU.
 Descrie toate etapele livrarii in functie de gradul
urgentei:
- se recolteaza probe pretransfuzional
- se livreaza fara teste pretransfuzionale, acestea
urmand a fi efectuate ulterior
- se inregistreaza unitatile livrate
ETAPE ALE PROCESULUI
TRANSFUZIONAL
 ASISTENT MEDICAL UTS
9. În UTS se efectuează:
 testele pretransfuzionale: determinarea/verificarea
grupei sanguine, fenotiparea eritrocitară depistarea de
anticorpi iregulari, testele de compatibilitate,
 consemnarea în fișa transfuzională a pacientului a
următoarele date:
- Tipul și volumul fiecărui produs transfuzat
- Numărul de inregistrare și numărul unic de donator al
fiecărei unități transfuzate
- Grupa sanguină a fiecărei unități de PSL transfuzate
- Ora la care s-a livrat unitatea de PSL
- Semnătura persoanei care a livrat sângele
ETAPE ALE PROCESULUI
TRANSFUZIONAL
 ASISTENT MEDICAL SECTIE
10. PSL compatibile sunt livrate de UTS sau sunt
ridicate de personalul clinic al secției.
11. În cazul în care nu sunt folosite imediat pentru
transfuzie, PSL sunt sunt păstrate în condițiile
recomandate în procedură
12. Înainte de administrarea PSL se verifică:
-identitatea pacientului
-identitatea PSL
-documentele medicale ale pacientului și
concordanța datelor menționate pe unitatea de PSL
și în FO
ETAPE ALE PROCESULUI
TRANSFUZIONAL
 ASISTENT MEDICAL SECTIE
13. Administrează PSL.
14. Inregistrează în FO:
- Ora la care a început și s-a terminat transfuzia PSL
- Controlul ultim la patul bolnavului
- Semnătura persoanei care a administrat transfuzia
 MEDIC SI ASISTENT MEDICAL SECTIE
15. Monitorizează pacientul înainte, în timpul și la
terminarea transfuziei
16. Identifică și acționează în conformitate cu PO în
momentul apariției reacțiilor adverse. Inregistrează în
FO reacția adversa. Anunță personalul UTS .
RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
Să existe o PO
Etape:
1. Pacient constient – i se cere să se identifice cu
nume, prenume, data nașterii și eventual alte
informații necesare
2. Se verifică datele prin confuntare cu :
-FO
-Formularul de cerere de sânge completat
3. Recoltarea probelor
RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
 4. Inscriptionarea eprubetelor se face la patul
bolnavului imediat dupa recoltare:
 -data nașterii pacientului
 -nr. FO
 -salon
 -data
 -semnătura persoanei care recoltează proba
Nu etichetați eprubetele înainte de recoltarea probei,
deoarece există riscul unor greșeli de identificare în
momentul recoltării!
RECOLTAREA PROBELOR
PRETRANSFUZIONALE
Dacă pacientul are nevoie de o nouă transfuzie
trimiteți la UTS o altă eprubetă pentru
efectuarea testelor de compatibilitate.
Orice abatere de la procedurile corecte poate
duce la apariția accidentelor transfuzionale.
Nu se acceptă probele de sânge dacă acestea
sunt incorect sau incomplet inscripționate sau
dacă există discordanță între datele de
identificare de pe eprubetă și documentele
medicale ale pacientului.
Preluarea PSL din UTS

