Patru etape ale preventiei

• preventia primordială  previne apariţia şi consolidarea unor factori

etiologici sau de risc inexistenti anterior

• actiuni si masuri care inhiba aparitia si stabilirea conditiilor de mediu,

economice, sociale si comportamentale precum si modele culturale de
viata etc. cunoscute ca cresc riscul bolii

• Este sarcina
• politicii de sanatate publica
• promovarii sanatatii
 Patru etape ale preventiei
- preventia primară  păstrarea sănătăţii prin preîntâmpinarea
expunerii la un factor etiologic sau de risc existent în
comunitate
• eforturi
• personale
• comunitare
• urmăreşte scăderea incidenţei cazurilor
• imbunatatirea statusului nutritional, imunizarea impotriva bolilor
transmisibile si eliminarea riscurilor din mediu cum ar fi furnizarea de
apa potabila contaminata
• Este sarcina
• sanatatii publice
- preventia secundară  depistarea precoce a abaterilor de la starea de
sănătate a persoanelor expuse deja la factori - etiologici sau
- de risc
• interventie prompta terapeutica curativa

• urmăreşte - bolii prin

scaderea - incapacitatii scurtarea
prevalentei temporare duratei

• Este sarcina
• medicinei preventive.
 - preventia terţiară
• ameliorarea suferinţei

• incetinirea evolutiei unor boli

progresive • prin tratament
 paleativ
• prevenirea sau intarzierea  simptomatic
aparitiei unor complicatii in boli  recuperator
cronice

• recuperarea capacităţilor
funcţionale
• bolnavilor
 în perioada de stare
Se adresează  mai ales cronici

• sechelarilor

Este sarcina
urmareste limitarea incapacitatii si complicatiilor
• reabilitarii
4
JM Last. A dictionary of epidemiology; 4th edition; 2001
PREVENTIA Preventia primordiala
TERTIARA ≠ Preventia primara
Preventia secundara

tratament

DSP
clinicieni
 PREVENTIA POATE PREZENTA DOUA ABORDARI
Abordare bazata pe populatie
• Masura de preventie se aplica intregii
populatii
• dieta pentru prevenirea CIC
• sfaturi impotriva fumatului
• evitarea partenerilor multiplii
• sex protejat
• Necostisitoare
• Neinvaziva
• Implica sanatatea publica
Abordare bazata pe grupuri la risc
• Masura de preventie se aplica unui
grup la risc
- screeningul colesterolului la copii
se limiteaza la cei care provin din
familii cu risc crescut
- - screeningul gravidelor pentru
infectia cu HIV
• Costisitoare
• Mai invaziva / incomoda
• Necesita actiune clinica pentru a
identifica grupul tinta

Idealul este o combinatie a celor doua abordari

 EPIDEMIOLOGIA

Epi
• deasupra Demos
• peste • popor
• grup Logos
• vorbire
• stiinta

Stiinta care studiaza procese la nivel

populational (colectivitate, comunitate).
 Biblie Scurt istoric
• Egipt – epidemie de Anthrax
• Carnea de porc interzisa – Trichineloza
• Leprosul izolat in afara comunitatii

Scrieri Chinezesti
• cazuri de gonoree

Grecia
Hipocrate a scris o lucrare “Despre aer, ape, locuri” ~ anul 400 IC.
• prezinta o descriere a simptomelor pacientilor dar si
• observatii legate de sezonalitate
• de conditiile de trai ale pacientilor
 dieta
 ingestia de lichide
 miscare
• Romani

Epidemie de antrax (Virgiliu)

Prima pandemie de pesta 541 – 544 AD

- inceputa in Pelusium, Egipt,
- raspandita spre Orientul Mijlociu si Bazinul Mediteranian
- ½ din populatia Imperiului Roman a murit, inclusiv
imparatul Justinian

• Europa
Secolul XIV : a doua pandemie de pesta (Moartea Neagra)
 a inceput in Sicilia in 1347 si s-a terminat in 1351
 aproape o treime din populatia Europei a murit
 in timpul pestei bubonice a fost scris “Decameronul”
Boccacio 1348

Secolul XVII : epidemie de antrax – 60.000 decese

Secolul XIX : Pasteur, Koch, Yersin, Calmette, Ramon, Behring

Orient - secolul XIX

• A treia pandemie de pesta a inceput in 1855 in provincia Yunnan din

China si s-a raspandit in restul lumii

- a afectat in special India si China

- numai in India au murit 12.5 milioande de persoane

• Epidemie de holera extinsa din China si Japonia in

Persia-Rusia-zona Mediteraneana-Europa-Irlanda-SUA si Canada (1817-

1829, prima pandemie de holera)
Anglia
• Marea epidemie de Pesta – 7.000 decese in doua luni
 Daniel Defoe “A journal of the plague year” (1665)

