Infractiunea de omor

Crima cu substrat sexual, crima în serie și

crima în masă
Cuprinsul prezentarii:
1. Infractiunea de omor:

aspecte legale
► Infracţiunile reprezintă “fapte prevăzute de legea
penală” (art. 17 C.Pen.) şi sunt enumerate în partea
specială a Codului Penal.
► Această parte începe cu cele mai grave, care pun în
pericol siguranţa statului (Titlul I) fiind imediat urmate
de cele îndreptate împotriva persoanei (Titlul II), cele
mai grave fiind infracţiunile contra vieţii, integrităţii
corporale şi sănătăţii persoanei (Cap. 1, Secţiunea II)
şi bineînţeles omuciderea (Cap. 2, Secţiunea II).

178 – Omorul
179 – Omorul calificat
180 – Pruncuciderea
181 – Uciderea din culpă
182 – Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
2. Explorarea crimelor
cu substrat sexual
 Expertul criminalist Vernon J. Geberth evidențiază faptul
că un omor motivat sexual poate fi recunoscut după
următoarele URME:

1. victima este total sau parţial dezbrăcată, organele sexuale fiind

expuse vederii;
2. faţa victimei este desfigurată sau acoperită;
3. găsim pe corpul victimei muşcături sau lezări ale organelor sexuale sau
ale zonelor apropiate acestora;
4. Există un număr exagerat de mare de leziuni , produse în principal cu
corpuri tăietoare sau înţepătoare.
5. Pot apărea legături la mâini şi la picioare ( existente însă şi în cazul
jafurilor şi violurilor).
 Geberth consideră că un omor poate fi calificat ca fiind de natură
sexuală atunci când pot fi observate dovezi sau indicii de activitate
sexuală la locul crimei sau pe corpul victimei. Aceste dovezi pot
include:

1. Tipul de haine, poziţia sau lipsa acestora;

2. Existenţa lichidului seminal pe lângă sau în corpul victimei
3. Existenţa leziunilor sexuale precum şi poziţionarea sexualizată
a corpului victimei;
4. Dovezi ale substituţiei activităţii sexuale (masturbare, ritualism)
5. Multiple înjunghieri sau tăieturi, plăgi ale cadavrului.
Acelaşi autor împarte crimele de natură sexuală în patru categorii
distincte:

A. Violenţa interpersonală îndreptată către dispute şi atacuri.

B. Viol şi / sau sodomie orientate către atac.

C. Devianţă sexuală orientată către atac (crimă generată de

impulsul sexual).

D. Crimele în serie.
 A. VIOLENŢA INTERPERSONALĂ.

-Reprezintă cel mai comun tip de crimă de natură sexuală.

- sunt implicate cupluri: soţ – soţie, prieten – prietenă, iubit – iubită,
prieten – prieten .
- moartea poate să nu apară ca fiind motivată de sex, dar după
examinarea circumstanţelor , a elementelor de furie, ură, supărare,
răzbunare, se poate releva adevărata motivaţie a crimei.
 B. ATACUL CU VIOL ŞI / SAU SODOMIE.

- astfel de omoruri au ca scop înfrângerea victimei fiind mai mult

îndreptate către un atac sexual.

- criminalul poate fi heterosexual sau homosexual iar intenţia sa

este violul sau sodomia şi nu uciderea victimei.

- moartea victimei este extrem de brutală , ca o consecinţă a

înfrângerii rezistenţei acesteia.

- aceste crime sunt precedate de acţiuni precum voayerism,

exhibiţionism, telefoane obscene sau alte atacuri sexuale în care
victima nu a fost ucisă.
 C. DEVIANŢA ORIENTATĂ CĂTRE ATAC.
- Crima născută din dorinţele sexuale orientate către atacul deviant şi
sadic se distinge de alte omoruri de natură sexuală prin implicarea
mutilărilor.
- Cei mai mulţi ucigaşi, potrivit cercetărilor făcute de FBI, nu pot participa
la acţiuni sexuale cu victimele lor (cum ar fi penetrarea). În schimb, ei se
vor masturba asupra victimei şi se vor angaja în mutilări post-mortem,
cum ar fi: îndepărtarea sânilor, atac post-mortem asupra organelor
genitale, introducerea de obiecte în cavităţile trupului victimelor şi
posibila antropofagie (consum de carne umană).
- De multe ori, el ia o „amintire”, de obicei un obiect personal sau chiar o
parte din corpul victimei, care are o semnificaţie sexuală pentru el, cum
ar fi de exemplu un sân.
3. CRIMA SI CRIMINALUL ÎN
SERIE
 Definiție