 Numai personalul clinic are voie să transporte PSL din

UTS în secție. Este indicat ca preluarea produselor de
sânge să fie făcută de persoana care recoltat probele
pretransfuzionale și care urmează să transfuzeze
produsul.
 Se va aduce la UTS FO pacient
 Se verifică concordanța datelor de pe eticheta PSL, FO
și Fișa transfuzională pacient
FIȘA TRANSFUZIONALĂ A
PACIENTULUI
 Se consemneaza urmatoarele date:
 Date de identificare a pacientului
 Grup dsanguin, DAI, fenotip, compatibilitate
 Tipul și volumul fiecărui produs transfuzat
 Numărul de inregistrare și numărul unic de
donator al fiecărei unități transfuzate
 Grupa sanguină a fiecărei unități de PSL
transfuzate
 Ora la care a fost livrata unitatea de PSL
 Semnătura persoanei care a livrat sângele
Condiții de stocare și transport PSL
Echipamentele lanțului de frig:
- sisteme automate de monitorizare și
înregistrare a T
- sisteme de alarmă sonora si vizuala
Stocarea PSL in sectie trebuie facuta in aceleasi
conditii ca in UTS
Administrarea PSL trebuie să înceapă în
următoarele 30 de minute de la scoaterea
acestora din frigider.
Condiții de stocare și transport PSL
Produs Echipamen Temperatu  *Limita superioară ↓riscul de
contaminare bacteriană
sanguin t ra
 *Limita inferioară previne hemoliza,
CER, SI Frigider +2˚C*- +6˚C IR și CID
*  **CP menținute la o temperatură mai
joasă își pierd proprietățile
CPS, CPA Agitator de +20˚C**- hemostatice. ! Nu puneți niciodată CP
trombocite 22˚C la frigider.
Agiatare  ***Factorii de coagulare sunt stabili la
temperaturi < -25˚C, cu excepția
continua factorului VIII și V. La temperaturi
PPC, CP, Congelator -40˚C*** mai mari, nivelul factorului VIII scade
rapid în primele 24 de ore. Factorul V
PDCP scade mai lent. Plasma care conține
cantități reduse de factor VIII nu poate
fi folosită pentru tratamentul
hemofiliei, dar poate fi utilizată
pentru alte tulburări de coagulare.
Administrarea PSL
Sa existe o PO in care sa fie descris modul in
care se face:
- controlul final al identității pacientului
- identitatea unitatii de sânge/ eticheta de
compatibilitate
- documentație
Verificarea unitatii de sange
 Punga de sânge va fi examinată de fiecare dată atât
înainte de livrare cât și înainte de transfuzie.
 Se verifică următoarele :
 prezenta semnelor de hemoliză la linia de separare
dintre eritrocite și plasmă
 Semnificatie:
- contaminare bacteriana
- congelare sau expunere la temperaturi ↑
Verificarea unitatii de sange
Modificarea culorii eritrocitelor –nuanță mai
închisă, aproape neagră
Semnificatie: contaminare bacteriana
Prezența cheagurilor
Semnificatie:
- sg. nu a fost amestecat cu AC în tp recoltării
- contaminare bacteriană (utilizarea citratului
prin proliferare bacteriană)
Fisurarea pungii și scurgerea conținutului sau
semne că punga a fost deja deschisă
Semnificatie:
- manipulare defectuoasa
Verificarea identitatii pacientului si
a PSL inaintea transfuziei
1. Cereți pacientului să se identifice : nume, prenume,
data nașterii și orice alte informații complementare
 Dacă pacientul este inconștient cereți unei rude sau