• John Graunt a inceput la 1620 colectarea si anliza unor date

 demografice, de morbiditate si mortalitate
 “Weekly Bills of Mortality”
 aratand valoarea unui sistem de supraveghere al bolilor

• James Lind 1747 a efectuat un experiment randomizat controlat

pentru a stabili cauza scorbutului
• Edward Jenner – prima vaccinare (antivariolica 1796)
• Josef Lister – asepsie si antisepsie (fenol – 1865)
• John Snow – epidemie de holera, investigatia epidemiologica
 EPIDEMIOLOGIA DEFINITII
• Stiinta care se ocupa cu manifestarile extensive ale bolilor contagioase
(Ch. Dopter, 1925).

• Stiinta manifestarilor de masa ale bolilor infectioase sau

a istoriei naturale a acestora (W.H. Frost, 1927).

• Stiinta care studiaza din punct de vedere cantitativ distributia si

frecventa determinantilor problemelor de sanatate si boala intr-o
populatie (Mac Mahon, 1960).

• Stiinta medicala care se ocupa cu studiul frecventei si repartitiei bolilor,

atat transmisibile cat si netransmisibile, cu decesele si invaliditatile
determinate in grupuri populationale umane, ca si cu factorii care
influenteaza aparitia bolilor si tendintele de morbiditate in colectivitati
(OMS, Bruxelles, 1967).
 Epidemiologia bolilor infecţioase

• se ocupa cu descoperirea cauzelor, a modalitatilor de apariţie si de

existenta a bolilor infecţioase, pentru ca ulterior sa elaboreze
masuri de profilaxie si combatere a lor.
Epidemiologia bolior netransmisibile Epidemiologia bolilor infectioase

 Se ocupa de o populatie Doua sau mai multe populatii

 Factori de risc  caz
Un caz este un factor de risc
 Evidentiaza cauzele
Cauza este adeseori cunoscuta
Doua sau mai multe populatii
• Oameni
• Agenti infectiosi
- helminti, bacterii, fungi, protozoare, virusuri, prioni
• Vectori
• tantari (protozoare-malaria),
• melci (helminths-schistosomiasis)
• muste (microfilaria-onchocerciasis, bacterii)
• Animale
• caini, oi/capre – Echinococcus
• soareci si capuse – Borrelia
Un caz este un factor de risc

• Infectia de la o persoana poate fi transmisa la altele.

Epidemiologia bolilor infecţioase

• procesul infecţios
• focarul epidemiologic
• procesul epidemiologic
Procesul infecţios

- totalitatea consecinţelor interacţiunii dintre organismul uman si un agent infecţios

– se exteriorizează prin :
• semne clinice aparente (evidente)
• semne clinice inaparente (investigaţii de laborator)
Sursa de infectie

• unul dintre cei 3 factori epidemiologici principali, obligatorii pentru constituirea

focarului epidemiologic de boala infectioasa
• definitie: macroorganismul care adaposteste pe diverse perioade de timp si
elimina pe diferite cai in mediul extern, unul sau mai multi agenti patogeni
 SI are 2 elemente principale

Localizare epidemiologica
specifica a agentului infectios

Calea de eliminare
Localizare epidemiologica specifica a agentului infectios
• Situsul anatomic din organismul gazda
• Unde are loc inmultirea cea mai semnificativa a agentului infectios
• Care permite apoi eliminarea lui. in mediul extern
• Uneori
 coincide cu localizarea patologica
 infectii acute respiratorii
 diarei acute infectioase
 infectii urinare

 nu coincide cu localizarea patologica

 Poliomielita
 localizarea epid este intestinala
 localizarea patologica este la nivelul
coarnelor anterioare ale maduvei spinarii
 Rabie
 localizarea epid este parotidiana
 localizarea patologica cornul lui Amon Poate fi
 Encefalita de capuse - unica sau
 localizarea epid este sanguina - multipla
 localizarea patologica este encefalul  una principala
 altele secundare
 Calea de eliminare

Poate fi
 unica sau

 multipla

 una principala
 altele secundare

22
Calea de eliminare
• UNICA-Este determinata de localizarea epidemiologica specifica

 Tractul respirator
 expectoratie (virusul gripal, Mycobacterium tuberculosis).