CRIMA ÎN SERIE se definește ca reprezentând omuciderea de

victime disparate în timp de la zile, săptămâni sau chiar luni
între ele, comise cu relativ același mod de operare și de către
același autor, în funcție de determinările pulsionale imprevizibile
ale dicteului său genetic, activate conjunctural.

Procesul repetitiv este posibil a fi explicat la criminalii în serie prin

defectarea instinctualității de tip sexual, în sensul formării unui mecanism
bioinstinctual repetitiv, a unui mecanism hormonal-constituțional care
determină detensionarea sexuală și catharsisul episodic. Psihopatul
sexual, deși conștientizează această detensionare, nu o poate controla,
deturna sau stăpâni, motiv pentru care faptele sale sunt săvârșite cu
intenție directă , acesta prevăzând rezultatele socialmente periculoase și
fiind pe deplin responsabil.
- Un serial killer este permanent motivat, se află sub presiunea
tensională orientată sexual. El rămâne întotdeauna în deficit de
catharsis .

- Crima cea mai recent finalizată nu reușește să-i satisfacă pe deplin

fantasmele, iar acest deficit hedonic retensionează relația individului
în sfera motivațională, în sensul că din acel moment acesta
proiectează o nouă faptă în imaginar, jocul fantasmelor fiind orientat
către obținerea, de această dată, a catharsisului deplin. Cultivat de
asemenea gânduri, ucigașul își anticipează deja următoarea
victimă, care de data aceasta ”va fi perfectă”, fapt care ilustrează
perpetua și mereu iluzoria proiecție a făptuitorului serial killer de
a-și apropia realitatea criminală de propriile lui fantasme, fapt
datorat neputinței de exprimare a propriei sexualități, caracteristică
psihopaților sexuali.
 PROFILUL DE PERSONALITATE AL CRIMINALILOR ÎN SERIE
CRIMINAL ÎN SERIE DE TIP ORGANIZAT
( PSIHOPATUL SEXUAL )
- Capacitate de adaptare şi improvizație excelente;
- Posedă joc actoricesc;
- Caută compania altora, în grup simţindu-se în
largul său;
- Are atitudini provocatoare, sfidătoare;
- Nu interiorizează complexe de inferioritate;
- Dezvoltă o simptomatologie de tip paranoic :
seducător, persuasiv, creează legende credibile;
- Are relaţii sexuale erotice multiple dar puţin
durabile;
- Este dispreţuitor în relaţiile interpersonale;
- Se adaptează uşor circumstanţelor situaţionale;
- Îşi exteriorizează uşor trăirile şi sentimentele;
- Este o personalitate egoistă, egocentrică, imorală
şi agresiv – excitabilă;
CRIMINAL ÎN SERIE DE TIP
DEZORGANIZAT (PSIHOTICUL )
- Capacitate de adaptare şi improvizare săracă;
- Este stângaci, putând intra în panică şi blocaj
comportamental;
- Este incapabil să-şi perfecționeze modul de
operare, acţionând stereotip;
- Face munci necalificate ;
- Proiectează o imagine de sine deformată;
- Este slab şcolarizat, instruit, educat, fiind un
introvertit;
- Trăieşte în izolare, crima apărând mai mult ca o
consecinţă a evoluţiei unui mintal dezorganizat;
- Activitatea socială şi relaţia de cuplu sunt un eşec.
- Îşi perfecţionează crimele în timp, conform propriilor
fantasme ( trusa premeditării este prezentă);
- Câmpul faptei are o logică, exprimă un mod de
operare structurat, organizat, gândit, premeditat.
- Este strâns legat de fetişuri: oferă bijuteriile,
obiectele cosmetice furate victimei anturajului său
feminin apropiat (soţie, amantă, prietenă);
- Violează şi torturează victimele înainte de a le ucide,
motivaţia fiind aceea că atunci când îşi maltratează
victima trăieşte sentimentul depăşirii impotenţei;
- De obicei este semiimpotent, cu disfuncţii de
erecţie, se manifestă violent în relaţia sexuală atunci
când comite violul.
 MODUL DE OPERARE
CRIMINALI ÎN SERIE ORGANIZAŢI
1. Plănuieşte atacul;
2. Victima şi locul sunt cunoscute;
3. Personalizează victima;
4. Controlează conversaţia;
5. Locul crimei reflectă pierderea controlului;
6. Caută victime docile;
7. Constrânge victima;
8. Viol agresiv înainte de moartea victimei;
9. Cadavrul este ascuns;
10. Arma şi urmele crimei sunt absente.
CRIMINALI ÎN SERIE DEZORGANIZAŢI
1. Atac spontan;
2. Victima şi locul sunt necunoscute;
3. Depersonalizează victima;
4. Conversaţie minimă sau absentă;
5. Locul crimei este neîngrijit şi întâmplător;
6. Victima este aleasă brusc şi cu violenţă;
7. Constrângere minimă a victimei;
8. Act sexual după moartea victimei;
9. Cadavrul este lăsat la vedere;
10. Arma şi urmele sunt prezente în câmpul faptei.
CRIMA SI CRIMINALUL
ÎN masa
►Există o crimă în masă atunci când un infractor (sau mai
mulţi infractori) omoară trei sau mai mute persoane în
acelaşi loc şi într-un interval de timp relativ mic.