altui membru al echipei să spună care este identitatea
pacientului
2. Verificați identitatea și genul pacientului prin
confruntare cu datele din FO.
Verificarea identitatii pacientului si
a PSL inaintea transfuziei
 3. Verificați ca următoarele detalii din eticheta de
compatibilitate atașată de unitatea de sânge și din fișa
transfuzională a pacientului se potrivesc exact cu
datele din documentele pacientului
 Numele pacientului
 FO pacient, salon
 GS pacient
 Data la care s-a efectuat testul de compatibilitate
Verificarea identitatii pacientului si
a PSL inaintea transfuziei
 4. Verificați să nu existe discrepanțe între numărul
unic de donare înregistrat pe unitatea de sânge și pe
eticheta de compatibilitate
 5. Verificați să nu existe discrepanțe între grupa de
sânge ABO Rh marcat pe unitatea de sânge și pe
eticheta de compatibilitate.
 6. Verificați ca data de valabilitate înregistrată pe
unitatea de sânge să nu fie depășită.
 Efectuati controlul ultim la patul bolnavului
 Verificarea finală la patul pacientului este ultima
ocazie de a detecta o eroare de identificare și de a
preveni efectuarea unei transfuzii potențial
incompatibile, care ar putea fi fatală.
Studiu de caz 1
 Spitalul A, certificat ISO: Exista PO scrise pentru activitatea transfuzionala.
 Pacientele X si Y se interneaza in sectia ORT, in acelasi salon, paturi alaturate, ambele cu
dg. Fractura pertrohanteriana .
 Sectia ORT. - ora 8,30 → as. med. aduce probele pacientelor X si Y, in UTS, pentru
efectuarea GS
 UTS - ora 9,30 : GS pac. X → A; GS pac. Y → O
 Sectia ORT. – ora 23,30 – starea pacientei Y se degradeaza, consult ATI, medicul prescrie
2 u CER (Hb 8,8)
- as. med. recolteaza probe pretransfuzionale de la mai multi pac. pe
care le inscriptioneaza in camera de garda si le duce la UTS, impreuna cu cererea de sge.
 UTS – ora 0,30: GS pac. Y → A
- livreaza 1 u MER A+ compatibila pacientei Y
 Sectia ORT. - as. med efectueaza controlul ultim si constata ca grupa pacientei este O si
punga este incompatibila.’
NU ADMINISTREAZA PUNGA SI O RETURNEAZA IN UTS
 UTS – ora 4,30 as. med. Realizeaza ca exista o discordanta intre cele 2 determinari si
solicita pe sectie o alta proba a pacientei. As. med. din sectie refuza sa mai recolteze o
noua proba motivand ca este foarte ocupata.
Studiu de caz 1
 Identificati erorile comise de catre as. med. din UTS si
sectia ORT.
- as. med. ORT a recoltat analiza de la pacienta X si a
inscriptionat pe eprubeta datele pacientei Y
- as. med ORT a inscriptionat eprubeta in camera de
garda
- as. med. UTS nu a validat GS inainte de a livra unitatea
de MER
- as. med. ORT nu a trimis proba de sange la solicitarea
as. med. din UTS
Administrarea transfuziei
 Set de administrare nou, steril, cu filtru integrat de
170-200 microni.
 Setul se va schimba la cel puțin 12 ore sau după fiecare
4 unități de sânge, dacă acestea se administrează într-
un interval de 12 ore.
 Concentrate plachetare
 Set de transfuzie nou sau un set de transfuzie
plachetară amorsat cu ser fiziologic.
Incalzirea sangelui
