Analiză

comparativă
între sistemul
educațional
din Finlanda
și Japonia
Buftea Ileana Anuța
PSFCD An I
DATE GEOGRAFICE
• Finlanda se învecinează
cu Suedia, Norvegia și Rusia și
se află între Marea Baltică,
Golful Botnic și Golful
Finlandei. Chiar dacă unele țări
au puncte geografice care se
extind după extremitatea
nordică a Finlandei, această țară
își păstrează titlul de cea mai
nordică țară din Europa, având
majoritatea suprafeței dincolo
de latitudinea de 60 grade nord.
Aproape o pătrime a țării se află
în interiorul Cercului Polar de
Nord.
Japonia este o țară
insulară din Asia de Est,
situată pe un lanț de insule
aflate între Oceanul Pacific
și Marea Japoniei, la est
de Peninsula Coreeană.
Denumirea oficială este 日本
国 Nipponkoku, textual „Țara
de la originea soarelui.” Este
cunoscută în românește și sub
numele de Țara Soarelui
Răsare.
 GENERALITĂȚI
FINLANDA
Sistemul educaţional finlandez este
un egalitarist sistem nordic, fără taxe de
școlarizare pentru studenţii de timp
îndelungat în sistemul educaţional
principal. Învăţământul este obligatoriu
de nouă ani. Studiile după şcoala primară
sunt împărţite în sisteme profesionale şi
academice.
Sistemul educaţional din Finlanda se
bazează pe o nouă ani şcoala generală
(finlandeză peruskoulu, suedeză
grundskola, "şcoală de bază"), cu
participarea obligatorie (educaţia la
domiciliu este permisă, dar rar). Ea
începe cand copilul are 7 ani (ocazional
şase) şi se termină la vârsta de 15 sau 16.
JAPONIA
Sistemul de invatamant nipon are o
structura 6-3-3-4 (adica 6 ani scoala
elementara, 3 ani gimnaziu, 3 ani
liceu si 4 invatamant superior).
Obligatoriu sunt 9 ani, adica scoala
elementara si gimnaziul. In cea ce
priveste performantele, japonezii se
situeaza pe primele locuri cu 100%
din populatie avand educatia
obligatorie de 9 ani, si foarte
aproape de 0%, procentul de
analfabeti.
 GENERALITĂȚI
• Sistemul este unul egalitarist, oferind
şanse egale pentru oricine, indiferent
de mediul socio-economic din care
provin, sau de zona în care locuiesc,
au același potențial de a învața și
trebuie să aibă aceleași șanse la o
educație de calitate. În Finlanda nu
există școli mai bune și școli mai
proaste. Nu există învățământ privat.
Întregul sistem universitar este de
stat. Sunt permise liceele private, dar
perceperea de taxe de studiu este
interzisă.
• Cu toate ca nu este obligatoriu, liceul
se bucura de prezenta a 96% din
populatie, in marile orase acest
procent ajungand la 100%. Acest
lucru nu inseamna ca fiecare isi
permite luxul de a alege liceul,
majoritatea multumindu-se cu a doua
sau a treia varianta din lista
preferintelor.
 FORMAREA PROFESORILOR
• În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind
doar în cei care realizează performanțe.
• Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În
Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi
masterat ca să predai la şcoală.
• Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci
ani de facultate și un masterat în pedagogie.
• Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și,
în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este
mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

• Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa,
alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care
nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de
angajare.
 “Decât o mie de zile de studiu, mai bine o zi cu un
profesor bun”.
(proverb japonez)

• La fel ca și în Finlanda, profesorii din Japonia trebuie să fie foarte bine

pregătiți – cei care predau la școala primară trebuie să fie absolvenți de
universitate, iar de la gimnaziu în sus, toţi profesorii trebuie să aibă şi o
calificare profesională suplimentară. Mulţi dintre ei au studii masterale şi
fiecare profesor trebuie să facă în jur de 240 de ore de formare
profesională pe o perioadă de cinci ani.

• Tot la capitolul dascăli, trebuie să remarcăm faptul că cele mai multe

sisteme performante de învățământ din lume nu cuprind conceptul de
”profesor titular”, așa cum este la noi. De multe ori se fac schimburi de
profesori între școli, pentru a evita să se adune cei mai buni într-un singur
loc. Se fac parteneriate între școli, cele mai bune le ajută pe cele mai slabe.
Totul se face în interesul elevului, cu gândul la el și la binele lui.
 ASEMĂNĂRI ÎNTRE CELE DOUĂ
SISTEME
• Învățământul obigatoriu este 9 ani în ambele țări.
• Japonezii au eliminat, asemenea finlandezilor, mai
multe examene și testări, despre care considerau
că nu sunt relevante și stresează inutil elevii.
Clasele sunt mixte, iar copiii nu sunt ierarhizați ca
fiind slabi, mediocri sau foarte buni, cel puțin până
la finalul ciclului primar.
• Profesorii urmăresc să dezvolte capacitățile
elevilor, în loc să-i oblige să acumuleze foarte
multă informaţie teoretică. Se străduiesc foarte
mult să-i implice și să-i stimuleze pe elevi, astfel
ca aceștia să nu se plictisească niciodată la ore.
 DEOSEBIRI
FINLANDA JAPONIA
• În Finlanda, învăţământul • Studiile superioare se plătesc
. Exista de asemenea și școli
este gratuit pentru cei primare, gimnazii și licee
care optează pentru particulare care necesită taxe
de școlarizare.
sistemul de stat, • În schimb în Japonia copiii
indiferent că vorbim de sunt lăsați să meargă singuri
sistemul preuniversitar la grădiniță, încă de la vârsta
de 3 ani.
sau universitar. • Copiii sunt crescuţi pentru a
• Nu se pune accent deveni ulterior cetăţeni model.
Încă de la şcoală şi până când
deosebit pe termină liceul, elevii se ocupă
responsabilizarea copiilor exclusiv de curaţenie.Elevii
japonezi curăță zilnic clasa și
de la vârste mici. holurile școlii.
 CONCLUZII
• Succesul acestor sisteme este creat pe ideea “less can
be more”.
• Se pune accent pe un sistem educațional relaxat,
liber de reglementări imperative. Prin intermediul
acestei combinații, cred ei, copiii sunt convinși să
evolueze și să nu fie lăsați în urmă.
• Evident, nicăieri nu putem găsi perfecțiunea, însă o
putem crea pentru noi înșine.
• Cele două sisteme de învățământ poate sunt puțin
diferite, dar principiile pe care sunt bazate și modul în
care abordează învățarea și mai ales elevul,
poziționează cele două țări printre primele locuri din
topul celor mai performante sisteme de învățământ din
lume!
“Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi
folosi pentru a schimba lumea.”
Nelson Mandela
• BIBLIOGRAFIE:
• http://www.timpul.md/articol/cum-funcioneaza-cel-mai-performant-sistem-de-
invaamant-din-lume-45549.html
• http://www.japantimes.co.jp/community/2008/05/06/general/a-finnish-way-for-
the-japanese-educational-system/#.WH9ZO9KLTIU
• http://transilvaniareporter.ro/esential/cele-mai-performante-sisteme-de-educatie-
secretul-succesului/