Maramures

Prezentare realizata de Delia Mistreanu, Mara Alexandru,

Stefan Cabur si Iulia Pricop
 Maramureșul este o regiune
geografică și etno-culturală aflată pe
teritoriul României și Ucrainei, alcătuită
din Depresiunea Maramureșului, aflată
pe cursul superior al văii Tisei, și
versanții munților care o
înconjoară: Munții
Oașului, Gutâi, Țibleș și Rodnei spre
vest și sud, și Munții Maramureșului la
est și nord.
 Cadrul natural
Țara Maramureșului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanțului Carpatic, acoperind o suprafață de circa 10000 km², în nord Carpații
Orientali, între munții Oaș, Gutâi, Țibleș, Rodnei, Maramureșului și Carpații Păduroși.
Este situată în partea de nord-est a munților Carpați și este împărțită în două zone de o ramificație muntoasă în bazinul superior al râului Tisa,
numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudică aparține României, iar cea nordică Ucrainei.
Pădurile Maramureșului au fost
întodeauna bogate în animale
sălbatice: căprioară, cerb, urs, v
ulpe, mistreț, jder etc. și specii
protejate sau aflate în
pericol: râsul, capra
neagră, marmota, cocoșul de
munte, vulturul auriu (acvila de
munte) și cocoșul de
mesteacăn.
Marmota Cocosul de munte
Vulturul auriu Rasul
 Dintre speciile de
plante
rare: tisa, zada (Larix
decidua), zâmbrul (Pi
nus cembra), floarea-
de-colț și laleaua
pestriță.

Floarea-de-colt
Tisa Zada
Cultura țării Maramureșului e bine cunoscută prin originalitatea
și puternicul său specific local, cum spunea folcloristul Tancred
Bănățeanu:
“ un caracter cu totul original, cu
elemente specifice pe care nu le găsim
în alte zone
”
 Izvorul acestei culturi originale se află atât în firea deosebită a
locuitorilor, cât și în relativa izolare geografică, în curbura nordică a
Carpaților, înconjurat de munți cu păduri greu de pătruns, care au
favorizat cultura lemnului așa de dezvoltată aici, și a dat numele de
Carpații Păduroși pentru grupele de la nord și est.
 Arta, Traditii, Obiceiuri

Traditiile ocupa un loc important

in sufletul si in viata acestui tinut si
de aceea aici se traieste intens
fiecare sarbatoare fie, ea laica sau
religioasa.
Iar portul popular este obligatoriu
la sarbatorile religioase importante.
 Portul popular
Portul popular din Maramures are numeroase note de sobrietate, frumusete si
incontestabila vechime.
Camasa pentru femei este tesuta in casa in razboi manual, din panza de in si canepa
pentru zilele de lucru si numai din bumbac pentru zilele de sarbatoare, intr-o bogata
paleta de combinatii, dovedind fantezia si talentul innascut al femeilor, transmise din
generatie in generatie.
Poalele (fusta din panza alba tesuta in casa, peste care se aseaza cele doua zadii) sunt
facute din acelasi material ca si camasa, mai largi si incretite putin la talie.
La barbati camasa este tesuta din panza alba de bumbac, cusuta simplu cu broderii la
gat si la maneci, cu matase alba sau galbena. Manecile sunt largi, lungi sau trei sfert si
se termina cu “cipca cu coltisori” la camasile de sarbatoare.
Pantalonii numiti “gatii” se poarta vara, sunt largi si scurti pana deasupra
gleznelor,sunt foarte comozi fiind tesuti din panza de bumbac alba. Pentru iarna
poarta “cioarecii” simpli din lana alba sau gri, deosebit de caldurosi.
 Sarbatori
Serbarile lenkerului, Udatoriu din Surdesti, Tanjaua
de pe Mara, Festivalul Gulasului de la Ocna Sugatag,
Hora de la Prislop ori Sarbatoarea Castanelor din
Baia Mare. Traditii si obiceiuri populare din
Maramures, serbari campenesti si festivaluri
folclorice, concerte in aer liber din Baia Mare,
Sighetu Marmatiei, Cavnic, Seini ori Borsa