 Sângele nu trebuie încălzit dacă administrarea
se face lent.
 Sângele încălzit se folosește în:
 -Transfuzii rapide cu volume mari de sânge
 -Exsanguinotransfuzia la nou născuți
 -Transfuzarea pacienților cu aglutinine la rece
semnificative clinic
 Sângele nu se va încălzi niciodată în vase cu apă
fierbinte deoarece există riscul hemolizei
eritrocitare, cu risc vital.
Limite de timp pentru transfuzie
Produs Începerea transfuziei Terminarea transfuziei
Concentrat eritrocitar, În 30 min. De la scoaterea În maximum 4 ore (sau mai
sânge integral din frigider puțin, la temperatura
ambiantă ridicată)
Concentrate palchetare Imediat În 20 min.
Plasma proaspata Cât de repede posibil În 20 min.
congelata, crioprecipitat
MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
Înainte de a începe transfuzia trebuie:
 Să fie încurajat pacientul de a anunța imediat un
medic sau un asistent în cazul apariției unor
reacții cum ar fi: frison, înroșirea
tegumentelor, durere, dispnee sau anxietate
 Să ne asigurăm că pacientul poate fi observat
direct
MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
 Monitorizarea pacientului se face pentru fiecare
unitate de sânge transfuzat
 Înainte de începerea transfuziei
 La începerea transfuziei
 La 15 minute după ce a început transfuzia
 Cel puțin la fiecare oră în cursul transfuziei
 La terminarea transfuziei
 La intervale de 4 ore după terminarea transfuziei
MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
 Pentru fiecare etapă menționtă se vor înregistra
în FO (formular) următoarele date:
 Aspectul general
 Temperatura
 Pulsul
 TA
 Ritmul respirator
 Echilibrul lichidian
 aportul oral și iv. de fluide
 debitl urinar
MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
 3. Se vor înregistra următoarele date:
 Ora la care a început transfuzia
 Ora la care s-a terminat transfuzia
 Volumul și tipul tuturor produselor transfuzate
 Codul unic al fiecărei unități transfuzate
 Apariția oricărui efect advers
MONITORIZAREA PACIENTULUI
TRANSFUZAT
 Reacțiile severe apar cel mai frecvent în primele
15 minute ale transfuziei. Toți pacienții, în
special cei în stare de inconștiență, vor fi
monitorizați pe parcursul acestei perioade
 Transfuzia fiecătrei unități de sânge trebuie să
fie terminată în 4 ore de la puncția pungii.
Dacă se depașește acest interval se întrerupe
administrarea și restul unității este îndepărtat
și distrus.
FORMULAR DE MONITORIZARE A
PACIENTULUI TRANSFUZAT
 Se completeaza de catre personal medical sectie:
 Tipul si volumul PSL
 Controlul ultim
 Data/ora inceperii transfuziei
 Monitorizarea: puls, TA, T, diureza
- pre-,in timpul transfuziei, post-transfuzional
Ora terminarii transfuziei
Semnatura persoanei care a administrat transfuzia
HEMOVIGILENTA
LANT TRANSFUZIONAL HEMOVIGILENTA
 Sa recunoastem reactiile si
incidentele
DONATORI
 Sa le notificam
REACTII PRIMITORI
REACTII
 Sa le investigam
 Sa stabileasca nivelul de
imputabilitate
 Sa le confirmam
LANT
TRANSFUZI  Sa le raportam
ONAL
 Sa luam masuri pentru
INCIDENTE
prevenirea aparitiei si a
reaparitiei
TRASABILITATE

