Fizicianul englez Stephen Hawking, paralizat din cauza
unei scleroze ar putea comunica cu ajutorul unei tehnologii capabile să interpreteze gândurile. Fizician într-ale cuanticii şi teoriei naşterii universului, Stephen Hawking nu mai poate comunica cu restul lumii de prin 1985 fără ca dialogul să-i fie intermediat de tehnologie. Suferă de sindromul Lou Gehrig (Scleroză laterală amiotrofică), boală care, spus foarte simplu, nu-i mai permite să-și controleze mușchii. Cu toate acestea, Hawking e cunoscut tuturor pentru cărțile și conferințele sale care au transformat fizica într-o ştiinţă populară încă din anii ’80. Dacă până acum Stephen Hawking vorbea prin intermediul unui senzor infraroşu care preia impulsuri din musculatura obrazului şi le transformă în cuvinte sintetizate de un computer, a venit vremea ca omul de ştiinţă de 70 de ani să încerce o tehnologie nouă. Un scaner cerebral îl va ajuta pe celebrul fizician să capete o voce nouă. iBrain, invenţia celor de la NeoroVigil, ar putea să ghicească gândurile fizicianului şi să le traducă în vorbe. Inventat de o echipă de cercetătători condusă de omul de știință Philip Low, director al companiei NeuroVigil, dispozitivul are mărimea unei cutii de chibrituri și face parte din noua generație de dispozitive portabile destinate să monitorizeze și să diagnosticheze anumite afecțiuni precum apneea, depresia sau autismul. Principiul după care funcționează aparatul este de a culege semnalele electrice cerebrale, colectând informații chiar și atunci când pacienții se relaxează. Primul experiment a avut loc la Cambridge, la biroul lui Stephen Hawking. Ei l-au rugat pe fizician să utilizeze iBrain şi să îşi imagineze că se joacă cu o minge în mâna dreaptă. Deşi savantul nu îşi poate mişca mâna, cortexul motor poate elibera comanda generând unde electrice în creier. Algoritmul a reuşit să judece gândurile fizicianului drept semnale şi să le reprezinte drept semne pe o grilă. Oferită lui Stephen Hawking spre testare anul trecut, invenţia celor de la NeoroVigil ar putea să ghicească gândurile fizicianului şi să le traducă în vorbe. Primele teste au arătat că aparatul e suficient de sensibil să detecteze schimbări în activitatea neuroelectrică care să poată fi interpretate precis, urmând ca antrenamentul să-i crească precizia. Experimente conduse de universităţile Berkeley şi Boston au ajuns la aceeaşi concluzie în momentul în care au implantat electrozi pe suprafaţa creierului, tehnica nefiind însă practicabiă în afara laboratorului. Casca iBrain are principalul avantaj de a fi portabilă şi non- invazivă, folosind un singur electrod, faţă de alte deviceuri disponibile – cum ar fi Emotiv – care au până la 16 puncte de contact cu scalpul. Ca să-şi dea seama exact din ce zonă a creierului provine semnalul, scannerul EEG, de mărimea unei cutii de chibrituri, foloseşte triangulaţia interpretată de un algoritm. Rezultatele experimentelor prin care fluxul gândirii lui Stephen Hawking ar putea fi interpretat în timp real şi mult mai coerent decât până acum vor fi prezentatate în luna iulie, în cadrul unei conferinţe care va avea loc la Cambridge. Acolo unde Hawking a predat trei decenii la catedra pe care Sir Isaac Newton o prelua în 1669. Echipa intenţionează acum să repete studiul pe o populaţie mai mare de indivizi care suferă de boli neurodegenerative.