Sunteți pe pagina 1din 138

Carcinom bazocelular

(Epiteliom bazocelular)
Carcinomul bazocelular

• Proliferare malignă cu originea in stratul bazal al epidermului


si al anexelor cutanate (teaca foliculului pilos)
• Leziune care apare la persoane vârstnice;
• Predilectie pentru pielea expusă la soare (fată, mâini)
• Unele tumori contin pigment melanic si sunt confundate
macroscopic cu nevii melanocitari sau cu melanomul.
• Tumora invaziva local dar care nu metastazeaza;
• Este curabila prin excizie completa dar daca nu este excizata
in totalitate apar de obicei recurente locale;
Macroscopic:
• Leziune mică, fermă, bine
circumscrisă, perlată
alcatuita din noduli mici-
“perle bazaliomatoase”,
rotunzi, translucizi cu
telangiectazii pe
suprafata;
• Stadiu avansat: nodulii
conflueaza rezultand o
formatiune tumorala cu
margine perlata, cu
centrul deprimat, ulcerat,
acoperit de o crusta
hematica; poate invada si
distruge structurile
profunde (oase, sinusurile
fetei)
Variante carcinom bazocelular

• Tumorile neglijate ani


de zile pot duce la
distructie tisulara
considerabila a
tesuturilor din jur cu
ulceratie profunda-
ulcus rhodens.
• Ulcus terebrans-
ulceratia si distructia
tesuturilor moi din jur.
Pot fi invadate oasele
(fetei, craniul si chiar
meningele)
Variante carcinom bazocelular

• CHISTICA: unul/mai multi noduli


hemisferici moi cu zona chistica
centrala mai intens pigmentata;
• PLAN-CICATRICEALA: placa
cicatriceala cu ulceratii acoperite de
cruste hematice iar la periferie un
burelet perlat;
• SUPERFICIALA(pagetoida/
eczematoida): placa eritemato-
scuamoasa cu marginile perlate si
ulceratii pe suprafata;
• PIGMENTARA: tumora de culoare
maroniu-negricioasa datorita
melanocitelor;
• SCLERODERMIFORMA/MORFE
IFORMA: placa tumorala de
consistenta crescuta, suprafata
neteda, supra sau subdenivelata;
MICROSCOPIC
-forma clasica-nodular-
• In derm numeroase insule
tumorale cu dimensiuni si
forme diferite, dens celulare ce
pornesc din stratul bazal al
epidermului;
• Uneori cordoane/ siraguri
ramificate;
• La periferia insulelor celulele
palisadeaza- aranjament
ordonat;
• In interior: celulele sunt
orientate in diferite incidente;
• Celulele sunt uniforme,
bazofile, nucleul este mare,
ocupa cea mai mare parte a
citoplasmei;
• Mitoze rare;
Microscopic:
• Caracteristic apare o
zonăde retractie între
celulele periferice ale
insulelor tumorale,
dispuse în palisadă si
stromă;

• Limita profundă este


netedă, fapt ce ne indică
o capacitate infiltrativă
redusă.
Alte forme histopatologice

• Adenoid ;
• Keratozic;
• Chistic;
Alte forme histopatologice
• Sclerodermiform-
cordoane subtiri de celule
bazale dispuse intr-o
stroma fibroasa densa;

• Superficial- inmuguriri si
prelungiri mici ale stratului
de celule bazale ce patrund
putin in derm (multifocal);

• Pigmentar;

• Carcinomul bazoscuamos
(metatipic)- focare de
carcinom scuamos;mai
agresiv si poate metastaza;
Sindromul nevoid bazocelular:
- Autozomal dominanta;
- Pacienti tineri cu multiple carcinoame bazocelulare (cu mare variatie
histopatologica alte tipuri decat varianta clasica: superficial si
multicentric, adesea cu osteoid), adancituri palmare, hipertelorism,
calcificari durale, chisturi keratozice articulare, anomalii scheletale,
anomalii SNC, alte tumori: meduloblastom, fibroame ovariene,
lipoame, etc;
CARCINOMUL SPINOCELULAR
-carcinomul scuamocelular- carcinomul scuamos-
carcinomul epidermoid
• Tumora maligna cu originea in celulele stratului spinos al
epidermului sau a epiteliilor cu metaplazie scuamoasa (col
uterin, bronsic);
• Rata de crestere rapida;
• Invazivitate tisulara locala;
• Capacitate de metastazare;
• Tipic apare la nivelul zonelor expuse la soare: partea superioară
a fetei, urechi, buza inferioară, fața dorsală a mâinilor
• pe mucoase: buze, mucoasa orala/genitala.
• factorii favorizanţi: expunerea la UV, carcinogenele industriale,
ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie, consumatori de
tutun (cavitatea bucală).
Leziuni predispozante displazice intraepidermice

• Keratoza actinica-solara: celule


atipice situate in ½ inferioara a
epidermului;
• Carcinomul intraepidermic:
carcinomul in situ: celule atipice
situate in toate straturile
epiteliului;
MACROSCOPIC -
forma cutanata
• nodul mic/ placa superficiala
eritematoasa, acoperita de
scuame cenusii-galbui,
aderente;
• Placa este infiltranta si
indurata;
• Tesutul perilezional este
eritematos;
• Dupa cateva luni devine
proieminenta, nodulara,
sangeranda, ulcerata, cu baza
ulceratiei acoperita de exudat
purulent sau de o crusts pio-
hematica;
• La inceput tumora este mobila
pe planurile subiacente, apoi
devine fixata.
MACROSCOPIC-forma mucoasa

