Raze X

Cuprins

 Radiatiile X
 Natura radiatiilor X
 Proprietatiile razelor X
 Absorbtia de raze X
 Surse de raze X
 Aplicatiile acestor radiatii
 Bibliografie
 Radiatiile X

 Radiațiile (razele) X sau radiațiile (razele) Röntgen sunt radiații

electromagnetice ionizante, cu lungimi de undă mici, cuprinse între
0,01 și 100 Å (ångström)
 Au fost descoperite intamplator in anul 1895 de fizicianul german
Wilhem Conrad Roentgen, experimentând în laboratorul său efectele
descărcărilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de
sticlă umplute cu gaz la presiuni foarte joase.
 Respectiv el a observat ca din locul unde razele catodice cadeau pe
sticla tubului, razbateau in exterior raze cu insusiri deosebite; aceste
raze strabateau corpurile, impresionau placutele fotografice, etc.
 El le-a numit raze X deoarece natura lor era necunoscuta, ulterior au
fost numite raze (radiatii) Roentgen, in cinstea sa.
 In anul 1901 fizicianul a primit Premiul Nobel pentru aceasta
descoperire.
 Radiatiile X

 Prima radiografie din lume a

fost făcută la scurt timp de către
Röntgen, surprinzând pe
clișeele fotografice oasele unei
mâini a soției sale și inelul pe
care aceasta îl purta.
 De aici, savantul a dedus că
oasele sunt mult mai puțin
permeabile pentru razele X,
reliefându-se mai dur, ca și
inelul soției sale.
 Radiatiile X
 Radiatiile electromagnetice sunt produse prin oscilatia sau acceleratia unei
sarcini electrice.
 Undele electromagnetice au atat componente electrice, cat si magnetice.
 Gama radiatiilor electromagnetice este foarte larga: unde cu frecventa foarte
inalta si lungime mica sau frecventa foarte joasa si lungime mare.
 Lumina vizibila constituie numai o parte din spectrul undelor
electromagnetice.
 In ordine descrescatoare de frecventa, spectrul undelor electromagnetice se
compune din: radiatii gama, radiatii X, radiatii ultraviolete, lumina vizibila,
radiatii infrarosii, microunde si unde radio.
 Undele electromagnetice nu au nevoie de mediu pentru a se transmite.
Astfel, lumina si undele radio pot circula in spatial interplanetar si
interstelar, la soare si stele, pana la Pamant.
 Indiferent de frecventa si lungimea de unda, undele electromagnetice au o
viteza de 299.792km/s in vid.
 Lungimea si frecventa undelor electromagnetice sunt importante in
determinarea efectului termic, al vizibilitatii, al penetrarii si a altor
caracteristici.
 Natura radiatiilor X
 Primul tub care a produs raze X a fost conceput de fizicianul William
Crookes - un tub de sticla partial vidat, continand doi electrozi prin care trece
curent electric. Ca rezultat al ionizarii, ionii pozitivi lovesc catodul si provoaca
iesirea electronilor din catod. Acesti electroni, sub forma unui fascicul de raze
catodice, bombardeaza peretii de sticla ai tubului si rezulta razele X. Acest tub
produce numai raze X moi, cu energie scazuta.
 Un tub catodic imbunatatit, prin introducerea unui catod curbat pentru
focalizarea fasciculului de electroni pe o tinta din metal greu, numita anod,
produce raze X mai dure, cu lungimi de unda mai scurte si energie mai mare.
Razele X produse, depind de presiunea gazului din tub.
 Urmatoarea imbunatatire a fost realizata de William David Coolidge in 1913
prin inventarea tubului de raze X cu catod incalzit. Tubul este vacuumat iar
catodul emite electroni prin incalzire cu un curent electric auxiliar. Cauza
emiterii electronilor nu este bombardarea cu ioni, ca in cazurile precedente.
Accelerarea procesului de emitere a electronilor se face prin aplicarea unui
curent electric de inalta tensiune, prin tub. Cu cat creste voltajul, scade lungimea
de unda a radiatiei.
 Fizicianul american Arthur Holly Compton, laureat al Premiului Nobel, prin
studiile sale a descoperit efectul Compton in anul 1922. Teoria sa demonstreaza
ca lungimile de unda ale radiatiilor X si gama cresc atunci cand fotonii care le
formeaza se ciocnesc de electroni. Fenomenul demonstreaza si natura
corpusculara a razelor X.
Tubul lui William Crookes
 Cum functioneaza tubul de raze X
 Razele X se pot obține în tuburi
electronice vidate, în care electronii
emiși de un catod incandescent sunt
accelerați de câmpul electric dintre
catod si anod (anticatod). Electronii
cu viteză mare ciocnesc anticatodul
care emite radiații X.
 Electronii rapizi care ciocnesc
anodul interacționează cu atomii
acestuia în două moduri:
 electronii, având viteză mare, trec prin învelișul de electroni al atomilor anodului și
se apropie de nucleu. Nucleul, fiind pozitiv, îi deviază de la direcția lor inițială. Când
electronii se îndepartează de nucleu, ei sunt frânați de câmpul electric al nucleului; în
acest proces se emit radiații X.
 la trecerea prin învelișul de electroni al atomilor anodului, electronii rapizi pot
ciocni electronii atomilor acestuia. În urma ciocnirii, un electron de pe un strat
interior (de exemplu de pe stratul K) poate fi dislocat. Locul rămas vacant este ocupat
de un electron aflat pe straturile următoare (de exemplu de pe straturile L, M sau N).
Rearanjarea electronilor atomilor anodului este însoțită de emisia radiațiilor X.
 Proprietatile radiatiilor X
 în vid se propagă cu viteza luminii;
 impresionează plăcile fotografice;
 nu sunt deviate de câmpuri electrice și magnetice;
 produc fluorescența unor substanțe (emisie de lumină); Exemple de substanțe
fluorescente: silicat de zinc, sulfurǎ de cadmiu, sulfurǎ de zinc, care emit lumina
galben-verzuie.
 sunt invizibile, adică spre deosebire de lumină, nu impresionează ochiul omului;
 pătrund cu ușurință prin unele substanțe opace pentru lumină, de exemplu prin
corpul omenesc, lamele metalice cu densitate mică, hârtie, lemn, sticlă ș.a., dar
sunt absorbite de metale cu densitatea mare (de exemplu: plumb). Puterea lor de
pătrundere depinde de masa atomică și grosimea substanței prin care trec.
 ionizeazǎ gazele prin care trec. Numǎrul de ioni produși indica intensitatea
radiațiilor. Pe această proprietate se bazeazǎ funcționarea detectoarelor de radiații.
 au acțiune fiziologicǎ, distrugând celulele organice, fiind, în general, nocive pentru
om. Pe această proprietate se bazeazǎ folosirea lor în tratamentul tumorilor
canceroase, pentru distrugerea țesuturilor bolnave.
 Cum se produce o radiografie