 Tractul digestiv
 saliva (virusul rabic)
 fecale (HAV, agenti ai bolilor enterice)

 Tractul genito-urinar
 urina (Leptospirae se gasesc in urina animalelor infectate)
 secretiile tractului genital (ITS)

 Pielea
 ag patogen. din leziunile superficiale pot fi eliminate usor(staf)

 prin placenta in timpul sarcinii,

 .: rubeola, infectia cu virus citomegalic, sifilis,toxoplasma
• - transmise de la mama la fat intrauterin
• - rezultand malformatii
MULTIPLA
TBC ● Localizare principala  ● Eliminare principala
 respiratorie  prin sputa
● Alte localizari  ● Alte eliminari
 renale  urina
 intestinale  fecale
 genitale  puroi
 osoase
subcutanate
Febra Tifoida
● Localizare principala  ● Eliminare principala Enteroviroze
 digestiva  fecale ● Localizare principala  Eliminare
● Alte localizari  ● Alte eliminari  intestinala  fecale
 renala  urina
•Alte localizari  Alte eliminari
 medulara  respiratorie  secretii respiratorii
 SURSA DE INFECTIE
• Omul
• Bolnav cu forma manifesta
 tipica
 atipica
• Infectat inaparent
• Purtator

• Animale
• Domestice
• Salbatice
• Sinantrope
 Zoonoze
In lume > 90 zoonoze
In Europa 10 – 15 zoonoze

Zoonoze in Romania
Etiologie
• Antrax • Febra aftoasa
Bacterioze
• Leptospiroza • Febra Q
Viroze
• Tuberculoza • Febra butonoasa
Rickettsioze
• Bruceloza • Micoze
Micoze
• Tularemie  Aspergiloza
Protozooze
• Rabie  Histoplasmoza
Helmintiaze
• Ornitoza  Sporotrichoza
• Listerioza  Tricofitia
• Salmoneloze • Protozooze
• Encefalita de capuse  Toxoplasmoza
• Coriomeningita  Leishmanioza
limfocitara • Helmintiaze

26
Categorii de SI animale

• Bolnave

• Infectate inaparent

• Purtatoare
In functie de mediul de viata

• Domestice

• Sinantrope

• Salbatice

• Acvatice

• Artropode 27
Domestice
• Ingrijite de om
• Sanatoase
• Accidental SI pt om
Sinantrope (peridomestice)

• In apropierea asezarilor umane

• Introduc ag ptg pe care i-au
preluat de la vietuitoare salbatice
• rozatoare (soareci, sobolani,
lilieci), porumbei

Salbatice (xenantrope)

• Departe de asezarile umane

• Au rol primordial in focalitatea naturala
• Rezervoare pt multe zoonoze (Ra, Tul)
28
Acvatice
• Chiar daca sunt poichiloterme
• Pot elimina agenti potentiali patogeni
• salmonele minore altele decat
Sal typhy, Sal paratyphy

Artropode
• Unele insecte sunt SI secundare, complementare
pentru diverse BI antroponoze sau zoonoze
 gazduiesc ag ptg
 permit inmultirea lui
 il elimina
 unele il transmit transovarian descendentilor
cateva generatii (capuse)

29
 Principalele animale SI

Cabaline (solipede) Atx, Lpt, Ra

Cornute mari si mici Atx, Lpt, Sal, Tbc, Brc, F Aft, FQ, Ra
Porcine Atx, Lpt, Sal, Trc, Brc, TBC, Teniaze
Rozatoare (sobolani, soareci, popandai, Lpt, Sal, Pesta, Tul, Brc, FQ, TBC
harciogi, veverite, iepuri)
Pisici Ra, Tox
Cainii Lpt, Ra, TBC, F But
Lupii si vulpile Ra
Ursii si mistretii Trc
Pestii si scoicile Sal, Ho, HV, Bot
Pasarile Lpt, Sal, Orn, FQ
Artropode (capuse) FQ, Tul, F But, F Rec, Enc
30
CAI DE TRANSMITERE
• al 2-lea factor epidemiologic primar obligatoriu
• definitie: drumul parcurs de agentul patogen din momentul eliminarii
de catre sursa de infectie pana la poarta de intrare a organismului
receptiv, unde produce o noua imbolnavire
• caile de eliminare a agentilor patogeni de catre sursa
de infectie in mediul extern:
• secretii nazofaringiene si sputa pentru infectii respiratorii
• febre eruptive (rujeola, rubeola)
• gripa si viroze respiratorii
• tuse convulsiva
• difterie
• scarlatina/angina streptococica
• TBC pulmonar
• infectie meningococica
• saliva - rabie
- parotidita urliana
• fecale – febra tifoida
- TIA
- dizenterie
- holera
- hepatita virala cu VHA, VHE
- Poliomielita
• urina – leptospiroze
- febra tifoida
• sange –hepatita virala cu VHB, VHC, VHD, VHG
- HIV
• puroi – infectii cutanate stafilococice
• agentii patogeni supravietuiesc temporar pe variate
elemente din mediul extern
• clasificarea agentilor patogeni in functie de rezistenta
in mediul extern:
• germeni cu rezistenta scazuta – supravietuiesc
maxim 1 zi
• germeni cu rezistenta medie- supravietuiesc
maxim o luna
• germeni cu rezistenta mare – luni/ ani
• inglobarea agentilor patogeni in produse patologice le
mareste rezistenta fata de actiunile de dezinfectie/
sterilizare