• Fisura, eroziune/ ulceratie


persistenta care sangereaza
usor.
• Buzele sunt uscate, fisurate,
keratozice, initial o indurare
discreta, apoi devine nodulara;
• Dezvoltare exofitica/
endofitica cu distructie
tisulara;
• Cavitate orala/ genitala: leziuni
mari, conopidiforme
suprainfectate.
MICROSCOPIC
• Mase de celule tumorale care
pornesc de la nivelul epidermului
si invadeaza dermul sub diverse
incidente;
• Epidermul supraiacent prezinta
atipii citonucleare in toate
straturile;
• Celule plimorfe: dimensiuni si
forme variate fara punti
intercelulare;
• Nucleu voluminos, tahicromatic;
• Atipii celulare si nucleare ,mitoze
atipice;
• Reactie inflamatorie bogata in
stroma;
• Celule tumorale individual
keratinizate si perle
keratozice:
1. ortokeratoza (keratinizare
completa- celule eozinofile
cu lipsa nucleului)
2. parakeratoza (keratinizare
incompleta cu pastrarea
nucleului sau resturi
nucleare);
Celule keratinizata individual-diskeratocit

Mitoza atipica
Microscopic- Clasificarea Broders :

• în functie de gradul de diferentiere al tumorii:

– G1: >75% din celule sunt diferentiate; există numeroase


perle de keratină; cu cât sunt mai multe perle de keratină cu
atât agresivitatea tumorală este mai scazuta;
– G2: >50% din celule sunt diferentiate, mai putine perle
de keratină;
– G3: >25% din celule sunt diferentiate, există keratinizări
individuale;
– G4: <25% din celule sunt diferentiate.
Carcinomul scuamos bine diferentiat, G1
Melanomul
Melanomul
- Incidenta in crestere, 1,6% din toate cancerele;
• Incidenta variaza in functie de varsta, sex, arie georgrafica, rasa, tip
histologic:
• varsta: <40 ani la femei si >40 ani la barbati;
• Sex: diferente legate cel mai probabil de expunerea la UV nu hormon-
dependente;
• Apare la rasa alba;
• Tip histologic: melanomul extensiv in suprafata are icidenta cea mai mare;
• Arie georgafica; incidenta cea mai mare in Australia si Noua Zeelanda-
expunere mare la ultraviolete;

- Factori implicati in aparitia melanomului: familiali si de mediu;


- Factori familiali: tipul de piele, numar de nevi, nevi displazici sau istoric
familial de cancer cutanat;
- Expunerea la UV;
- Status socio-economic ridicat;
- Reducerea stratului de ozon cu reducerea protectiei la razele UV.
• Tumoră malignă melanocitară care ia nastere la nivelul pielii,
dar si la nivelul suprafetei mucoasei orale si anogenitale,
esofagului, meningelui si globului ocular.
• Tumoră malignă cu crestere radială si verticală.

• Cresterea radială– tendinta de a creste orizontal în epiderm


• Cresterea pe verticală – tumora se dezvoltă în adâncime spre
straturile dermice profunde (aparitia unui nodul într-o leziune
initial plană)

• Natura si gradul extensiei în faza de crestere pe verticală


determină comportamentul biologic al melanoamelor.
• Aspectul celulelor tumorale este similar în fazele de crestere
radială si verticală.
Melanomul- caracteristici clinice
• evoluează în timp de la leziuni cutanate localizate, la tumori agresive
care metastazează, rezistente la terapie,
• Important: detectia si excizia precoce;
• de obicei este asimptomatic;
• pruritul si durerea pot fi primele manifestări.
• Majoritatea sunt >10 mm în diametru in momentul diagnosticului.
• Cele mai importante semne clinice sunt modificările de culoare,
mărime sau formă ale leziunii pigmentate;
• Spre deosebire de nevi, melanoamele prezintă colorabilitate variată, -
nuante de negru, maro, rosu, albastru închis si cenusiu; ocazional zone
de hipopigmentatie, albe sau de culoarea pielii, datorită regresiei focale
a tumorii.
• Limite neregulate (nu netede, rotunde si uniforme ca în nevii
melanocitari)
• Alte caracteristici ale leziunilor pigmentate care ar trebui să constituie
motive de îngrijorare sunt diametrul mai mare de 6 mm; orice
schimbare a aspectului precum si aparitia pruritului sau durerii
reprezintă semne de alarmă.
Macroscopic:
regula “ABCD”
-Criteriile pentru
diagnosticul clinic
al melanomului:
-A- asimetrie;
-B- margini;
-C-culoare
neuniforma;
-D-diametrul>6
mm.
Microscopic:

• Celulele din melanoame sunt


mai mari decât celulele nevice,
• au nuclei veziculosi, cu contur
neregulat,
• cromatina densă, dispusă la
periferia membranei nucleare si
• nucleoli eozinofili evidenti.
• Pleomorfism nuclear;
• Atipii citonucleare;
• Mitoze atipice;
• Celule dispuse in cuiburi;
• Pigment melanic;
Melanomul extensiv in suprafata (30-65%)
 Apare la orice varsta;
 Ariile expuse la soare;
 Mai frecvent pe trunchi-
barbati si pe picioare la femei;

 Cuiburi de melanocite care se


raspandesc pagetoid in
epiderm;
 Celule izolate atipice si
cuiburi de melanocite in toate
nivelurile epidermului;
 Infiltrat inflamator cu
limfocite
 Cuiburi jonctionale;
Melanomul nodular (15–35%)
Orice localizare, mai frecvent pe trunchi, pielea capului gat si membrele inferioare;
Macroscopic: noduli bruni, albastru inchis, leziuni nodulare, polipoide sau
pedunculate; posibil ulcerat.
Microscopic: noduli coezivi in derm compusi
din melanocite atipice cu pattern de crestere
expansil sau de tip “pushing”;
Fara extensie intraepidermica (<3 rete ridges)
Lentigo malign (10–40%)
Varstnici;
Cap si gat;
Macroscopic: leziune plana, larga, pigmentata
variabil cu margini neregulate, slab delimitate;
Microscopic: proliferare jonctionala de
melanocite atipice care se extinde in stratul bazal
al foliculului pilos pagetoid invasion of
epidermis
-se asociaza cu elastoza solara;
- Apar melanocite multinucleate;
Lentigo malign
Lentigo malign acral (5–10%)
• Palme, plante, subunghial;
• Mai frecvent la rasa neagra si asiatici;
Macroscopic: placi sau noduli pigmentati,
adesea ulcerati,
Microscopic: acantoza marcata, ingrosarea
stratului spinos, elongarea rete ridges,
proliferare lentiginoasa a melanocitelor
atipice de-a lungul epidermului bazal.
Imunomarcaj HMB 45 pozitiv în Melanom
Faza de crestere radială

