Ferdinand I al Romaniei

NUME: -
CLASA: A-X-A C
Regele Ferdinand I este unul dintre cele mai importante capete
încoronate care au stat pe tronul regatului României.
Personalitatea sa este strans legată de momentul Marii Uniri
precum şi de definitivarea acelei Românii Mari la care visăm cu
toții şi de care ne aducem aminte cu emoție. Om de o vastă
cultură, poliglot şi botanist pasionat, Regele Ferdinand a fost
sincer dedicat românilor, sub cârmuirea sa înregistrandu-se cea
mai înfloritoare perioada a statului românesc modern. Rândurile
următoare prezintă date mai puțin ştiute de majoritatea
persoanelor, prezintă omul din spatele marilor decizii luate şi sub
care s-a îndeplinit marele ideal național.
Imediat după urcarea lui Ferdinand pe tron, viața la curtea regală
s-a schimbat brusc, cu importante consecințe asupra vieții politice
din România. Distanța dintre suveran şi colaboratorii săi politici s-
a micşorat sensibil. Nu suporta să țină oamenii la distanță, să le
atragă atenția, direct sau prin comportarea sa, că are „sânge
albastru” şi provine dintr-o familie ilustră a unei mari puteri.
Ferdinand I a devenit rege într-o perioadă tensionată, generată de
confruntarea între tabăra filoantantistă şi cea germanofilă, vizând
intrarea României in Primul Război Mondial. Noul rege era pentru
opinia publică un necunoscut din punct de vedere politic, un mare
semn de întrebare.

Spre deosebire de înaintaşul său, regele Ferdinand şi-a constituit o

adevărată camarilă-alcătuită din persoane care nu dețineau o
funcție politică în sistemul instituționalizat, dar care participau la
luarea deciziilor. Principalul lui „sfătuitor” era regina Maria, fire
ambițioasă, dornică de afirmare politică. Un rol important a
dobândit principele Barbu Stirbey-favoritul reginei Maria şi
administratorul domeniilor Coroanei. Dintre oamenii politici,
influența politică cea mai puternică a exercitat-o Ion I. C. Brătianu,
preşedintele PNL. Lipsit de ambiții, nedorind să apară cu orice preț
în prim-plan, regele Ferdinand a acceptat în mod tacit dominația
politică a lui Ion I.C. Brătianu
Venit în România în calitate de principe moştenitor, Ferdinand s-a
aplecat cu multă stăruință asupra istoriei şi culturii româneşti,
ajungând să cunoscă bine sufletul şi mentalitatea poporului român, să
se acomodeze cu ambiția societății în care trăia. Se simțea bine nu
numai la castelul Pelişor din Sinaia, dar şi la Scroviştea, la Cotroceni
sau la Buftea (palatul lui Barbu Stirbey). In mod cert, Ferdinand s-a
integrat treptat, în lumea românească a vremii, cu calitățile şi
defectele ei.
Noul rege prefera discuțiile lungi, neprotocolare, pe subiecte
diverse:biologie, istorie, lingvistică, politică, iar cultura lui era
multilaterală.
• Interesele României mai presus de cele personale

Din punct de vedere al sacrificiilor personale pentru interesele

generale ale statului, Ferdinand a avut de suferit. El a fost nevoit să
renunțe la căsătoria cu Elena Văcărescu şi să-şi boteze copiii potrivit
religiei ortodoxe. Acest fapt i-a atras excomunicarea de către papă,
precum şi interzicerea sfintei împărtăşanii. Pentru Ferdinand, un
catolic convins, aceasta a fost o mare lovitură, pe care a resimțit-o
până în preajma morții sale. In Consiliul de Coroană din 1916, regele
Ferdinand s-a pronunțat pentru intrarea României în război alături
de Antanta, împotriva Germaniei, țara sa de origine. A făcut-o cu
durere în suflet, dar cu conştiința că-şi îndeplinea datoria față de
poporul în fruntea căruia se afla.
Sfârșitul domniei lui Ferdinand

Sfârşitul regelui Ferdinand a fost precedat de o lungă suferință,

receptată de opinia publică cu un sentiment de compasiune pentru
omul drept, omul loial, care era măcinat de o boală incurabilă.
Dispariția lui era privită cu îngrijorare, deoarece la tron urma un copil,
tutelat de o Regență, care nu putea să se bucure de autoritatea şi
prestigiul suveranului. In țară nu era linişte nici în privința dinastiei,
nici a vieții politice în general, dar el ca rege işi făcuse datoria față de
țară, punând interesele României mai presus de cele personale şi
lăsând o operă durabilă.
La doar 62 de ani, dupa o domnie ce s-a întins peste 13 ani
tumultuoşi pentru istoria României, Ferdinand moare în urma unui
cancer de colon, fiind inmormantat la Curtea de Arges alături de
Regele Carol I şi Regina Elisabeta. In timpul scurtei sale domnii,
Romania a atins un nivel de dezvolare unic până atunci.
Sfarsit