DON PRIMI
ATOR TOR

LANT TRANSFUZIONAL
TRASABILITATE ansamblul informaţiilor
înregistrate şi al măsurilor care permit
urmărirea şi identificarea fiecărei etape a
activităţii, pornind de la admiterea persoanei
la donare până la utilizarea terapeutică a
sângelui
SPITAL
SECTIE- PERSONAL MEDICAL
NOTIFICA ORICE REACTIE SEVERA SAU
NONSEVERA

UTS – RESPONSABIL HV MS

STABILESTE:
GRAVITATE
NOTIFICA REACTIA DSP
SEVERA
NIVEL DE IMPUTABILITATE
CONFIRMA REACTIA CTS
REACTII ADVERSE NONSEVERE
 Nu exista risc vital imediat pentru pacient si raspuns
rapid la tratament simptomatic

 REACTIA ALERGICA la proteinele plasmatice

– pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse
deplasmatizate
 REACTIA FRISON-FEBRA la antigenele HLA leucocitare la
politransfuzati
- pentru prevenirea reaparitiei se administeaza produse
deleucocitate
REACTII ADVERSE SEVERE
1. Reactia hemolitica acuta
 datorata incompatibilitatii ABO
 datorata aloAC – imediata sau intarziata
 nonimunologica – cauze mecanice, T˚C, presiune
osmotica, pH
2. Anafilaxia = reactie alergica severa
3. Afectarea pulmonara de cauza transfuzionala
4. Transmiterea infectiilor bacteriene prin transfuzie
5. Transmiterea infectiilor virale prin transfuzie (HIV,
HCV, AgHbs, etc)
REACTII ADVERSE PT care se
notifica
6. Transmiterea infectiilor parazitare prin transfuzie
(malaria)
7. Transmiterea prionilor prin transfuzie
8. Purpura posttransfuzionala
9. Boala grefa contra gazda
10. Reactia febrila nonhemolitica
11. Supraincarcarea circulatorie
12. Dispneea de cauza transfuzionala
Efectele adverse ale transfuziei
 1. Dacă pacientul prezintă o RA:
opriți imediat transfuzia
anunțați: asistenta medicală /medicul curant sau
de gardă
inregistrați semnele vitale cu regularitate, până la
intervenția medicului.
 2. Anunțați personalul UTS si:
returnați punga în UTS pentru investigații.
inregistrati în FO detaliile clinice și măsurile luate
REACTIA HEMOLITICA ACUTA
TRANSFUZIONALA
 Definitie: Distrugerea rapida a E transfuzate, in timpul, imediat dupa
sau intr-un interval de maximum 24 de ore de la administrarea
transfuziei, cu aparitia semnelor clinice si de laborator care definesc
hemoliza. Analizele imunoserologice, respectiv testul Coombs si elutia
sunt de obicei pozitive, dar absenta pozitivitatii nu exclude
diagnosticul de reactie hemolitica transfuzionala.
 Cauze:
 incompatibilitatea in sistemul ABO
 incompatibilitatea in alte sisteme de grupe sanguine datorita prezentei
aloanticorpilor iregulari (anti-Kell, anti-C, anti-c, anti-Jka..)
 actiunea factorilor fizici, chimici, biologici: presiune osmotica,
temperatura, pH, medicamente, etc
 Definitia de caz Severitate Imputabilitate
REACTIA HEMOLITICA ACUTA TRANSFUZIONALA
(gradul)
Semne si simptome
Laborator, Rx

Sigura: f˚, frison, dureri Sigura: Gradul SIGURA:

lombare Apare in timpul, imediat dupa sau in 24 de ore
/flancuri/abdominale, TCD + 1-4 dupa transfuzie SI
hTA, oligoanurie, IRA, Si 2 dintre: Exista o incompatibilitate in sistemul ABO
urini hipercrome, CID LDH↑ sau in alte sisteme de grupe sanguine
Si in plus BI↑ cunoscuta sau dovedita serologic
-dovedirea Haptoglobina ↑
incompatibilitatii Fibrinogen↓ PROBABILA:
Hemoglobinurie Apare in timpul, imediat dupa sau in 24 de ore
Probabila: orice Hemoglobinemie dupa transfuzie dar nu exista dovezi serologice
combinatie a semnelor si de hemoliza; SI
simptomelor Probabila: Investigarea serologica efectuata evidentiaza
nr. Incomplet de rezultate pozitive dar acesta se pot datora
Posibila: NA analize de laborator prezentei autoanticorpilor la primitor