• Reprezinta diseminarea orizontală a melanomului în epiderm si


uneori în dermul papilar; în timpul stadiului initial, celulelor
tumorale pare să le lipsească capacitatea de metastazare.
• Forme:
- Lentigo malign, de obicei apare ca o leziune indolentă pe fata
bărbatilor în vârstă, putând rămâne în faza de crestere radială
pentru câteva decade;
- Melanom extensiv în suprafată, cel mai frecvent tip de melanom,
de obicei implicând pielea expusă la soare;
- Melanomul lentiginos acral/mucos, care nu este in legătură cu
expunerea la soare.
Faza de crestere verticală

• Leziunile care
afecteaza dermul
papilar si au directie
verticala in derm;
• frecvent marcată de
aparitia unui nodul si
se corelează cu
aparitia unei clone de
celule cu potential
metastatic.
• Probabilitatea de
metastazare în aceste
leziuni este corelată cu
profunzimea invaziei.
Factori de progostic
• Dupa excizie, o serie de caracteristici clinice si patologice sunt utilizate
evaluarea probabilitatii de diseminare mestatatică si prognosticului.

• Un model de evaluare al prognosticului se bazează pe următoarele variabile:


– profunzimea tumorii (grosimea Breslow si nivelul de invazie Clark)
– numărul de mitoze/mm2;
– evidenta regresiei tumorale (probabil datorită răspunsului imun al gazdei);
– prezenta ulceratiei;
– prezenta si cantitatea de limfocite ce infiltrează tumora (TILs);
– genul;
– localizarea tumorii (centrul corpului sau extremităti)
– Prezenta de emboli neoplazici;
– infiltrarea perineurală.
Nivel de invazie Clark – extensia melanomului în
profunzime
C 1 → melanom ”in situ” –
limitat la epiderm;
- C 2 → invazie în portiunea
dermul papilar;
- C 3 →invazia limitei dintre
dermul papilar si reticular;
- C 4 → extensie în dermul
reticular;
- C 5 → melanom extins în
hipoderm.
Indicele Breslow-grosimea tumorii
• Reprezinta distanta masurata in mm de la
stratul granular (portiunea superioara) al
epidermului pana la cea mai profunda parte a
tumorii;
• Se coreleaza cu supravietuirea;

pT1: <1 mm
pT2: 1.01-2.0 mm
5 year survival
rate: 97% pT3: 2.01-4.0 mm
5 year survival
rate: 91% pT4: >4.0 mm
5 year survival
rate: 79%
5 year survival
rate: 71%
Factori de prognostic
-Ulceratia-
Parametru de prognostic negativ;
>3mm, indica un prognostic negativ;
Exista o corelatie statistica semnificativa intre ulceratie si prezenta
metastazelor in limfoganglionul santinela si supravietuire;
(Ta – fără ulceratie; Tb- cu ulceratie)
Factori de prognostic
Metastazele limfoganglionare si la distanta.
 Prognosticul depinde de numarul limfoganglionilor afectati si de prezenta
metastazelor micro sau macroscopice;
 1 lgg pozitiv (N1) este stadiul III, cu supravietuire la 5 ani de 40–70% iar
stadiul IV – o supravietuire la 1 an de 40-60%.
Factori de prognostic
-rata mitotica-

 Se cuantifica numarul de mitoze/mm2;


Factori de prognostic
-Marginea de rezectie-

• In functie de profunzimea
invaziei-indicele Breslow (IB):
- Melanom in situ: 0,5-1 cm;
- I B<1mm: 1 cm margini;
- IB=1,01-2mm: 1-2 cm margini;
- IB>2 mm: 2 cm margini.

Invazia limfovasculara si perineurala-


factor de prognostic pentru metastazele
limfoganglionare, recurente si suprevietuire
fiind considerata un semn de agresivitate
tumorala.
Embol neoplazic
• prognostic favorabil:
– profunzimea tumorii (Breslow < 0,7 mm; Clark I sau II)
– mitoze absente
– răspuns rapid al TIL (numeroase limfocite infiltrante
tumoral)
– absenta regresiei
– absenta ulceratiei, a embolilor neoplazici, a infiltrării
perineurale
– sexul feminin
– localizarea la extremităti.
Nev normal- formatiune mica,rotunda, plata sau Carcinomul bazocelular-cel mai frecvent
elevata care apare in primele decade de viata cancer cutanat, nu duce la deces, nodul lucios,
roz, sau o arie cicatriceala, o rana care nuc se
vindeca cu usurinta.