• poarta de intrare - nivelul la care agentul patogen

abordeaza organismul receptiv la finalul transmiterii
• dupa mecanismul de transmitere , bolile
infectioase se impart in:
• boli infectioase respiratorii
• boli infectioase digestive
• boli infectioase tegumentare
• boli infectioase sanguine
• modalitati de transmitere a agentilor patogeni
1. Transmitere directa
2. Transmitere indirecta
1. Transmiterea directa

• se realizaeaza prin transferul direct, nemijlocit al

agentului patogen de la sursa de infectie la organismul
receptiv, fara a interveni vreun element al mediului
extern
• implica contactul direct intre persoana infectata si cea
care se infecteaza
• modalitatile principale de transmitere directa sunt:
• contact fizic
• transmitere percutana( scabie)
• muscatura (rabie)
• contact sexual ( HIV, hepatita B, boli venerice)
• sarut ( MNI, hepatita B, HIV)
• transfuzii de sange / plasma (malaria, HIV, hepatita B,C)
• transmitere transplacentara (rubeola)
• agentii etiologici au rezistenta mica in mediul extern
2. Transmitere indirecta

• transferul agentului patogen de la sursa de infectie la

organismul receptiv se realizeaza prin intermediul unor
elemente din mediul exterior, care sunt legate functional
intre ele
• caracterizeaza agentii patogeni cu rezistenta medie sau
crescuta in mediul extern
• este caracteristica pentru majoritatea infectiilor
digestive, multe din infectiile respiratorii si tegumentare
• 2 tipuri:
a) transmitere indirecta simpla
• se interpune un singur element din mediul extern,
cel mai frecvent aerul ( boli eruptive, gripa si viroze
respiratorii)
b) transmitere indirecta complexa, prin stafeta
• se interpun mai multe elemente din mediul extern
• este caracteristica agentilor patogeni cu rezistenta
crescuta in mediul extern
• receptivul poate contacta infectia fara a intalni
sursa de infectie
• elementele din mediul extern care pot fi cai de
transmitere pentru agentii patogeni: aer, apa,
alimente, sol, obiecte , mana murdara, vectori
• AERUL

• peste 20% din bolile infecţioase recunosc acest mod de transmitere ca fiind
principal

• infecţiile respiratorii ale căror agenţi patogeni sunt puţin rezistenţi in mediul
extern se transmit exclusiv prin intermediul aerului sub forma transmiterii
indirecte simple( ex: boli eruptive,difteria,inf mening,TC,TBC,adenoviroze)

• exista boli infecţioase care folosesc mai multe cai de transmitere ,inclusiv calea
aeriana (ex: antrax, tularemie,enteroviroze, pesta )
• zoonoze ce se transmit pe cale aeriana: antrax pulmonar, tularemia, febra Q

• transmiterea agenţilor patogeni se realizează prin:

• picaturi de secreţie (picaturi Flugge)
• nuclei de picătura (nucleosoli)
• particule de praf
• Picaturi de secretie- nazofaringiana / bronsica

• sunt eliminate in timpul vorbitului , tuşitului , cântatului, strănutului

• -intervin in transmiterea directa
• prin tuse si strănut sunt proiectate pana la o distanta de 1,5m; daca intervin
curenţii de aer ajung pana la 10m

• sunt formate din : apa, mucus, mucoproteine, germeni

• Nuclei de picatura(nucleosoli)

• rezulta in urma evaporarii apei din exteriorul picaturilor de secretie

• -intervin in transmiterea indirecta
• au un miez umed ce include agentul patogen
- se mentin in aer 2-4 ore
- se vehiculeaza la distante mai mari decat picaturile Flugge
- -boli: inf stafilococice,TBC,difterie
• Particule de praf

• provin din uscarea nucleosolilor pe care se gasesc adsorbiti agentii patogeni

• sedimenteaza pe suprafetele din incaperi

• contin agenti patogeni cu rezistenta medie/ inalta(stafilococ ,streptococ, BK,

Bacil difteric,Coxiela Burnetti, Brucele,Bacil antrax,fungi)
• Transmiterea prin picaturi si nucleosoli:

• este eficienta numai in spatii inchise

• caracterizeaza antroponozele si unele antropozoonoze

• influentata de gradul de aglomeratie din incapere si de durata acesteia

• modalitate importanta de transmitere in zonele reci si temperate si in mediul

urban
APA

• apa de suprafata
• are potentialul cel mai mare de contaminare
• este nepotabila
• are pondere majora in transmiterea hidrica a infectiilor
• posibilitati de contaminare:
- ape reziduale / meteorice
- dejecte umane/animale
- cadavre
• apa freatica (izvoare , fantani)

