Sunteți pe pagina 1din 23

DRENAJUL PLEURAL

Dr. Cristina Grigorescu


Şef Lucrări UMF IAŞI
Clinica de Chirurgie Toracică
INTRODUCERE

 In practica de spital drenajul pleural este efectuat


în multiple moduri si de diferiţi practicieni, in
funcţie de şcoala medicală si de tipul de
pregătire(specialitate).

 Medicii care stăpânesc tehnica au o rată a


complicaţiilor de 3% complicaţii precoce şi de 8%
complicaţii tardive.
SUMAR TEHNICA
 1.Indicaţiile drenajului pleural,
 2. Riscurile drenajului.
 3.Consimţământul asumat al pacientului,
 4.Premedicaţie,
 5.Echipament,
 6.Confirmarea locului de drenaj: clinic şi
radiologic,
 7.Poziţionarea pacientului,
 8.Mărimea tubului de dren,
 9.Tehnica asepsiei,
 10.Anestezia locală,
 11.Disecţia planurilor,
 12.Ancorarea tubului,
 13.Tipul de aspiraţie, pensarea tubului,
 14.suprimarea drenajului pleural.
1. INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL

 Pneumotorax
- la orice pacient ventilat,
- Pneumotorax sufocant, după decomprimare pe
ac,
- Pntx. Persistent sau recidivat după puncţia
aspirativă,
- Pneumotorax spontan total , la pacienţi peste 50
ani.
1. INDICAŢIILE DRENAJULUI PLEURAL

 Hemotorax , hemopneumotorax
posttraumatic,
 Empiemul pleural şi pleureziile
parapneumonice complicate,
 Pleureziile neoplazice secundare,
 Postoperator: toracotomie, VATS,
esofagectomie, chirurgie cardiacă.
2. RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL

 Hemoragic: orice coagulopatie sau defect


plachetar va fi corectat înainte de drenaj(dacă
este posibil).
drenaj peste 1000 ml sau 150 ml/h timp de 6 ore
reclamă toracotomie!
 Diagnosticul diferential cu o bulă de emfizem,

 D.d. cu hernie stomac, colon etc., mai ales în


traumă!
 Aderenţele pleurale întinse contraindică manevra.

 Drenajul spaţiului de postpneumonectomie va fi


efectuat numai de către chirurgul toracic!
2. RISCURILE DRENAJULUI PLEURAL

 Emfizem subcutanat : gaură prea aproape de


perete sau în peretele toracic, lipsa etanşării
inciziei (mai ales pe o incizie mai mare decât
diametrul tubului), pierderi aeriene mari prin
fistulă largă, lipsa unui drenaj aspirativ ,
inversarea valvei Heimlich.

 Lezare organe intratoracice / extratoracice ,


mai ales dacă se folosesc instrumente ascuţite
sau introduse cu duritate (forţate).
3. CONSIMŢĂMÂNTUL ASUMAT AL
PACIENTULUI

 Răspunderea este a medicului ce efectuează


manevra, dacă acesta este în stagiu de pregătire,
răspunderea revine supervizorului direct!
 Se va expica pacientuli în ce constă procedura,
dar şi riscurile acesteia.
 Pacientul are dreptul să refuze manevra.
 În caz de urgenţă, cu pacient inconştient, la care
această intervenţie este salvatoare,se va efectua,
dar când bolnavul se trezeşte i se va explica
procedura.
4. PREMEDICAŢIE

 50% din pacienţi consideră manevra dureroasă


cu scor 9-10, pe scala 0-10; din acest motiv
premedicaţia trebuie administrată.
 Anxiolitic i.v.- midazolam 1-5 mg pentru sedare,
 Opioid i.m cu o oră înante de drenaj, dar atenţie
la pacienţii cu BPOC.
 Utilizarea atropinei este controversată, dar
datorită existenţei riscului vagal la pleurotomie se
acceptă administrarea ei ca parte din
premedicaţie.
5. ECHIPAMENT

 Mănuşi sterile,
 Soluţie antiseptică pentru tegumente,
 Câmpuri sterile, comprese sterile,
 Seringi de 10, 20 ml sterile cu ac,
 Anestezic local: lidocaină 1% 10-20 ml,
 Bisturiu,
 Fire de sutură ex mătase 1 cu ac triunghiular,
 Tub de dren,
 Conector de tubulatură,
 Sistem de drenaj steril, inclusiv apă sterilă,
 Pansamente, leucoplast.
 Sală aseptică, cu oxigen şi posibilitate de
resuscitare în caz de stop respirator.
6. CONFIRMAREA LOCULUI DE DRENAJ

 Clinic : hiperrezonanţă la percuţie cu diminuarea/


abolirea murmurului vezicular.
 Imagistic:

- radiografie toracică PA,


- CT toracic,
- ecografie toracică.
7. POZIŢIONAREA PACIENTULUI

 Locul drenajului: în triunghiul de siguranţă creat


de marginea externă a marelui pectoral(linia
axilară anterioară) şi marginea ext. a marelui
dorsal, vîrful fiind cel al axilei iar marginea
inferioară dată de planul orizontal ce trece la
nivelul mamelonului., sau de coasta a 5-6 .
 Poziţia pacientului : decubit lateral pe partea
sănătoasă cu membrul superior ridicat pe un
cadru metalic, sau susţinut pe capul pacientului.
8. MĂRIMEA TUBULUI DE DREN