Carcinom spinocelular- sangerare persistenta, placi verucoase, Melanomul- forma mortala de cancer cutanat, formatiune
cornoase, rareori este mortal. multicolora, cu modificare de forma si dimensiuni.
Margini neregulate si asimetrie.
Tumorile ţesuturilor mezenchimale
Tumori ale ţesutului conjunctiv
Fibrosarcomul
• Tumora meligna compus din fibroblasti cu productie variabila
de colagen;
• Diagnostic de excludere;
• <1% din sarcoamele adultului;
• Clinic : masă unică, palpabilă, cu creştere lentă, rar dureroasă,
dimensiune = 3-8 cm;
• vârsta între 30-50 ani;
• Localizare :
– la nivelul coapsei şi genunchiului, trunchiului, extremităţii
distale (antebraţ şi gambă), cap si gat;
– tumoră profundă, rar subcutanată (excepţie: fibrosarcomul
după arsuri, iradieri sau pe cicatrici cutanate)
• Evoluţie:
- recidive locale frecvente
- metastaze (plămân, os)
Fibrosarcomul
Macroscopic

• tumoră fermă, rotundă


sau lobulată,
• culoare albicioasă spre
gălbuie,
• Aspect de carne de
peste;
• bine limitată şi pseudo-
încapsulată (în special
tumorile cu dimensiuni
mici)
Microscopic:

• aspect monomorf, fascicule


lungi, dense, omogene,
• celule dispuse în “oase de
peşte”,
• celule uniforme, cu nucleu
oval, cu extremităţi ascuţite,
citoplasma puţină şi limite
imprecise,
• mitoze numeroase,
• fibre de colagen cu dispoziţie
paralelă,
• focare de necroză şi
hemoragie
Fibrosarcomul
Microscopic:

Tumora poate prezenta


diferite grade de
diferentiere:
- grad scăzut
(diferenţiată),
- Grad intermediar şi
- Grad înalt
(anaplazic).

Prezenta vaselor de
sânge imature (vasele
sarcomatoase lipsite
de celule endoteliale)
favorizează
metastazarea pe cale
hematogenă
Sarcomul nediferenţiat

• Tumorile slab
diferenţiate sunt
constituite din
celule pleomorfe,
celule gigante,
multinucleate,
prezintă
numeroase
mitoze atipice şi
o producţie
redusă de
colagen.
Tumori ale ţesutului muscular
Leiomiosarcomul

• Tumora maligna a muschiului neted cu atipii citonucleare


si urmatoarele:

- activitate mitotica,
- necroza tumorala si
- dimensiuni de >10 cm;

• 10% din sarcoamele adultului;


• Femei>barbati;
• Localizare: retroperitoneu si tesuturile moi profunde ale
membrelor, peretele vascular;
• Rareori in uter;
Macroscopic

• Masa tumorala mare, moale


cu necroza, hemoragie si
degenerare chistica.
Microscopic
• Celule dispuse in fascicule intersectate oblic in
diferite incidente;
• Caracterele celulelor tumorale:
- Celule fuziforme cu citoplasma fibrilare;
- vacuole citoplasmatice la ambele capete ale
nucleilor;
- Nuclei in forma de trabuc cu capetele rotunjite
cu atipii variabile;
- Frecvente figuri mitotice; Indexul mitotic este
cel mai bun criteriu de prognostic:
• tumorile retroperitoneale: 1-4 mitoze/10 HPF
indică un potential malign în timp ce > 4
mitoze/10 HPF indică o tumoră malignă
• tumori cutanate : > 2 mitoze/10 HPF indică o
tumoră malignă
- Pot exista: modificari mixiode, celule gigante
multinucleate;
- infiltreaza in tesuturile adiacente.
Leiomiosarcom
Leiomiosarcom
Nuclei cu extremități rotunjite "în trabuc" şi vacuole citoplasmatice
Leiomiosarcomul mixoid
Leiomiom
Leiomiosarcom
Leiomiosarcomul

Evoluţie:
Prognosticul depinde de localizarea tumorii: 3 categorii
topografice
1. retroperitoneale si intra-abdominale: frecvent nerezecabile în
totalitate, prognostic rezervat, recidive locale şi metastaze
frecvente
2. cutanate şi subcutanate: prognostic bun, riscul de recidive locale
depinde de calitatea exciziei; formele subcutanate pot da
metastaze (1/3 cazuri)
3. vasculare: -metastaze frecvente
Rabdomiosarcomul
• Tumora maligma mezenchimala cu diferentiere de muschi neted;
• Apare la copii si adultii tineri;
• Se caracterizează prin proliferarea unor celule numite rabdomioblaşti:
celule rotund ovale, cu nucleul alungit, cu citoplasmă eozinofilă, cu
miofibrile (striaţii) abundente, alungită, ca o “coadă” = celulă
mormoloc (tad-pole cell).
• tipuri histologice :
1. tipul embrionar (sarcom botrioid) alcătuit din plaje de celule mici,
rotunde, uniforme; localizare frecventă în vezica urinară sau vagin;
are evoluţie favorabilă comparativ cu alte tipuri
2. tipul alveolar, cu celule dispuse în cuiburi, separate de septuri
conjunctive dense
3. tipul pleomorf, cu celule nediferenţiate, localizat frecvent la coapsă
(~ 75%)
• Histochimic celulele sunt PAS (+).
• IHC sunt pozitive: mioglobina citoplasmatic, nefilamentos, desmina
citoplasmic, filamentos (sensibilitate mare), Myo-D1 şi miogenina
nuclear (specificitate mare), actina sarcomerică.
Rhabdomiosarcomul

 Tumor with necrosis


and hemorrhage  testis mioglobina (+)

 rhabdomioblaste
Rabdomiosarcom botrioid (embrionar)

• Cel mai frecvent;


• Copii si adolescenti;
• Localizare: cap si gat,
ststemul genito-urinar;
• Macroscopic: masa
circumscrisa, palida,
carnoasa;
• Se gasesc la nivelul
viscerelor tapetate de
epitelii: vezica urinara,
tract biliar, faringe,
conjunctiva, canalul
auditiv;
• Aspect polipoid;
Rabdomiosarcom botrioid (embrionar)
Rabdomiosarcom
botrioid vaginal
Rabdomiosarcom pleomorf
Rosete perivasculare