 Sursa de radiații este dispusă de o parte a obiectului, iar filmul de cealaltă

parte.
 Străbătând obiectul, radiațiile sunt atenuate inegal în diferitele puncte ale
acestuia (în funcție de densitatea și de grosimea materialului), astfel încât, pe
film, componentele obiectelor neomogene se diferențiază prin contrast.
 Surse de raze-X
 Sistemul solar - atmosfera externa a soarelui este o sursa de raze X.
Stelele - atmosfera fierbinte sau corola stelelor normale produc si ele raze X. Observatiile
razelor X sunt folositoare la intelegerea activitatii stelelor in evolutia lor.
 Stelele Pitice Albe - Acestea sunt dense, resturi arse ale unor stele cum ar fi Soarele. Ele
s-au format in urma consumarii combustibilului nuclear.
 Supernove si ramasite ale acestora – cand o stea explodeaza si se transforma intr-o
supernova, explozia creeaza un nor in care se pot atinge valori de mai multe milioane de
grade care stralucesc in raze X timp de mii de ani. Observatiile razelor-X pot dezvalui
dinamica exploziei si elementele grele prezente in norul rezultat.
 Stelele neutronice - cand o stea masiva devine o supernova, ea poate lasa in urma sa
ramasite dense numite de specialisti “stele neutronice”. Stelele neutronice tinere trimit in
afara lor particule cu energii care pot trimite raze-X timp de mai multe mii de ani.
Gaurile negre - cand o stea moarta are masa mai mare decat trei sori, aceasta formeaza o
gaura neagra in spatiu. Telescoapele pentru observarea razelor-X ne dau o imagine asupra
materiei supraincalzite care se misca in jurul gaurilor negre.
 Galaxiile - observatiile prin raze-X a galaxiilor normale au revelat calduroasa, energetica
parte a caracterului unei galaxii prin localizarea stelelor neutronice, ramasitele
supernovelor si ale gaurilor negre.
 Galaxii active si Quasari - galaxiile active duc o “viata” violenta, de obicei in centrul
acestora. Aceasta activitate se datoreaza unei gauri negre uriase din centrul acestora sau o
coliziune cu o alta galaxie sau ambele. Quasarii sunt exemple extreme de galaxii active.
 Un fundal radioactiv - cerul observat in raze-X nu este intunecat, ci este slab luminat,
lumina in raze-X care vine de la multe surse indepartate.
Pamantul luminat cu raze X
 Aplicatiile radiatiilor X
Principalele utilizari: cercetari stiintifice, industrie,
medicina
 studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica, in special in dezvoltarea
mecanicii cuantice.
 studiul Universului.
 prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii
lor.
 se utilizeaza in industrie, pentru testarea nedistructiva a unor imbinari metalice.
 se utilizeaza la controlul corporal si al bagajelor in aeroporturi.
 razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta
sau la restaurarea unor picturi.
 in medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace curente de
diagnosticare.
 in radioterapie se utilizeaza in tratamentul cancerului.
 tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul
electronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul
1979.
 Aplicatiile radiatiilor X

 De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se

elimina defectele.
 Razele X ultra moi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de
arta sau la restaurarea unor picturi.
 In medicina, radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de
diagnosticare.
 In radioterapie se utilizeaza in tratamentul cancerului.
 Aparatul computerizat, tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost
inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in
aplicare pe scara larga dupa anul 1979.
 Bibliografie

 http://teaching.phys.sci.qut.edu.au/pub/dmi/Physics_page.htm
 www.altavista.com
 www.referat24.ro
 Fizica FI/F2:manual pentru clasa a-XII-a,Ion Toma,Rodica Ionescu-
Andrei,Cristina Onea-Bucuresti,Grupul Editorial Art,2007.
 Fizica F1/F2:manual pentru clasa a-XII-a,Daniel Ovidiu Crocnan-
Bucuresti,Sigma,2007.
 Fizica:manual pentru clasa a-XII-a:F1/Constantin Mantea,Bucuresti:All
Educational,2003