Posibila: NA POSIBILA:
Apare in timpul, imediat dupa sau intr-un
interval de 24 de ore dupa transfuzie dar exista
dovezi de hemoliza nonimunologica (ex.
functionarea defectuasa a unei pompe in
circulatia extracorporeala, a unui dispozitiv de
incalzit sangele, administrarea unei solutii
hipotone, etc
STUDIU DE CAZ 2
 Sectia Medicala – pacienta A, dg. Colecistita ac. Anemie
severa (Hb 6,2 g/dl), GS A+
- Ora 9,30 medicul presciptor solicita 2 u MER A+
 UTS – as. medicala compatibilizeaza 2 u MER A+ si le
livreaza la 10,30.
 A 2-a zi medicul notifica UTS faptul ca dupa transfuzie
pacienta prezinta icter sclero-conjunctival si valoarea BI
este de 5,4. Suspicioneaza un accident hemolitic de tip
imun, dar etiologia imuna este infirmata de TCD negativ.
 Medicul coordonator UTS efectueaza o ancheta
transfuzionala si la analiza FO constata ca prima punga a
fost administrata la orele 16,30 si urmatoarea la 18,30.
Asistenta din sectie a afirmat faptul ca in intervalul orar
10,30 – 16,30 unitatile de MER au stat pe caloriferul din
salon pentru a fi incalzite.
STUDIU DE CAZ 2
 Ce tip de reactie transfuzionala a prezentat pacienta?
 - reactie hemolitica nonimunologica (punga a fost
stocata la temperatura ↑ 6 ore)
 Identificati erorile comise de catre personalul medical
implicat in actul transfuzional.
- asistenta nu administrat transfuzia in primele 30
minute de la livrare
- nu a stocat sangele pe sectie in conditii
corespunzatoare
- medicul nu a supravegheat administrarea transfuziei
REACTIA ALERGICA
 Definitie:
 Semne si simpt. cutaneomucoase +/- respiratorii si cardiovasculare care apar in timpul sau intr-un
interval de 4 ore de la transfuzie. Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii
clinice.
 Forma nonsevera (gradul 1) – reactia alergica:
- semnele si simpt. cutaneo-mucoase
- tratament: antihistaminice si steroizi
 Formele severe: gradul 2 (severa), de gradul 3 (amenintatoare de viata), gradul 4 (deces) – reactia
anafilactica
- semne si simpt. cutaneo-mucoase + manifestari respiratorii si cardiovasculare
- tratament vasopresor.
 Reactia alergica este rezultatul interactiunii dintre un alergen si un anticorp preexistent in sangele
primitorului. Este posibil ca anticorpii sa existe in sangele sau componentul sanguin administrat,
daca acestea provin de la un donator atopic.
 Cresterea nivelului triptazei sustine diagnosticul de reactie alergica.
 Cauzele RA sunt numeroase, una dintre acestea este reprezentata de deficitul de IgA si/sau prezenta
anticorpilor anti-IgA la primitor. Aceasta situatie se asociaza cu o RA severa.
AFECTAREA PULMONARA DE CAUZA
TRANSFUZIONALA
 Definitie:
 Afectare pulmonara ce apare intr-un interval de 6 ore dupa transfuzie,
la un pacient cu functie pulmonara indemna.
- evolutie acuta, hipoxemie, infiltrate pulmonare bilaterale pe Rx,
absenta hipertensiunii atriale stangi (supraincarcarea circulatorie),
absenta unui alt factor de risc pentru afectare pulmonara in timpul sau
in primele 6 ore PT
 Conform definitiei de caz diagnosticul se face exclusiv pe criterii
clinice.
 Cauza: prezenta anticorpilor anti-HLA sau anti-HNA la primitor.
Pentru confirmarea diagnosticului este necesara de asemenea
dovedirea prezentei antigenului corespunzator in sangele sau
componentul sanguin administrat.
CONTAMINAREA BACTERIANĂ ŞI ŞOCUL SEPTIC

 0,4% din CER, SI şi 1-2% din CPS, CPA sunt

contaminate bacterian
Provenienta bacteriilor :
- tegumentele donatorului
- bacteriemia donatorului în momentul donării
- manipulare incorectă în timpul pregătirii
componentelor sanguine
- defectelor sau a deteriorării pungii de plastic
- dezgheţarea PPC sau a CP în baie de apă
CONTAMINAREA BACTERIANĂ ŞI ŞOCUL SEPTIC

 Pseudomonas creste si se multiplica +2°C-+6°C. Riscul

de contaminare bacteriană creşte cu timpul in care
unitatea este în afara frigiderului.
 Stafilococii cresc si se multiplica în CP la +20°C-+24°C,
limitand durata de pastrare a acestora.
 Semnele contaminării bacteriene apar de obicei la scurt
timp după începerea transfuziei dar se pot manifesta şi
cu o întarziere de cateva ore.
 O reacţie severă este caracterizată de instalarea brutală a
frisoanelor, hipertermiei şi hipotensiunii
 Este necesară adoptarea de urgenţă a unor măsuri
terapeutice de suport şi administrarea iv. a
antibioterapiei
INFECTII TRANSMISE PRIN TRANSFUZIE
Transmiterea, prin intermediul sangelui si componentelor sanguine, a infectiilor virale, bacteriene, parazitare
sau a unui alt agent patogen, la un primitor.