Nuclei ovali, citoplasma putina eozinofila


Rhabdomiosarcom alveolar
• Meoplasm malign, dens celular, compus dintr-o populatie de
celule monomorfe de celule primitive cu nuclei rotunzi cu
pattern alveolar si solid;
• Adolescenti si adulti tineri;
• Localizare: muschii profunzi ai membrelor, regiunile
paraspinale si perineala;
• Macroscopic: masa tumorala expansila, cu crestere rapida,
carnoasa, cenusie.
Microscopic
• Pattern de crestere alveolar- asemanator
alveolelor pulmonare
• Celule mici, albastre, rotunde (lymphocyte-
like): care tapeteaza septuri fibroase fine cu
aspect de penaj la nivelul celulelor periferice
si discoezive, plutitoare la nivelul celulelor
centrale;
• Citoplasma eozinofila si ocazional celule
gigante multinucleate- aspect diagnostic;
• Rhabdomioblaste cu striatii citoplasmatice-
1/4 din cazuri;
Rhabdomiosarcom alveolar
Rhabdomiosarcom pleomorf
• Sarcom de grad inalt cu celule rotunde
sau fuziforme, cu forme bizare cu
diferentiere de muschi neted;
• Fara componenta embrionara sau
alveolara;
• Adulti, cel mai frecvent in decada 6-7,
mai frecvent la barbati;
• Localizare: tesuturile moi profunde cel
mai frecvent la nivelul extremitatilor
inferioare;
• Masa tumorala cu crestere rapida,
adesea dureroasa;
• Macroscoic: masa mare, 5-15 cm, cu
pseudocapsula, albicioasa, carnoasa
adesea cu necroza;
• Microscopic: cordoane de celule mari,
atipice frecvente celule poligonale
multinucleate cu citoplasma eozinofila
sau nediferentiate rotunde/fuziforme.
Tumori maligne ale ţesutului adipos
Liposarcomul

- Al doilea cel mai frecvent sarcom la adulti (40-60 ani), rar la


copii;
- De obicei apare in tesuturile moi profunde ale extremitatilor
proximale si in retroperitoneu;

Tipuri histologice:
- Tumora lipomatoasa atipica/ sarcomul bine diferentiat cu
subtipurile: adipocitic, sclerozant, inflamator;
- Liposarcomul dediferentiat;
- Liposarcomul mixoid: liposarcomul cu celule rotunde;
- Liposarcomul pleomorf.
Liposarcomul
- In sarcomul bine diferentiat, celulele
tumorale pot fi cu usurinta recunoscute ca
adipocite;
- Celelalte variante, majoritatea celulelor
tumorale nu sunt evident cu diferentiere
adipoasa dar exista cateva celule cu aspect de
diferentiere adipocitara- lipoblaste:
• Lipoblastele:
- Mimeaza celulele adipoase fetale;
- Contin una sau mai multe vacuole
citoplasmatice clare incarcate cu lipide
care dau forma vacuolata a nucleului,
- Exista forme mononucleare sau
multinucleate;
- Nucleul poate fi impins la periferie de o
singura vacuola lipidica mare sau poate
ficentral cu mici indentatii care duc la
aparitia de multiple vacuole mici.
Liposarcomul bine diferenţiat/
tumora lipomatoasa atipica
• Epidemiologie : reprezintă 40-45%, mai frecvent la
adulţii cu vârstă medie, în decada a VI-a. Extrem de
rar la copii.
• Localizare : în ţesuturile moi profunde ale membrelor
(în special coapse), retroperitoneu, cordon spermatic,
arie paratesticulară, mediastin, mai rar subcutanat.
• Terminologie in functie de localizare si
rezecabilitate:
- Tumora lipomatoasa atipica/ lipom atipic: localizari
abordabile chirurgical: membre si trunchi;
- Liposarcomul bine diferentiat: localizari dificil de
abordat chirurgical retroperitoneu sau mediastin unde
este imposibila rezectia completa si adesea
recidiveaza.

• Clinic : masă tumorală cu creştere lentă.


• Microscopic : 4 variante
– adipocitară (lipoma-like)
– sclerozantă
– inflamatorie
• Uneori pot fi intâlnite aspecte intricate, mai ales în
tumorile retroperitoneale.
Macroscopic: formatiune tumorala
lobulata, mare, bine circumscrisa, rareori
infiltrativa sau ca mase discontiune in
retroperitoneu;
Galbui sau albicioasa, consistenta in
functie de proportia componentei adipoase,
fibroase sau ariile mixoide;
Frecvent apare necroza grasa.
Microscopic
• 3 forme histopatologice:
- adipocitic;
- sclerozant – retroperitoneal, paratesticular-
apar celule stromale bizare;
- Inflamator cu infiltrat inflamator cronic;
• Adipocite relativ mature cu variatir
celulara si atipii nucleare focale si
hipercromazie;
• Celule multinucleate rare;
• Numar variat de lipoblaste non vacuolate
sau vacuolate.
Liposarcomul cu celule rotunde

• Reprezintă o formă slab diferenţiată a


liposarcomului mixoid; frecvent între 40-60 ani
Localizare: tumoră profundă, membre (coapse),
trunchi
Macroscopic: tumoră polipoidă, bine delimitată;
consistenţă moale cu zone necrotice, hemoragice
şi chistice
Microscopic:
• proliferare de celule mici
rotunde sau ovale, cu limite
nete, talie uniformă şi nuclei
veziculoşi
• rar, celule cu talie mare, cu
citoplasma abundentă si fin
vacuolată, sau eozinofilă şi
granuloasă
• vascularizaţia seamană cu cea
din tipul mixoid
• lipoblaştii sunt mai puţin
numeroşi şi mai puţin evidenţi;
se găsesc la periferia nodulilor
tumorali
Liposarcomul dediferentiat
• Reprezinta o tumora lipomatoasa
atipica cu progresie la sarcom de
obicei non-lipogenic cu grade
variate de diferentiere de obicei de
grad inalt;

• Componenta dediferentiata:
- Poate fi prezenta in momentul
exciziei initiale;
- Mai frecvent apare in tumora
recurenta sau in focarele
metastatice;
- Mai frecvent in tumorile
retroperitoneale.