• posibila sursa naturala de apa potabila

• posibilitati de contaminare:
- infiltrarea apei de suprafata /apelor reziduale
- scurgeri de pe suprafata solului
- galeata contaminata
- cadavre
• apa prelucrata din reteaua centrala de aprovizionare

• teoretic potabila

• posibilitati de contaminare:
- prelucrare necorespunzatoare
- racorduri gresite ale conductelor
- infiltrari prin fisuri ale sistemului de conducte
• contaminarea nu schimba calitatile organoleptice ale apei- necesare analize de
laborator

• viabilitatea in apa a agentilor patogeni depinde de :

* compozitia chimica a apei
• pH si temperatura
• gradul de aerare
• actiunea luminii
• concurenta florei microbiene saprofite
• boli infectioase cu transmitere hidrica
• antroponoze
– febra tifoida
• holera
• dizenterie
• poliomielita
• hepatite acute virale A si E

• zoonoze
– leptospiroze
• tularemie
• bruceloza
• antrax
SOLUL

• important este stratul superficial al solului ( 15-25 cm profunzime) care se

contamineaza continuu si masiv prin:
• dejecte umane si animale
• produse patologice provenite de la animale ( sange, placenta)
• cadavre animale
• ape reziduale si de suprafata
• prin sol se transmit agenti patogeni cu rezistenta medie sau mare in mediul
extern
• germeni sporulati:
- bacillus anthracis
• clostridium tetani
• clostridium botulinum
• Bacilul gangrenei gazoase
• germeni nesporulati:
- enterobacterii
• piocianic
• leptospire
• bacil tularemic
• virusuri: virusul poliomielitic
• ricketsii: coxiela burnetti
• supravietuirea agentilor patogeni depinde de:
• tipul solului – supravietuire redusa in:
• soluri nisipoase
• soluri expuse razelor solare
• soluri cu procese biologice intense
• gradul de rezistenta al agentilor patogeni
• formele vegetative supravietuiesc 3-30zile
• formele sporulate – ani de zile

• patrunderea agentilor patogeni se face:

• pe cale digestiva ( enterobacterii, enterovirusuri)

• pe cale tegumentara( leptospiroze, bacilul antracis, bacilul tetanic)

ALIMENTE
• asigura suportul mecanic/ conditii de supravietuire si multiplicare pentru agentii
patogeni

• 3 categorii de alimente
• alimente de origine animala
• alimente de origine vegetala
• alimente mixte ( preparate)

• contaminarea se realizeaza de la producere pana la consum

Alimente de origine animala
• pot proveni de la animale bolnave / purtatoare
• carne: trichineloza
• lapte: bruceloza, infectii stafilococice, TBC, febra Q

• contaminare secundara ( cea mai frecventa)

• prin urina/ materii fecale ale animalelor bolnave sau purtatoare – salmoneloze, febra Q,
bruceloza, TBC
• prin sol (botulism)
• prin vectori (musca)
• in timpul manipularii, transportului, distributiei
Alimente de origine vegetala
• nu asigura condiţii de multiplicare pt agenţi patogeni – supravieţuiesc 2-
4 zile
• boli infecţioase:
* febra tifoida
• holera
• poliomielita
• TIA
• hepatite ac.virale A,E
Alimente mixte

• creme, maioneza, salate, prajituri, inghetata, bere, bauturi racoritoare

• boli infectioase:
* TIA
• febra tifoida
• dizenterie
• hepatita ac.virala A,E
OBIECTE
• provin din locuinta, spitale, colectivitati, locuri publice
• contaminate cu :
*produse patologice provenite de la bolnavi/ purtatori:
• secretii nazofaringiene
• sputa
• secretii cutanate
• saliva
• urina
• materii fecale
• sange
* apa, sol, muste,pulberi,mana murdara
• agenti patogeni: stafilococ, streptococ, bacil difteric, BK, piocianic, salmonela,
bacil tetanic, virus hepatitic A etc
MANA MURDARA

• intervine in transmiterea de boli infectioase ale tegumentelor si mucoaselor,

digestive si respiratorii

• contaminare prin :
* germeni proprii ( autocontaminare)
• contact cu produse patologice provenite de la bolnav/ purtator
• apa, praf, sol, alimente
• poarta de intrare a agentilor patogeni prin mana murdara in transmiterea
indirecta simpla
• solutii de continuitate ale tegumentului
• mucoasa conjunctivala
• mucoasa bucala
• mucoasa nazala