►Dacă sunt omorâte două persoane crima se consideră a fi

dublu asasinat sau omucidere dublă
► Conform unei clasificări FBI este util să se facă distincţie
între două sub-categorii sau forme ale crimei în masă:
-crima în masă clasică (de exemplu, crime în şcoli,
atentatele teroriste)
şi
-crima în masă familială sau în familie (criminalul fie
este membru
al familiei fie nu, victimele sunt însă tot timpul rude
apropiate)
 Caracteristicile crimelor în
masă
1. Se produc pe neaşteptate, de cele mai multe ori fără
avertizări;
2. Se consumă rapid;

3. Persoana criminalului (sau criminalilor) este de cele mai

multe ori
identificată rapid şi fără dificultate;
4. De cele mai multe ori infractorul (sau infractorii) mor şi
ei la locul
crimei: fie se sinucid fie sunt omorâţi în confruntare
cu poliţia
sau trupele speciale.
 Criminalul în masă
Investigaţiile criminalistice arătă că indivizii care comit
omucideri în masă sunt de cele mai mult ori persoane care:
1. Frecvent resimt faptul că viaţa pe care o duc nu se ridica
la înălţimea aşteptărilor sau standardelor pe care le au;

2. Deseori şi-au pierdut speranţa că pot avea o viaţă mai

bună (simt că viaţa nu le aduce decât dezamăgiri şi nimic
bun nu li se mai poate întâmpla);

3. Resimt un sentiment de neputinţă în a rezolva anumite

probleme sau de a schimba anumite lucruri cu care nu sunt
categoric de acord apelând la mijloace normale;
4. Sunt persoane care au acumulat multe frustrări: sunt
înrăiţi şi supăraţi;

5. De multe ori comitere infracţiunii este declanşată sau

precipitată de o tragedie personală (eşec legat de
serviciu, despărţirea de persoane apropiate etc.);

6. În mare parte sunt persoane izolate social: frecvent

locuiesc singure, sunt puţin sociabili, nu au contacte
sociale stabile, nu au prieteni;

7. Au de regulă o vârstă între 35 şi 45 de ani.

 Semnificaţia crimelor în masă
Criminalii în masă sunt persoane care trăiesc într-o izolare
socială profundă iar crima pentru ei are frecvent o
semnificaţie multiplă:

1. Este o răzbunarea îndreptată contra celorlalţi, contra

societăţii;
2. Le oferă sentimentul că au putere asupra celorlalţi,
exercită un control asupra vieţii altora;

3. Este o modalitatea de a atrage atenţia asupra propriei

persoane şi şansa de a deveni o persoană cunoscută.