- Aspect asemanator cu
fibrosarcomul;
- Poate prezenta elemente
heterologe: vase, muschi scheletic,
cartilaj.
Liposarcomul mixoid

- tumora maligna compusa din celule non-


lipogenice uniforme, ovale si numar variat de
lipoblaste cu spect de inel in pecete disopuse
intr-o stroma mixoida cu pattern vascular
ramificat caracteristic;
- Afecteaza adultii tineri, cu un maxim de
incidenta in jurul decadei 4-5 ;
- Macroscopic: tumora intramusculara
multinodulara, bine circumscrisa, pe suprafata
de sectiune cu aspect gelatinos, sau aspect
carnos;
- Necroza tumorala este rara;
Liposarcomul pleomorf
• Este o tumora de grad inalt;
• Numar variabil de lipoblasti pleomorfi;
• Nu sunt prezente arii de tumora bine diferentiata;
• Cel mai rar subtip (5%);
• Decada 7 mai frecvent la barbati;
• Masa tumorala care creste rapid, nedureroasa (3-
6);
• Localizare frecventa la nivelul extremitatilor;
• Margini infiltrative;
• Prezenta lipoblastilor este necesara pentru
diagnostic.
Liposarcomul

Lipoblaste dispuse in stroma mixoida


 Capilare ramificate

 S-100 (+) in celulele tumorale CD34 (+) in capilare


Tumori maligne ale vaselor sanguine
Sarcoamele vasculare:
angiosarcomul, sarcomul Kaposi

• Tumora maligna a vaselor sangvine;


• Localizare:
– superficială (pielea capului) sau profundă
– partea distală a membrelor (în special
inferioare)
– plurifocală (formele cutanate, ganglionare,
viscerale)
• Unele circumstanţe particulare pot
favoriza dezvoltarea unui:
– angiosarcom: limfedemul preexistent,
apariţia în zone anterior iradiate
– sarcom Kaposi: forma clasică sau cronică
la adultul de 50-70 ani, endemică la
populaţia africană de sex masculin, pe teren
imunodeprimat, epidemică asociată cu
SIDA.
Macroscopic:
• papulă sau nodul albastru-violaceu la nivel
tegumentar
Microscopic:
- tumoră cu celule fuziforme în care diferențierea vasculară trebuie căutată cu
atenţie în special la periferia leziunii;
- fante anastomozate şi neregulate, uneori cu conţinut hematic,
- vacuole citoplasmatice corespunzatoare unei diferenţieri vasculare elementare
- hematii extravazate şi siderofage
Tumori maligne ale ţesutului osos
Osteosarcomul
- Tumoră malignă primară osoasă caracterizată prin producţia de tesut osos imatur sau
osteoid de către celulele neoplazice.
- Au origine in celulele mezenchimale transformate care diferentiaza in osteoblaste si
productia de osteoid.
- Osteoidul:
- substanţă eozinofilă sticloasă având contur neregulat
- reprezintă precursorul organic, nemineralizat al matricei osoase
- este înconjurat de osteoblaste
- prezent în cantităţi variabile
- alcătuit din: colagen tip I, mucopolizaharde acide (condroitinsulfat, proteine non-
colagene-osteopontina, osteocalcina - proteina non-colagenoasă prezentă în os şi dentină),
proteina morfogenică a osului care are rol în iniţierea procesului ce începe cu formarea de
cartilaj şi se termină cu formarea osului.
- cea mai frecventă tumora maligna primară osoasă; al doile tip de tumora osoasa dupa
mielom;
- incidenta: distribuţia bimodală, primul vârf (10-20 ani), iar al II-lea la >40-50 ani; 60%
dintre pacienţi <25 ani; mai frecvent barbati.
- Osteosarcoamele secundare, dezvoltate de obicei peste 40 ani, apar în condiţii
predispozante: boala Paget, osteogenesis imperfecta, infarct osos, osteomielita cronică,
displazie fibroasă, tumora cu celule gigante, osteoblastom, sarcom postiradiere etc.
- osteosarcoame dezvoltate la persoane cu risc genetic: pacienţi cu retinoblastom sau cu
sindrom Li-Fraumeni.
Osteosarcomul
• Localizare: metafizele (91%) sau diafizele (9%) oaselor lungi (femur distal, tibie
proximal, humerus proximal); rar intracortical; rar oase late (oasele pelviene,
mandibula, craniu, vertebre).
• În grupul osteosarcoamelor dezvoltate la suprafaţa osului sunt incluse: OS
paraosteal (juxtaccortical), periosteal şi de suprafaţă cu grad înalt.
• Tumora creste rapid, metastazeaza pe vale vasculara cu aparitia metastazelor
pulmonare;
• Supravietuire redusa 5-10 % la 5 ani;
• Fosfataza alcalina serica si LHD sunt crescute in ser.
• Clinic:
– durere,
– tumefacţie,
– limitarea mişcării membrului afectat
– tegumentul supraiacent regiunii afectate este cald şi are o vascularizaţie
accentuată
Osteosarcomul

• Tumora are origine in cavitatea


medulara in apropierea metafizei, se
extinde in cavitatea medulara,
erodeaza prin placa corticala, sparge
cortexul osos si se extinde in
tesuturile moi;
• Microscopic: osteoblastele maligne
produc cantitati variabile de osteiod
unele devenind mineralizate;
• Subtipuri microscopic:
- osteoblastic;
- Condroblastic;
- Fibroblastic;
- Telangiectatic.
Macroscopic