BACTERII VIRUSURI PARAZITI ALTI AGENTI

Escherichia coli Cytomegalovirus Babesia (babesiosa) PATOGENI
Klebsiella oxytoca (CMV) Trypanosoma cruzi
Klebsiella Enterovirus (Boala Chagas) Boala Creutzfeldt-
pneumoniae Epstein Barr (EBV) Plasmodium Jakob (vCJD)
Pseodomonas Hepatita A (Malaria
aeruginosa Hepatita B
Staphylococcus Hepatita C
aureus Virusul
Staphylococcus imunodeficientei
epidermidis umane 1 (HIV-1)
Staphylococcus Virusul
lugdunensis imunodeficientei
Treponema pallidum umane 2 (HIV-2)
Yersinia Parvovirusul B-19
enterocolitica HTLV-1
HTLV-2
FILM
Administrarea produselor
sanguine
REGISTRUL RISCURILOR
Zona Etapele Descrier Resp Cauzele Act. prin Consec.
de R procesul e risc . ap. R care se pt. pac.
ui gest. trateaza R

1. Medic
Sectii 1.Evaluarea 1.Decizie prescriptor
1.Evaluarea 1.Disponibilitatea 1Suprasarcina
Decizia de conditiei clinice a gresita a 2. Medic insuficienta a PO, ghiduri circulatorie
prescriere a pacientului si a indicatiei prescriptor pacientului. 2.Conformitatea transfuzionala
tratamentului papametrilor transfuzionale 3. Medic
2.Necunoasterea activitatilor cu PO 2.Evitarea
transfuzional biologici coordonator
sau a tipului de UTS recomandarilor din este auditata. risului
unui pacient 2.Anamneza –
PSL. 4. Medic Ghidul de ransfuzie 3.Med. prescript. are infectios si
istoric coordonator
transfuzional 2. Transfuzia clinica. cunostinte adecvate immunologic
UTS
3. Indicatia non-necesara. 5.Medic 3.Subestimarea despre ind. PSL si pt pentru
transfuzionala, ce 3. PSL prescriptor importantei a raspunde la pacient.
6. Medic
component, in ce prescris, consimtamantului intrebarile pacientilor 3.Riscul
prescriptor
cantitate nelivrat. informat. 4.Inform. scrisa prez. ischemiei
4.Consimtamantul 4.Livrarea unui 4.Date despre pacient pacientului , este miocardice
informat al alt PSL fata de insuficiente/ clara si concisa. 4.Reclamatie
pacientului cel prescris. indisponibile 5.Consimtamantul sa din partea
5.Inregistrarea 5.Pacientul nu 5.Informatii despre fie inregistrat. pacientului.
indicatiei
este informat pacient primite in 7. Erorile, incid, 5.Inexistenta
transfuzionale si a
6. Prescrierea timp neadecvat. react. adverse sunt inregistrarilor
datelor
anamnestice PSL nu este 6.Pacientul nu poate investigate ca probe in
consemnata in sa citeasca sau sa 8. Procedurile sunt cazurile
FO inteleaga informatia revizuite si medico-
modificate periodic. legale.
AUTORIZARE, ACREDITARE
 Inspectia Sanitară de stat (ISS) trebuie să desfăsoare
cel putin o dată la 2 ani inspectii si controale în
structurile sistemului national de transfuzie sanguină,
pe baza unei planificări, precum si inspectii în vederea
autorizării acestor structuri.
ACREDITAREA UTS
 STANDARDUL 1- CONAS
 Conducerea institutiei defineste politica de securitate
transfuzionala
 Din proceduri trebuie sa reiasa ca circuitele pentru livrarea sangelui,
conditiile pentru transfuzii,sunt bine definite. De asemenea ca este
asigurata permanenta la nivelul UTS.
 Sunt prevazute relatiile interinstitutionale cu CTS: contractul de
furnizare PSL in care sunt prevazute toate conditiile de distributie a PSL
de retragere a acestora.
 Formulare sau registre de monitorizare a temperaturilor in
echipamentele liniei de frig.
 Evidenta verificarii echipamentelor
 Evidenta gestionarii deseurilor de sange
 Afise de informare pentru promovarea donarii de sange la nivelul
serviciului internari