• intervine si in transmiterea indirecta “prin stafeta”, contaminand

apa,alimentele,
obiectele
 VECTORI
• factori de transmitere
• surse de infectie pasivi
• mecanici
• transmitator
• ag. ptg. nu se multiplica
in orgs. artropodului
D.p.d.v.
biologic

Dpdv al specificitatii transmiterii activi

• hematofagi
• Monovalenti (specifici) • rezervor + transmitator
 1 sg. agent cauzal • gazda intermediara
 se inmultesc
• Polivalenti  trec printr-un ciclu
 mai multi ag. cauzali de dezvoltare
paduchele, musca 62
 VECTORI ACTIVI
• Plasmodium  malaria
 Vivax
Tantarii  Falciparum
• Anopheles maculipenis  Malarie
• Culex  Ovale
• Aedes • Virusuri encefalitice  encefalita
• Fr. Tularnsis  tularemia
• Helminti (nematode)  filarioza
• V. febrei galbene  FG, Denga

Prin intepare ag. ptg. din glandele salivare patrunde cu saliva in sg.

Flebotomii
• Phlebotomus papatacii • V. febrei papatacii  F. pap. (f. de 3 zile)
 Leishmanioza

Inmultire si transmitere transovariana 2-3 generatii.

63
 Tularemia
VECTORI ACTIVI FQ
F butonoasa
Capusele F rec de capuse
F patat a munti stancosi
Ex.: F fluv de Jap
• Rhipicephalus sanguineus  F. butonoasa Encefalite de capuse
• Rhipicephalus bursa  F. butonoasa
• Dermacentor  FQ, Tul
• Hyaloma  FQ
• Haemophysalis  FQ
Permit inmultirea ag. ptg. dar si transmiterea
transovariana
Se comporta ca SI pastrand ag ptg in orgs 9-20 zile
Altele (in cazul Tul, FQ, F rec afric)
• Musculitele gen. Simulium  filarioze  onchocercoza
• Muste hematofage  Chrysops, Tabanus  Fr. tularensis  tularemia
• Musca tze-tze (Glossina)  Tripanosoma gambiense 
tripanosomiaza africana (boala somnului) 64
 Rezistenta in mediul extern

Microorganismul trebuie sa supravietuiasca temporar pe diferite

elemente din mediul extern.

Clasificare in functie de rezistenta in mediul extern

• mo cu rezistenta scazuta  supravietuieste in med ext 1 zi

• mo cu rezistenta medie  supravietuieste in med ext 1 luna
• mo cu rezistenta mare  supravietuieste in med ext luni sau ani

Inglobarea in produse patologice le mareste

rezistenta fata de actiunile de
decontaminare si sterilizare.

65
 Boli
Pi cutanata
• Erizipel Pi mucoasa
• Stafilococii (conjunctiva oculara)
• Tetanos • Tularemie
• Antrax • Leptospiroza
• Rabie • Adenoviroze
• Tularemie • Rickettsioze
• Leptospiroza
• Tifos exantematic
• Febra Q Pi respiratorie
• Febre eruptive
• Gripa
Pi digestiva
• Adenoviroze
• Febra tifoida
• Parotidita epid
• Dizenterie
• Meningita
• Holera
• TBC
• Poliomielita
• Difterie
• Hep A
• Angine
• Geohelmintiaze
• Pneumopatii

66
RECEPTIVITATEA POPULATIEI

• reprezinta proportia subiectilor dintr-o populatie ( colectivitate) susceptibili

de a fi afectati de catre o anumita infectie
• in urma patrunderii agentilor patogeni in organism, in functie de starea de
receptivitate va rezulta:
• necontractarea infectiei
• stare de purtator
• infectie inaparenta
• forma usoara de boala
• forma grava/ mortala de boala
• la realizarea receptivitatii intervin 2 componente:

1.Receptivitatea naturala (biologica)

2.Rezistenta antiinfectioasa( specifica si nespecifica)

1.Receptivitatea naturala= susceptibilitatea la boala

a. Boli cu receptivitate naturala generala/ absoluta

• prima infectie se soldeaza intotdeauna cu boala ( infectia manifesta clinic)
• ex: rujeola,febra tifoida etc
b. Boli cu receptivitate naturala partiala/ incompleta

• prima infectie este urmata de boala la o parte din cei infectati,restul fac
infectie subclinica

• contagiozitatea si imunitatea postinfectie este identica

• ex: hepatite acute virale, scarlatina, difteria
c. Boli cu receptivitate naturala scazuta/ redusa

• prima infectie este urmata de boala la un numar foarte mic dintre infectati,
majoritatea fac infectii- inaparente