• Tipic tumora este localizată la nivelul


metafizei oaselor lungi
• Pe secţiune aspect neomogen dpdv al
culorii, consistenţei şi gradului de
osificare
• 25% din tumori au o cantitate
importantă de cartilaj
• Când tumora creşte la suprafaţa osului,
periostul ridicat de ţesutul tumoral
formează un triunghi (triunghiul
Codman)- aspect identificat radiologic
Macroscopic

• leziune intramedulară cu
distrugere corticală şi invazie în
părţile moi; dimensiune mare (> 5
cm), culoare albicioasă, uneori
aspect cartilaginos; consistenţă
variabilă - de la fermă, osoasă, la
consistenţă moale.
• Uneori pot exista pe acelaşi os
leziuni tumorale secundare (skip
lesions) separate de maduva
osoasă cu aspect normal.
Microscopic
• sarcom cu grad înalt de malignitate, cu
producţie de osteoid cu grade variate
de mineralizare.
• Ţesutul osteoid se diferenţiază uneori
cu dificultate de alte materiale
eozinofile extracelulare (colagen,
amiloid).
• Osteoidul are tendinţa de depunere
lângă lamelele osoase normale iar
uneori se observă fenomenul de
“normalizare” al tumorii caracterizat
prin înglobarea de osteoblaşti mici, cu
atipii minore, în matricea osteoidă
mineralizată neregulat.
• Osteoblaştii neoplazici au
pleomorfism nuclear marcat,
cromatina cu dispunere heterogenă,
nucleoli proeminenţi şi mitoze
frecvente, unele atipice.
Microscopic

• Osteosarcomul convenţional, intramedular, are tendinţa de a produce,


alături de osteoid, cantităţi variate de ţesut fibros şi cartilaginos.
• Matricea extracelulară poate fi: osteoblastică (50%), fibroblastică (25%)
şi condroblastică (25%)
• Diferenţierea cartilaginoasă poate să fie extensivă, dar producţia de
osteoid este prezentă
• Diferenţierea fibroblastică → aspect de fibrosarcom cu celule pleomorfe
şi mitoze frecvente
• Din punct de vedere histopatologic poate fi împărţit în 3 tipuri:
– osteoblastic - predomină matricea osteoidă şi osoasă
– condroblastic- predomină matricea condroidă de tip hialin, cu grad
înalt de malignitate
– fibroblastic- aspect asemănător fibrosarcomului cu o cantitate mică
de osteoid
Osteosarcom osteoblastic
Osteosarcom condroblastic

Osteosarcom fibroblastic
Tumori maligne ale ţesutului cartilaginos
Condrosarcomul

• Definiţie: Tumoră malignă cu producţie de matrice condroidă hialină în


care pot apare modificări mixoide, osificare secundară sau calcificare.
• grup de leziuni cu aspecte clinice şi morfologice diferite, 90% din aceste
leziuni sunt condrosarcoame centrale primitive.
• Localizare: oasele pelviene (ilion frecvent), femur, humerus, coaste; rar
oasele mâinii şi piciorului (1%), craniu şi vertebre.
In functie de localizare:
-Central;
-Periferic;
-Juxtacortical (periosteal);
-Cu celule clare;
-Dediferentiat;
-Mezenchimal.
Macroscopic

- Pe suprafaţa de secţiune: lobuli cu


aspect cartilaginos normal, cu
mineralizare periferică;
- Focal arii de hemoragie ± necroză
- Cortex frecvent erodat sau distrus,
extensie în ţesutul adipos adiacent
Macroscopic: masa lobulara,
translucida, bleu-gri sau
albicioasa.
Arii de material mucoid,
mixoid sau chistice.
Microscopic:

• tumora produce matrice cartilaginoasă în cantitate variabilă, cu aspect


lobulat.
• Lobulii sunt separaţi de benzi conjunctive avasculare sau vascularizate.
• Uneori zone mixoide sau necrotice.
• Condrosarcoamele sunt hipercelulare în comparaţie cu encondroamele
iar celularitatea este crescută la periferia lobulilor.
• Condrocitele au variaţii de formă şi mărime, conţin nuclei măriti,
hipercromi, uneori sunt celule binucleate.
• Importanţa pentru diferenţierea de un encondrom este observarea
invaziei tumorale la nivelul osului cortical şi medular, cu înglobarea
lamelelor osoase.
• Mitozele sunt rare şi apar în condrosarcoamele de grad înalt.
Microscopic
- Lobuli neregulati de cartilaj cu forma si talie variabila;
- lobulii pot fi separati de septuri fibroase sau trabecule ososse;
- Celularitate crescuta;
- Condrocitele sunt atipice cu varatii de talie si forma, si nuclei mari, hipercromi;
- Modificari mixoide
Microscopic:

• Gradul tumoral (G) are importanţă prognostică, se bazeaza pe talia


nucleara, hipercromazie si celularitate.
• Grad l: tumoră cu celularitate moderată; condrocite cu nuclei
hipercromi, uniformi; ocazional celule binucleate. Stromă
condroidă; arii mixoide mici sau absente.
• Grad ll: tumoră cu celularitate crescută, în special la periferia
lobulilor; condrocite cu atipii nucleare mai mari decât în
gradul l; mitoze rare; stromă frecvent mixoidă; arii necrotice
prezente.
• Grad lll: celularitatea şi pleomorfismul nuclear sunt mai
crescute decât în gradul ll. Stroma condroidă este redusă, cu
zone mari de necroză, atipii nucleare proeminente, mitoze
multiple (>1/mitoză pe HPF)
Condrosarcom G1
Condrosarcom G2
Condrosarcom G3
Condrosarcomul central