STANDARDUL 2
 Institutia are o politica de aprovizionare si utilizare a produselor
sanguine
 consum mediu lunar de PSL evaluat
 Formulare tipizate pentru comanda de sange si PSL existente
 Bonuri cerere de sange existente
 Norme de hemovigilenta respectate pe sectii
 Fisele de post ale personalului completate cu atributii caracteristice
serviciului
 Evidenta stocului de sange existenta
 Evidenta testarilor GS ABO Rh existenta
 Evidenta probelor de compatibilitate si a reactiilor transfuzionale precum si
a rezultatelor anchetelor transfuzionale, existente
 Repertoir cu pacientii testati ABO/Rh si DAI/IAI
 Evidenta speciala pt. transfuzie autologa si etichetare speciala existeta
STANDARDUL 3
 Institutia asigura securitatea transfuzionala prin pregatirea specialistilor
 3.1. Specialistii sunt informati cu privire la utilizarea produselor sanguine
 3.1.1. Plan de formare continua a personalului existent in UTS pe anul in curs
 3.1.2. Plan de formare continua a personalului care administreaza produse de sange
pe anul in curs
 3.1.3. Norme de hemovigilenta cunoscute de personal
 3.1.4. Protectia personalului care recolteaza, manipuleaza si transfuzeaza PSL
asigurata in mod specific
 3.2. Specialistii sunt informati despre necesitatea notificarii reactiilor si
incidentelor adverse severe care fac ulterior obiectul raportarilor la nivelul
Comisiei Europene
 3.2. 1. Reactii adverse notificate
 3.2.2. Evidenta numarului de reactii pe ultimele 12 luni
 3.2.3. Informatii nationale si international cu privire la riscurile transfuziei,
comunicate
STANDARDUL 3
 3.3. Securitatea transfuzionala face obiectul
unei evaluari continue
 3.3.1. Proceduri operationale actualizate
 3.3.2. Activitatea este urmarita prin indicatori
definiti
 3.3.3. Reactii adverse si incidente, analizate de
comisia de transfuzie si hemovigilenta
 3.3.4. Recomandari europene privind utilizarea
PSL, aplicate
CERINTELE DE AUTORIZARE
UTS depune un dosar la DSP
 cerere de solicitare a autorizării
 documentaţia referitoare la organizarea instituţiei (organigrama,
indicând funcţiile şi numele responsabililor şi secţiilor asupra cărora se
face raportarea)
 documentaţia referitoare la sistemul calitate (manualul calităţii,
numărul şi calificările personalului cu documente doveditoare, precum
şi programul de pregătire a personalului)
 documentaţia privind spaţiul (numărul de încăperi, destinaţia, circuite
funcţionale)
 documentaţia privind dotarea cu echipamente
 lista procedurilor operatorii standard pentru activităţile de bază
Tipuri de inspectie -UTS
 Inspectia in vederea autorizarii (OMS 1225/2006)
 Inspectia - la fiecare 2 ani (Legea 282/2005)
 Inspectia cu privire la un produs/proces (de ex.
introducerea informatizarii)
 Inspectia in caz de eveniment
 Inspectia exceptionala/neanuntata
 DOCUMENTATIA SMC (CF. ISO/TR 10013:2003)
Politica
Obiective Aplicare

Difuzare
Interna si externa
Interna si numai in
cazuri deosebite
externa, compartim.
audit intern, actiuni corective,
Manualul
Principii, organizare,
calitatii responsabilitati,
competente la nivel
de organizatie, cu
referire la calitate
Procedurile de sistem
controlul doc, al
inregistrarilor, al prod. nec.,
Domenii de activitate
actiuni preventive

Numai interna Proceduri de proces, proceduri/ instructiuni

Detalierea activitatilor de lucru, desene, diagrame, scheme de proces
Specificatii, planul calitatii, inregistrari,
Legi, standarde