Sunteți pe pagina 1din 21

PROFESOR COORDONATOR:

P R O F . U N IV . D R . D O N A IO N STUDENT: M a r g a r i te s c u A l i n M a r i u s

G R U P A : 8 4 03
 Cerealele sunt o grupă de plante din familia Gramineae
care cuprinde: grîul, secara, triticale, orzul, ovăzul,
porumbul, sorgul, meiul și orezul. Tot în aceasta grupa
este cuprinsă și hrișca datorită compoziției chimice și a
utilizărilor asememănătoare cu a celorlalte specii, deși
hrișca este din altă familie botanică - Polygonaceae. În
trecut culturile de cereale erau compromise frecvent,
prin existența în lan a neghinei.
 Aşa cum se menţiona, bilanţul de aprovizionare pentru porumb
boabe se deosebeşte semnificativ de bilanţul de aprovizionare al
grâului prin faptul că principala destinaţie pentru porumb o
reprezintă utilizarea ca furaj.

 Dacă la grâu, pentru această destinaţ ie se utilizează circa 8% din
resurse, la porumb 73% din resurse sunt utilizate ca furaje.

 Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a
porumbului între România şi alte ţări din UE rămân la fel
de ridicate. În România ponderea producţiei comercializată pe
piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se
apropie de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.
 Florile feminine se
găsesc la subsoara
frunzelor (ştiulete)
 Boabele de porumb
sunt folosite în
industria amidonului,
a spirtului, uleiului,
hrană pentru animale.
 Piața porumbului, la fel ca și cea a grâului se află, în
momentul de față, sub presiunea evoluției stocurilor
mondiale, care sunt din ce în ce mai mari. Stocurile de
porumb au înregistrat un salt spectaculos (de 80 %),
între 2010-2011 și 2016-2017 (conform estimărilor
USDA), marcând o creștere de aproape 100 milioane
tone față de acum șase ani și de 10 milioane tone, față
de anul trecut.
 Estimările stocurilor mondiale pentru anul de piață 2016-
2017, cifrate de ministerul american al agriculturii la 221
milioane tone, rămân, bineînțeles, a fi confirmate și de
realitate. În 2016, producția din emisfera nordică a fost
una chiar foarte bună, mai ales în Statele Unite și bazinul
Mării Negre.
PORUMB
CEA MAI MARE
PRODUCTIE
PRODUCŢIA MEDIE
MEDIE DIN LA HECTAR kg/ha
7000
PERIOADA

5855
6000 1970-2017

4771
4525

4489
4441

4309
5000

4176

4159
4077

3952
3852

3629

3565

3450
3409
4000

3247

3215
3213

3191
3132

3066

2993
2932
2796

2761

2756
2605
2474

3000

2181
2119

2047

1606

1526
2000

1000

0
1970 1975 1980 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
PRODUCTIA PRODUCTIA
CULTURA
TOTALA MEDIE kg/ha ANUL 2017
RECORD ISTORIC AL ROMÂNIEI - Anul 2017
2.381 kg/ha CEA MAI MARE PRODUCTIE TOTALA
SOIA 405,3 mii tone
CEA MAI MARE PRODUCTIE MEDIE LA
HECTAR

RECORD ISTORIC AL ROMÂNIEI - Anul 2017


14,56 5.854 kg/ha CEA MAI MARE PRODUCTIE TOTALA
PORUMB
milioane tone CEA MAI MARE PRODUCTIE MEDIE LA
HECTAR
CEA MAI MARE PORUMB
PRODUCTIE DE PRODUCŢIA TOTALE
PORUMB OBTINUTA 14.561 mii tone
IN ROMANIA

