Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografia Turismului
Grupa: 105

Echipa:
Calin Bianca Mihaela
Catalin Alina Elena
Chivu Alexandru
București
Cautis Elena Gabriela
09.01.2018
 CUPRINS
I. DEFINIȚII..................................................................1
II. UNITATEA DE MĂSURĂ PENTRU ELEMENTELE
DIN TITLU.............................................
III. LOCUL DETERMINĂRII............................
IV. INVENTARUL ELEMENTELOR UTILE
V. AMPLASAREA ELEMENTELOR
UTILE.............................................
VI. MODUL DE CITIRE
VII.REGULI DE ÎNTREȚINERE A LOCURILOR ȘI A
INSTRUMENTELOR................................
 I. Definiții
MIJLOACE
-ceea ce servește pentru realizarea
unui scop
VÂNT
-mișcările pe care aerul le execută
paralel sau aproximativ paralel cu
suprafața teretră. Este caracterizat
din punct de vedere al directție cât
si a vitezei
METODE
- procedeul sau ansamblul de
procedee folosite în realizarea unui
scop
Presiunea atmosferică
- presiunea atmosferică (P) este
forța (F) cu care învelișul gazos al
pământului apasă asupra unității
de suprafață (S)
 Direcția
Reprezintă sensul din care
bate vântul într-un punct sau
într-o regiune oarecare. Ea
se apreciază în funcție de
punctele cardinale și
intercardinale ale rozei
vânturilor sau în funcție de
unghiul pe care vectorul
vânt îl face cu direcția
vântului geografic
-N-360 grade
-E- 90 grade
-S- 180 grade
Viteza vântului
Reprezintă distanța
parcursă de aerul aflat în
mișcare pe unitatea de
timp. La stațiile
meteorologice viteza
vântului se măsoară direct
cu anemometru și se
înregistrează cu
anemograful.
II. UNITATEA DE MĂSURĂ PENTRU ELEMENTELE DIN TITLU

În ceea ce privește viteza vântului, aceasta se exprimă în m/s sau km/h.

Între cele două unități de măsură există următoarele relații:

De exemplu:
vântul bate cu o
viteză de 24
1m/s= 3,6km/h m/s valoarea
1km/h= 0,278m/s transformată în
km va fi:
24x4= 96-
9,6=86,4 k/h

Pentru transformarea m/s în km/h, valoarea de

transformat se înmulțește cu 3,6 , iar pentru
transformarea km/h în m/s se împarte la 3,6.
- Un alt procedeu de transformare a m/s în km/h
constă în înmulțirea cu 4 a valorii de transformat și
scăderea din produsul obținut al unei valori a zecea
sa parte.
 Presiunea atmosferică
Presiunea constituie o unitate de măsură frecvent utilizată în practică sub
numele de ATMOSFERĂ.

Pentru exprimarea cantitativă a presiunii se

utilizează

Barya Torrul
III. LOCUL DETERMINĂRII

1. Giruetă cu placă ușoară

2. Giruetă cu placă grea

3. Catargul anemometrelor
 IV. INVENTARUL INSTRUMENTELOR UTILE

A. Instrumente cu citire directă pentru determinarea caracteristicilor

vânturilor

sunt instrumente relativ simple cu ajutorul

Girueta cărora se determină atât direcția cât și
viteza vântului

Giruete
Giruete fixe portabile
• Giruete vild
• -model vechi
• - model nou
• Mînecă de vânt
 Anemometre Anemometre magnetice( Anemometre
mecanice de inducție) termice
• Anemometru • Anemometru • Catatermometrul
mecanic cu cupe de magnetic tip J.
tip J. Richard Richard
• Anemometru • Anemometru
mecanic cu cupe de magnetic tip
tip R. Fuess Rosenmuller
• Anemometru • Anemometru
mecanic cu cupe tip magnetic ARI, tip
R. D.G U.R.S.S
• Anemometru
mecanic cu morișcă
cu palete tip J.
Richard
• Anemometru
mecanic cu morișcă
cu palete tip U.R.S.S
 B. Aparate înregistratoare pentru vânt
B.1. Aparate înregistratoare pentru viteza vântului

Anemograful cu contact Anemograful

electric tip J. Richard electromagnetic tip
- Transmițătorul Papillon
- Înregistratorul - Transmițătorul

Anemocinemograful Electrocinemograful
- Transmițător
- Înregistratorul
 B.2. Aparate B.3. Aparate
înregistratoare înregistratoare
pentru direcția pentru viteza și
vântului direcția vântului

Giruete înregistratoare cu
rezistență electrică tip Papillon Anemogiruete tip J. Richard
- Transmițător
- Înregistrator

Girueta optică Anemograful universal tip Dines

Grade Beaufort Viteza vântului Viteza vântului Aprecierea sintetică a Efectele produse de vânt în
determinată determinată vitezei vântului natură
instrumental instrumental
m/s Km/h

0 0-0,5 0-1 calm Aerul și frunzele subt

complet nemișcate

3 3,4-5,2 13-18 Vânt slab Întreține freamătul

continuu al frunelor și
mișcarea celor mai mici
rămurele. Încrețește
suprafața apelor stătătoare

6 9,9-12,4 36-44 Vânt tare Mișcă ramurile groase ale

arborilor . Pe suprafața
apelor stătătoare sunt
valuri.

8 15,3-18,2 55-65 furtună Mișcă arborii de dimensiuni

mari și rupe crengi cu
grosimi mijlocii.

10 21,6-25.1 78-90 Furtună violentă Dezrădăcinează arbori de

dimensiuni mijlocii

11 25,2-29,0 91-104 Furtună foarte volentă Dezrădăcinează arbori de

dim. Mari și foarte mari

12 > De 29,0 > De 104 uragan Distruge aproape tot ce

întâlnește în cale.
V. AMPLASAREA INSTRUMETELOR UTILE

→ barometrele cu mercur se instalează in biroul staţiei,

in poziţie perfect verticală, intr-un loc ferit de variaţiile
bruşte ale temperaturii aerului,departe de uşă sau de
ferestre.

→ barometrul se instalează intr-o cutie specială, fixată

bine pe un perete (N) , astfel ca rezervorul să fie la o
inălţime de 70-75 cm faţă de podea.

→ pentru instalare, barometrul se scoate din tocul

de protecţie, cu rezervorul in sus şi se pune in stare de
funcţionare
VI. Reguli de întreținere a locului de amplasare a
instrumentelor

→ barometrul trebuie instalat într-o locaţie în care

temperatura să fie cât mai uniformă posibil şi cu variaţii
mici;
→ barometrul trebuie ferit de razele solare directe şi
cât mai departe de orice sursă de căldură ;
→ barometrele cu mercur trebuiesc suspendate de
pereţi sau fixate pe suporturi ferite de vibraţii. Poziţia
lor trebuie să fie riguros verticală.
→ în zonele expuse vântului nu se pot face
măsurători de presiune deoarece presiunea dinamică
face ca indicaţiile aparatelor să aibă fluctuaţii rapide de
ordinul a 2-3 hPa .
 Bibliografie
• Bogdan Octavia, ,,Meteorologie”
• Sterie Ciulache, ,,Meteorologie. Lucrări practice”, 1973,- Centrul de
multiplicare al Universității din București