 În traumă, datorită hemopneumotoraxului se


preferă tuburi de mărimea 24-28 Ch.
 Acelaşi tub se preferă la pacienţii aflaţi pe
ventilator şi la empiemele pleurale
 La pleureziile secundare neolazice ţi în
pneumotoraxul spontan primar este de preferat
utilizare atuburilor de mici dimensiuni 10-14 Ch
cu sau fără sistem de ghidaj pleural.
9.TEHNICA ASEPSIEI

 Deoarece tubul de dren stă în torace un număr


de zile este de preferat ca tehnica să respecte
principiile asepsiei pentru a preveni infectarea
cavităţii pleurale sau a plăgii operatorii.
 Profilaxia cu antibiotice se va efectua în toate
cazurile de traumă : clindamycin sau
cefalosporine.
 Insist : asepsie tegumente cât mai largă cu
soluţie alcoolică de iod sau clorhexidine.
 Cuplarea la sistemul de drenaj se face STERIL!
 Nu se va decupla tubul de dren pe toată perioada
drenajului!
10. ANESTEZIA LOCALĂ

 Infiltrarea locului de drenaj cu 10-20 ml de


xilină1%; la pacienţii cu perete toracic mare se
va utiliza un ac de puncţie spinală.

 Confirmarea diagnosticului la pătrunderea acului


în spaţiul pleural! Aer/sânge.

 Utilizarea adrenalinei în combinaţie ,pentru


asigurarea hemostazei nu este practicată în ţara
noastră.
11. DISECŢIA PLANURILOR

 Incizia pielii : nu mai mare decât diametrul


tubului.
 Pentru a nu risca leziuni ale structurilor
intratoracice se va efectua o disecţie cu pensă
Pean atât a ţesutului subcutanat cât şi a
muşchilor intercostali.
 Se poate folosi degetul pentru explorarea
spaţiului pleural.
 Poziţia tubului va fi îndreptată în sus pentru PTX
şi în jos pentru lichid.
 Indiferent de faptul că nu a avut poziţia ideală
este importantă funcţionalitatea sa!
12. ANCORAREA TUBULUI

 Imediat după introducerea tubului în cavitatea


pleurală primul gest este de ancorare, pentru a
preveni alunecarea din cavitatea pleurală (atenţie
la ultima gaură !).
 Al doilea fir (de aşteptare) se trece în U pe
marginile plăgii, fără a trece prin tub, şi se va
înfăşura în jurul tubului.
 O altă metodă este de a folosi un singur fir
împletit în jurul tubului care fixează şi care
despletit va deveni fir de aşteptare, cu care se va
închide plaga la suprimarea tubului de dren.
13. a.TIPUL DE ASPIRAŢIE

 Toate tuburile de dren se conectează la un sistem


de aspiraţie : pasiv (tip Beclaire), activ în sistem
închis sau deschis sau la o valvă unidirecţională
tip Heimlich.
 Utilizarea valvei permite o mobilizare rapidă a
pacientului şi posibilitatea de a fi externat mai
devreme cu tubul de dren.
 Când este necesară aspitraţia se vor folosi
volume mari cu presiune mică, pacientul find
supravegheat de personal calificat.
 După drenaj se recomandă efectuarea unei
radiografii toracice.
13.b. PENSAREA TUBULUI

 Pensarea tubului se va face numai în prezenţa


unui personal medical specializat, care va putea
recunoaşte rapid un pneumotorax sufocant.
 În general, această manevră se efectuează
pentru pneumotoaraxul spontan pe bule de
emfizem, pentru a putea detecta micile pierderi
aeriene nesesizabile la drenajul simplu.
 Dacă se face, tubul va sta pensat 6-12 ore înainte
de a fi suprimat.
14. SUPRIMAREA DRENAJULUI PLEURAL

 Tubul de dren se scoate atunci când : nu mai


există pierderi aeriene la borcan şi plămânul este
reexpansionat (verificare radiologică) şi nu mai
prezintă exprimare de sânge sau alte fluide pe
tubul de dren.
 Tubul se scoate nepensat, eventual pe aspiraţie
activă, cu pacientul în manevra Valsalva în expir
 În medie, durata unui drenaj pleural este de 5-7
zile.
PACIENŢII PE VENTILATOR

 În timpul introducerii tubului de dren la un


pacient aflat pe ventilator, eventual cu PEEP,
acesta va fi deconectat de la aparat, datorită
riscului de a leza plămânul în timpul manevrei.
 Nu se vor folosi instrumente ascuţite, în nici un
caz nu se va folosi tub de dren cu trocar!
AUDITUL DRENAJULUI PLEURAL

 SE VOR NOTA:
- monitorizarea drenajului de către asistentă,
- complicaţiile drenajului,
- folosirea premedicaţiei şi analgeticelor (eventual
scorul de durere),
- durata drenajului pleural,
- durata pierderilor aeriene/ sângerării, prezenţa
limfei în lichidul pleural etc.