14561
14,542
6,000

12,687

11,989
11,903

4,000

11,718

11,305
10,935

10,746
10,563

10,497

10,389
2,000

9,923
9,608

9,577
9,400
9,343
9,241

9,119

9,042
8,985

8,985
8,623
0,000
7,988

7,973
7,849
6,828
6,810
6,762
6,536

8,000

5,953
6,000 4,898

3,854
4,000

2,000

00
1970 1975 1980 1985 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
 Un pas important pentru conventia si armonizarea cu legislatia UE s-a facut prin
adoptarea Legii nr.73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor
produselor agricole si alimentare in romania, modificata si completata de OG
nr.16/2002, lege prin care s-au introdus instrumente de reglare a pietei apropiate
de cele existente pe piata comunitara. Cea mai mare parte din prevederi nu sunt
inca implementate, astfel incat sa poata contribui la organizarea pietei. Unele
prevederi ale legii trebuie modificate pentru ca aceasta sa fie in pas cu reforma
accelerata a politicilor de piata in UE.
 Politica de sustinere a culturilor in arabil s-a concretizat in Legea nr.166/2002
privind sprijinirea producatorilor agricoli, Legea nr.150/2003 privind creditul
agricol pentru productie si in numeroase alte reglementari menite sa grabeasca
procesul de reforma a structurilor agricole si functionarea pietei, in consens cu
cerintele comunitare. Pana la aderare sunt insa necesare noi reglementari,
implementarea ansamblului de masuri legislative si institutionale, precum si
amendari la unele acte legislative deja elaborate care s-au dovedit inadecvate.
 Politica comerciala privind produsele agricole vegetale s-a concretizat intr-o
serie de legi si acte normative care vizeaza schimbari radicale privind
receptionarea, depozitarea, standardizarea semintelor de consum, precum si
masuri de monitorizare a reziduurilor de pesticide de grau, legume, cartofi si a
altor produse agricole.
 Soia este o plantă de cultură din familia leguminoase,
subfamilia Faboideae. Din această familia mai face parte
fasolea, trifoiul sau lucerna. Boabele de soia joacă un rol
important în industria alimentară, ele conținând 39 %
proteine, 17 % ulei.
 Valoare per 100 g
 Calorii (kcal) 446
 Lipide totale 20 gLipide saturate 2,9 gLipide
polinesaturate 11 gLipide mononesaturate 4,4 gColesterol
0 mgSodiu 2 mgPotasiu 1.797 mgCarbohidrați 30 gFibre
alimentare 9 gZahăr 7 gProteine 36 gVitamina A22
IUVitamina C6 mgCalciu277 mgFier15,7 mgVitamina D0
IUVitamina B60,4 mgVitamina B-120 µgMagneziu280
mg
 In Europa soia a fost cultivata mult mai tirziu, in
anii 1829 si respectiv 1840, desi in SUA cultura soiei
dateaza din anul 1804 - productia respectiva fiind folosita
ca furaj.
 In introducerea soiei in cultura a avut loc in anul
1876 in zona Transilvaniei cand se cultiva in gradini ca
planta rara. Importanta, istoricul si originea culturii de
soia Plantă „oleoproteinoasă”, soia se cultivă în multe ţări
ale lumii, fiind folosită întreaga cantitate de biomasă, cu
precădere, însă, seminţele bogate în substanţe proteice
(27,0 - 50,0%) şi grăsimi (17,2 - 26,9%).
SOIA
CEA MAI MARE PRODUCTIA TOTALA 395,8 mii tone
450 PRODUCTIE DE 396
400
SOIA
DIN 1990
345
350
313
299
300
262 263
250
225
201 203
200 183
179
113 150 143 150
141 146
150 136
126 121
100 108 104
95 73 91 84
100
69

50

00
 Sorgul (Sorghum) este un gen de plante din familia
Poaceae. Reprezentatul principal, Sorghum bicolor, este
principala cereală pentru pâine în Africa, Europa de Sud,
America Centrală și Asia de Sud. Sorgul își are originea în
Africa Ecuatorială, fiind o cereală adaptată la clima caldă
și uscată. O specie de sorg utilizată ca plantă energetică
este Iarba de Sudan
 Sorgul este o plantă erbacee perenă, cu înălțimea de până la 2,5
m, la exterior amintind de porumb. Tulpina este dreaptă, uscată,
cu nodozități, are o rădăcină bine dezvoltată care pătrunde
adânc în sol. Frunzele sunt alterne, late, pubescente, cu margini
ascuțite, de culoare verde. Florile sunt așezate în ciorchine
drepte, răsfirate sau aplecate, cu lungimea de până la 70 cm.
Fructul este o achenă amilacee, ovală, goală sau acoperită cu
pieliță de culoare albă, roză, roșie sau galbenă. Înflorește în
lunile iunie - iulie. Originar din Africa Ecuatorială, este
răspândit și în India și China, unde se cultivă de mai bine de
3000 de ani. În Europa cultura a fost adusă în sec. XV - lea,
însă nu a avut răspândire.
 Hrișca este o specie de plante din genul Fagopyrum, familia
Polygonaceae. Plantă ierboasă cu o înălțime de 20 – 60 cm
 Valori nutriționale Hrișcă
 Valoare per 100 g
 Calorii (kcal) 343
 Lipide totale 3,4 gLipide saturate 0,7 gLipide polinesaturate 1
gLipide mononesaturate 1 gColesterol 0 mgSodiu 1 mgPotasiu
460 mgCarbohidrați 72 gFibre alimentare 10 gProteine 13
gVitamina A0 IUVitamina C0 mgCalciu18 mgFier2,2
mgVitamina D0 IUVitamina B60,2 mgVitamina B-120
µgMagneziu231 mg
 Hrişca este un aliment popular şi tradiţional în ţări precum Rusia, Ucraina, Franţa şi Polonia.
În România, hrişca este la mare căutare mai ales în Bucovina, unde este un ingredient
tradiţional pentru sarmale.
 Hrişca este bogată în vitaminele E, B1 şi B2, dar şi în proteine, carbohidraţi, fibre, fosfor,
magneziu, cupru, zinc, mangan, seleniu şi fier.
 Deşi nu face parte din clasa cerealelor (este o plantă ierboasă înrudită cu rubarba și stevia
creață), hrişca este net superioară grâului, de exemplu, prin elementele nutritive care
protejează organismul de factorii externi şi îl fortifică mai ales în sezonul rece şi la începutul
primăverii.
 BENEFICII
 menţine nivelul de glucoză din sânge în limitele normale
 previne instalarea diabetului de tip II
 vitaminele şi mineralele din boabele de hrişcă scad probabilitatea de a face numeroase forme
de cancer (cancer gastric, pulmonar, esofagian sau colo-rectal)
 menţine tânăr sistemul nervos
 îmbunătăţeşte capacitatea de reţinere şi memorare
 vă protejează împotriva accidentelor vasculare
 scade colesterolul
 ţine sub control tensiunea arterială
 previne apariţia pietrelor la bilă