• ex: poliomielita( 1%), meningita meningococica(<1%)

d.Boli cu receptivitate naturala conditionata/ potentiala

• ex: germenii oportunisti

• receptivitatea se realizeaza conditionat de existenta unor factori suplimentari
de patogenitate
• doza infectanta foarte mare
• cale de patrundere larga neprotejata
• rezistenta naturala compromisa
2. Rezistenta antiinfectioasa

a. Rezistenta antiinfectioasa nespecifica

• organismul se opune prin mijloace proprii patrunderii agentilor patogeni
• 3 categorii de aparare antibacteriana
• bariera cutaneo-mucoasa
• integritatea morfologica a tegumentelor si mucoaselor
• descuamarea lor fiziologica
• pH acid
• secretii fiziologice (lacrimi, saliva, mucus)
• aparat ciliar
• peristaltism
• flora comensala
• bariera cito-tisulara
• reactie inflamatorie
• reactie febrila
• fagocitoza
• producerea de interferon

• bariera umorala sanguina

• complement
• opsonime naturale
• properdina
• lizine
b.Rezistenta antiinfectioasa specifica

• proprietatea organismului de a fi protejat fata de o boala infectioasa, desi

contactul cu agentul patogen s-a realizat

• este opusul receptivitatii

Rezistenta specifica mostenita

• rezistenta specifica naturala ( de specie)

• protectie fata de agentii patogeni ai diverselor
specii de animale fata de care omul este rezistent
(ex: jigodia cainelui)
• rezistenta relativa
• legata de anumite caractere ereditare sau ecologice
ale unor persoane
ex:= rezistenta mai mare fata de malarie a celor cu
anemie falcipara sau deficit de glucozo – 6- fosfat
dehidrogenoza
 =rezistenta anti amarila mai mare a negrilor africani decat a celor europeni
datorita contactelor cronice cu virusuri inrudite cu vs.amaril
• rezistenta transplacentara
• mostenita de la mama, pasiv, transplacenta
• temporara ( durata de maxim 9luni)
• este legata de suportarea infectiei corespunzatoare de catre mama in
antecedente ( trecerea prin boala/ vaccinare)
• lipseste fata de infectia pertusis
• este intretinuta postnatal prin alaptare
Rezistenta specifica castigata ( dobandita)

•natural – prin trecerea prin boala

(manifesta sau nu clinic)
•artificial – prin imunizare activa si/ sau
pasiva
• Rezistenta antiinfectioasa specifica poate fi:
• rezistenta ferma, integrala, de lunga durata, definitiva ; nu permit o a doua
imbolnavire( rujeola, oreion)
• rezistenta ferma, integrala, cu durata limitata( ani) – permite o a doua
imbolnavire( varicela, tifos exantermatic)
• rezistenta de scurta durata – febra papataci
• rezistenta cu instalare tardiva
• permite evolutia cronica indelungata, cu recidive
ex: malarie, bruceloza
• necesita depistare precoce si tratament precoce si corect

• rezistenta incompleta
• este specifica de tip , varianta sau tulpina
ex: gripa, rinoviroze, dizenterie, enteroviroze, leptospiroze
• rezistenta disociata

• rezistenta este prezenta fata de anumite arme de agresiune ale agentului patogen
ex: difteria, scarlatina- trecerea prin boala este urmata de imunitate antitoxica de
lunga durata, nu si de imunitate antibacteriana
FACTORI EPIDEMIOLOGICI
FAVORIZANTI
• prin prezenta sau absenta lor influenteaza factorii
epidemiologici determinanti, favorizand sau limitand
dezvoltarea procesului epidemiologic

• influenteaza modul de aparitie si/ sau evolutia sa

• Factorii naturali

• pot stimula sau inhiba dezvoltarea , inmultirea, difuzarea

agentilor patogeni in mediul extern

• pot influenta reactia organismului fata de agresiunea

infectioasa
1. factori meteo- climatici: precipitatii, umiditate, temperatura
aerului, miscarile aerului

2. factori cosmici: iradiere solara, ionizarea atmosferica

3. factori geografici: latitudine, altitudine, relief

4. factori tehnici: cutremure, alunecari de teren, erupti

Factori economico-sociali
1. factori ocupationali
• profesia : boli profesionale: tularemia, antrax, bruceloza, leptospiroze, febra Q
2. standardul economic al populatiei
• conditii de locuit
• alimentatia
• asistenta medico-sanitara
3. standardul cultural si educational al populatiei
4. aglomeratia – favorizeaza diseminarea agentilor patogeni ai bolilor
infectioase aerogene sau a celor transmise prin vectori
Factori biologici
• sunt reprezentati de o serie de vectori specifici unui anumit mediu de viata si
care pot favoriza sau exacerba transmiterea unei anumite boli infectioase:
invazii de rozatoare sau alte animale( pasari, atac cu arma biologica)
FORMA DE MANIFESTARE A PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