-apare cu localizare intramedulara de obicei


in oasele late sau lungi.
-poate fi primar central sau secundar- apare
pe leziuni precursoare-encondrom;
20% din tumorile osoase;
-A treia tumora osoasa dupa mielom si
osteosarcom;
Majoritatea pacientilor>50 ani;
-localizare: pelvis, femur proximal, femur
distal, coaste-cel mai frecvent, trunchi si
humerus;
Condrosarcomul secundar periferic: suprapus pe un osteocondrom

Riscul de transformare secundara intr-un chondrosarcom secundar periferic este


de 1% pentru osteocondroamele solitare si de 5% pentru cele multiple;
Localizare: orice portiune a scheletului, mai frecvent oasele pelvisului si oasele
centurii scapulare;
Condrosarcom periosteal
Condrosarcomul dediferentiat

- prezenta unei tumori


bifazice compusa din
condrosarcom
conventional de obicei de
grad G1 si un sarcom de
grad inalt.

- Tumora cu o zone
centrala bleu pal de
cartilaj hialin iar la
periferie o componenta
carnoasa moale cu
necroza si hemoragie.

- Histologic, cele doua


componente sunt bine
demarcate;
Condrosarcomul cu celule clare
Gliomul - Tumori neuroectodermale care iau
nastere in SNC din astrocite,
oligodendrocite, celule ependimare ,
etc.
- Tumora slab delimitata, infiltrativa;
- metastazele sistemice sunt extrem de
rare;
- Distorsioneaza arhitectura creierului;
- Complicatii: hipertensiune
intracraniana cu varsaturi, dureri de
cap, edem papilar si deces datorita
cresterii presiunii intracraniene.

• Histopatologic: tumori constituite din


celule cu dispozitie radiara a
nucleilor sub forma de:
- rozete: celule grupate radial in jurul
Glioblastom multiform unui lumen non-vascular;
- Pseudo-rozete: dispozitie radiara a
nucleilor in jurul unui spatiu
vascular.
- Tipuri: astrocitom, glioblastom,
oligodendrogliom.
Tumorile limfoide
• Limfomul hodgkin: - celule
limfoide blastice cu doua forme:
- Celulele Hodgkin:
- Celule Reed-Sternberg: giganta
caracteristica.
- - infiltrat inflamator cu celule B,T,
eozinofile;

 Reed Sternberg & Hodgkin cells • Subtipuri histopatologice:


- Tipul difuz cu predominanta limfocitara;
- Tipul cu scleroza nodulara;
- Tipul cu celularitate mixta;
- Tipul cu depletie limfocitara.
- Tipul nodular cu predominanta
limfocitara.

 CD15 (+) in RS cells (paranuclear dot), 100x


• Limfomul non-Hodgkin
– Proliferare neoplazica difuza sau
nodulara cu celule mari sau mici;
– Cu celule B sau T;
• CD20+ in cel B,
• CD3 & CD45RO in celulele T
– Localizare: LNH limfoganglionare: doar
la niveliul ganglionilor;
– Extraganglionare: apar si in alte organe
limfoide: timus, splina, maduva osoasa;
– Descarca in circulatie celule blastice
ducand la leucemie acuta limfoblastica
sau leucemie limfatica cronica;

– Tipuri mai frecvente:


Limfomul foliciular;
Limfomul cu celule de manta;
Limfomul cu celula mare B;
Limfomul de tip MALT extraganglionar;
Plasmocitomul;
Limfomul Burkitt.

 CD 20
Tumorile neuroendocrine
• Tumori ale celulelor neuroendocrine ale
sistemului APUD- tumori carcinoide;
• Malignitate variabila:
- Tumori bine diferentiate- carcinoid tipic;
- Tumori moderat diferentiate- carcinoid atipic;
- Tumori slab diferentiate- carcinoamele cu
celule mici si carcinoamele cu aspecte
neuroendocrine;
- Histopatologic: celule mici, rotunde dspuse in
 HE, 200x insule;
- Exprima cromogranina si sinaptofizina;
- Cele localizate pe ileon si bronhii sunt de
obicei de tip carcinoid si sunt mai frecvente
decat cele apendiculare, sunt tumori de grad
scazut;
- Clinic: tumorile produc serotonina ceea ce
duce la apritia flush-ului carcinoid: eritem
facial, diaree, colica si bronhospasm;
- Metastazele sunt exceptional de rare;

 Chromogranina, 100x
Choristomul

-mase tumorale coezive compuse din celule normale situate in localizari anormale.

- Diagnostic diferential cu hamartomul: crestere focala a celulelor mature normale

localizate acolo unde se gasesc normal.


Coristom amigdalian

epiteliu stratificat scuamos insule de cartilaj situate


care se invagineaza in tesutul adiacent de zone de hiperplazie
tonsilar cu insule adiacente de foliculara;
tesut cartilaginos.
Coristom osos

Coristom bucal

Macroscopic: masa dura acoperota de mucoasa orala cu contur neted

Microscopic: masa incapsulata constituita din multiple focare osoase cu


diametru variabil si maturare.
Choristom lingual cu tesut tiroidian
Hamartomul

Este o malformatie pseudotumorala compusa din celule normale mature dispuse


intr-o maniera dezordonata intr-o localizare normala;
probabil rezulta din formarea anormala a tesutului.
Hamartomul pulmonar
Cea mai frecventa tumora benigna pulmonara de obicei periferica;
- macroscopic: mase bine delimitate, neincapsulate, omogene, consistenta
crescuta, albcioasa, cenusie;
- Microscopic: cantitati variabile de cartilaj hialin, tesut adipos, muschi neted;
- Septuri tapetate de epiteliu respirator de tip ciliat

S-ar putea să vă placă și