SECOLUL EGOCENTRISMULUI

(I): TEORIILE LUI FREUD SI

MANIPULAREA PSIHOLOGIEI
MASELOR
■ Sigmund Freud credea că indivizii nu sunt conduși de gânduri raționale,
ci de dorințe și impulsuri primitive și inconștiente.

■ Pornind de aici, nepotul lui Freud, Edward Bernays, a tras concluzia că

este prea periculos ca maselor să li se permită să își guverneze singure
viețile. Consumismul (consumerismul) a fost soluția prin care li s-a dat
oamenilor iluzia că dețin controlul, permițând în același timp unei elite să
controleze societatea.
■ Bernays a inventat profesia de “public relations” în anii ’20 și a fost unul
dintre principalii arhitecți ai tehnicilor moderne de publicitate, descriind
fiecare truc – de la “cascadorii” de PR, la alăturarea simbolurilor sexuale
în reclamele la automobile – în cartea sa Propaganda.

“Manipularea constienta si inteligenta a opiniilor si obiceiurilor organizate

ale maselor reprezinta un element important intr-o societate democratica.
Cei care manipuleaza acest mecanism nevazut al societatii formeaza un
guvern invizibil care constituie adevarata putere conducatoare a tarii
noastre.” (Edward Bernays, Propaganda 1928)
 Edward Bernays, nepotul lui Freud, fondator al PR-ului (Public Relations, propaganda) este primul
care a folosit teoriile psihanalizei pentru acest scop. A extins principiile publicitatii la politica, intuind
ca daca sunt satisfacute (sau se da iluzia satisfacerii) dorintele egoiste ale oamenilor, acestia ar
deveni mai docili.

Bernays are un rol important in promovarea presedintelui american Wodrow Wilson ca un luptator
pentru libertate si democratie. Observand succesul propagandei din timpul primului razboi mondial, a
cautat sa obtina acelasi efect de persuasiune a maselor si pe timp de pace.
■ Intrand in contact cu teoriile psihanalitice ale unchiului sau, Bernays s-a
intrebat daca nu ar putea face bani din manipularea
subconstientului. Si-a dat seama ca decizia oamenilor si, mai mult,
decizia grupurilor, nu este legata doar de informatie (nu este strict calcul
rational) ci are o puternica dimensiune emotionala (irationala).
■ In 1927 un jurnalist american a
observat ca pentru american
principala calitate nu mai era
aceea de cetatean, ci de
CONSUMATOR.
■ Cum teoriile lui Freud despre
instinctele agresive ale
oamenilor, amplificate de
fenomenul psihologic al
multimilor, au devenit cunoscute
in SUA, o serie de ganditori au
afirmat ca este nevoie de o
noua interpretare a democratiei,
conform careia masele – turme
dezorientate – trebuie controlate
prin tehnici psihologice. Au
devenit interesati de
mecanismele psihologiei
colective, psihologiei maselor,
pentru a putea elabora strategii
de control social.
■ Astfel a aparut o noua teorie despre cum poate functiona democratia
maselor: avand in centrul ei consumatorul, creat prin stimularea
dorintelor sale, care, satisfacandu-le prin consum, devine
docil. Democratia nu mai este, in aceasta interpretare, o schimbare a
mecanismelor de putere; prin noile tehnici psihologice, Bernays asigura
perpetuarea mecanismelor de putere nedemocratice prin manipularea
psihologiei multimilor.
■ Interesant este ca Freud, intr-una din ultimele sale scrieri, ajunge la
aceleasi concluzii pe care nazistii le vor pune in aplicare: libertatea
individuala, democratia, trebuie eliminate, iar omul supus
controlului. Nazistii nu au eliminat democratia pentru a reveni la o
societate autocratica, ci au construit o alternativa: in centrul noilor
mecanisme de putere raman sentimentele si dorintele maselor,
canalizate insa intr-un mod diferit. Exponentul acestui nou aranjament a
fost J. Goebbels, ministrul Propagandei in regimul nazist.
■ Una din sursele de inspiratie ale lui Goebbels a fost E. Bernays.
 Freud credea ca fortele irationale, fortele
libidoului, “dragostea” (idolatria, in acest caz) ale
multimilor sunt transferate asupra conducatorului, pe cand
fortele si instinctele agresive, respectiv ura, sunt dezlantuite
asupra celor din afara grupului. Nazistii au cautat in mod
deliberat eliberarea acestor forte inconstiente, crezand ca
le pot controla in favoarea lor.
 ■ Folosind o organizare colectiva a
societatii, Roosevelt s-a folosit insa de
asistenta unui anume G. Gallup, care a
impus folosirea sistematica a sondarii
opiniei publice.

■ Gallup, spre deosebire de Bernays,

credea ca oamenii sunt rationali si ca
opinia lor este una rationala. Cum New
Deal presupunea si o restrangere a
puterii corporatiilor, acestea au pornit
o ofensiva ideologica, prin intermediul
lui Bernays, legand democratia de
capitalism. Bernays considera ca intr-o
democratie consumerista corporatiile
sunt cele care vor satisface dorintele
oamenilor fara ca acestia sa joace
vreun rol activ (imaginea unei astfel de
societati a fost surprinsa cel mai bine in
scrierea distopica a lui Al. Huxley Brave
New World).
 Un tanar novice si un calugar se plimbau prin gradina manastirii, citind si
comentand impreuna diferite pasaje din Biblie. La un moment dat au simtit
nevoia unei tigari, dar, nestiind daca incalca vreo regula fumand in timpul
studiului, s-au hotarit sa ceara, dupa masa, permisiunea parintelui staret.
Cand s-au intilnit a doua zi, calugarul fuma linistit, spre nedumerirea
novicelui:
„Frate, mie staretul mi-a interzis sa fumez, tie cum de ti-a permis?”
„Nu stiu… Tu ce i-ai spus?”
„I-am cerut sa-mi dea voie sa fumez in timp ce citesc Biblia.”
„Vezi, aici ai gresit. Eu i-am cerut sa-mi dea voie sa citesc Biblia in timp ce
fumez.”

De ce o cerere formulata intr-un anumit mod este respinsa pe cand

aceeasi cerere, formulata intr-o alta maniera este aprobata? Ce determina
o persoana sa accepte dorintele noastre? Si ce ne impinge pe noi sa
acceptam dorintele altora, deseori fara nici o placere si impotriva interesului
nostru, pierzind adesea timp si bani?
 Proiect realizat de:
Tote Diana Andreea – grupa 3
Rusu Viorela Nicoleta – grupa 1