1. forma sporadica
2. forma endemica
3. forma epidemica
4. forma paredemica
1. Forma sporadica
• se caracterizeaza prin:
• nr.mic de cazuri
• diseminate teritorial
• apar la intervale neregulate de timp
• fara legatura aparenta unele cu altele
• aparitia este conditionata de :
• nr.redus de surse de infectie
• posibilitati limitate de transmitere a agentului patogen
• existenta unei populatii refractare la o anumita infectie ; ca urmare a trecerii prin
boala/ vaccinare
• boli infectioase care se manifesta sporadic :
• infectii cu poarta de intrare cutanata : antrax, tetanos, gangrena
gazoasa, tularemie( trec in mod exceptional de la om la om)
• boli care se transmit prin vectori
• boli care dispun de o vaccinare obligatorie: difteria, tetanos,
poliomielita
2. Forma endemica
• se caracterizeaza prin:
• aparitia relativ constanta in teritoriu a cazurilor de boala
• afecteaza un numar mic de persoane
• fara legatura aparenta intre ele
• aparitia este conditionata de:
• germeni cu agresivitate redusa
• cai de transmitere limitate
• existenta unei populatii partial receptive in care exista putine surse de infectie
• boli infectioase care se manifesta endemic:
• boli digestive: febra tifoida, hepatita acuta virala, dizenterie
• boli aerogene: scarlatina, tuse convulsiva
3. Forma epidemica
• se caracterizeaza prin:
• aparitia unui numar mare de cazuri de boala intr-un teritoriu/ colectivitate
• pe o perioada de timp variabila, insemnand saptamani/luni
• aparitia este conditionata de:
• conditii de transmitere optime
• receptivitatea la infectie e maxima
• epidemia= cand nr. de cazuri creste cel putin de 10 ori fata de perioada
precedenta
• cand reprezinta 50% din totalul bolilor infectioase in teritoriu/ colectivitatea respectiva

• dupa originea si modul de transmitere:

1) epidemii “de contact”
2) epidemii hidrice
3) epidemii alimentare
4) epidemii prin vectori
5) epidemii prin aer
• Epidemii “de contact”
• recunosc drept cale de transmitere “mana murdara”
• sunt localizate in colectivitati cu grad mare de interrelatii individuale
(internate, cazarmi, familia, tabere)
• au o arie de distributie restransa
• au intensitate relativ scazuta
• se propaga “in pata de ulei”
• boli infectioase : dizenteria, hepatita acuta virala A,E, enteroviroze
• Epidemii de tip hidric
• cazurile se limiteaza numai la cei care au consumat apa dintr-o sursa comuna
contaminata
• se suprapune teritoriului alimentat de acea sursa de apa
• poate surveni in orice anotimp
• izbucnirea este exploziva
• afecteaza persoanele care au consumat apa contaminata in grade diferite, in
functie de masivitatea si durata contaminarii
• curba epidemica descreste brusc imediat ce sursa de apa nu a mai fost
utilizata
• stingerea epidemiei poate avea loc lent prin “coada a epidemiei”, datorita
imbolnavirilor trenante “de contact”
• epidemii hidrice se intalnesc in : febra tifoida, holera, dizenterie, hepatita
acuta virala A,E
• Epidemii de tip alimentar
• debut exploziv
• cazurile de boala apar la cei care au consumat din alimentul contaminat
• epidemia se suprapune teritoriului de distributie a alimentului
• daca se inlatura alimentul, inceteaza aparitia de noi cazuri
• Epidemia prin vectori
• se suprapune ariei geografice in care traieste vectorul respectiv
• cazurile de boala apar in anotimpul de dezvoltare al vectorului

• Epidemia prin aer

• apare in colectivitatile aglomerate de receptivi
• debut brusc
• cazurile de boala se succed la intervale aproximativ egale cu perioada de
incubatie medie
• nr. de imbolnaviri scade treptat pana la epuizarea tuturor receptivilor
• exemple: rujeola, scarlatina, parotida urliana
FORMA PANDEMICA

• cuprinderea in procesul epidemic a populatiei din arii geografice intinse, ce

cuprinde mai multe tari, continente sau intregul glob
• se considera pandemie cand incidenta unei boli infectioase a crescut de peste
100 ori fata de o perioada anterioara sau o zona diferit, afectand cea mai
mare parte a populatiei
• pandemia se poate realiza cand:
• apare un microorganism patogen nou necunoscut anterior intr-o populatie
• reaparitia unui agent patogen dupa o absenta de cateva decenii
• boala afecteaza toate grupele de varsta
• rol foarte important o au sursele de infectie mobila
• factori favorizanti : mijloace de transport la distante mari,
miscarile populatiei
• pandemii : variola, holera, tifos exantematic, gripe, infectie
HIV