Fizica nucleului

Caracretristicile nucleului
  Elementele constructive ale nucleelor sunt protonii şi neutronii. Protonii şi
neutronii au multe prpprietăţi comune şi ei sunt deseori priviţi ca două stări de
sarcină diferită ale unei unice patricule numită nucleon.
 

 
Numărul A de nucleoni din nucleu este numărul de masă sau numărul nucleonic.
Numărul pozitronilor dă numărul de sarcină al nucleului sau numărul atomic
pentru atomul respectiv Z.
Numărul neutronilor va fi A-Z=N.
Notarea unui nucleu se va face:

Nuclizii pot fi grupaţi în următoarele categorii:

Izotopi definesc nuclizii care au aceeaşi sarcină Z:
  Izotoni definesc nuclizii care au acelaşi număr de neutroni N=A-Z
     

 
 
 Izobari definesc nucleele care au celaşi număr de masă A
     

Unităţile dimensionale în nuceu sunt de ordinul:

Unitatea atomică de masă u.a.m. este a 12-a parte din masa nucleului de 126C

Conoscând valorile precise ale maselor protonilor şi neutronilor se poate calcula

defectul de masă al nucleului. Z  M p   A  Z M n   M A , Z   A , Z

Această mărime corespunde energiei de legătură a nucleului.

Energia de legătură raportată la numărul de nucleon are aproximativ aceeaşi valiare
pentru toate nucleele stabile adică conform relaţiei lui Einstein:
Nuclear binding energy = Δmc2
 Maxima stabilitate se manifestă în regiunea nucleului de Fe . Stabilitatea tinde
     

să se realizeze prin reacţii de fisiune în domeniul numerelor de masă mare şi prin

reacţii de fuziune în regiunea cu vqalori mici pentru A.
 Energia de legătură per nucleon are valori de~8MeV adică mult mai mare
     

decăt energia de legătură a electronilor ~ eV.

 Radioactivitatea naturala
Anterior am arătat caracterul instabil al unor izotopi. Aceste nuclee tind să se
stabilizeze. Fenomenul de radioactivitate a elementelor existente în natură este
cunoscut sub numele de radioactivitate naturală.
Dezintegrarea radioactivă este guvernată de o lege exponenţială de forma:

Se mai definesc de asemenea:

Timpul de înjumătăţire

 Viteza de dezintegrare sau activitatea este numărul de nuclee dezintegrate în unitate

     

de timp, sau dN
   N  N o e  t
dt
unitatea de măsură este s-1, dar în practică se utilizează unitatea 1curie(ci) care este
activitatea unei surse ce prezintă 3,7*1010dez/sec(activitatea unui gram de radiu).
 Timpul de viaţă
     

 
În 1934 Irene şi frederic Joliot- Curie descoperă şi radioactivitatrea artificială.
În procesele de dezintegrare intervin:

238
92 U 23490Th  42 He

A
Z X AZ42Y  42 He
Dezintegrarea 
 
Dezintegrarea  a fost pusă în evidenţă în cadrul
procesului de dezintegrare radioactivă
Naturală şi în general
Se poate considera că procesul dezintegrării
 se desfăşoară în două etepe:
 Formarea particulei  în interiorul nucleului prin asocierea de nucleoni,
     

 emisia particulei  prin efect tunel

     

Energia particulelor este de ~8.78 MeV.

 Dezintegrarea 

Defineşte procesul de transformare spontană a nucleelor instabile izobare cu numărul

de ordine Z=1 ca rezultat al emisiei unui electron, al unui proton sau a capturii unui
electron din păturile electronice.
sau 0  ~
Z X  Z  1Y   1 e  
0  A A
234
90 Th  234
91 Pa  1 e
0  A
X  A
Y  0 
e  ~

13
7 N  13
6 C  1 e sau Z Z  1  1

Din legile de conservare a impulsului şi momentului cinetic se impune ca dezintegrarea

 să fie însoţită de emisia unei partticule neutre şi de masă foarte mică neutrino. Masa
de repaus(<10-3moe) se poate considera nulă.
Emisia antiparticulei electronului pozitronul este numită tot radiaţie .

spectrul electronilor şi pozitronilor emişi este continuu caracterizat de o energie

maximă între 18MeV şi 16MeV.
Captura electronică constă în capturarea de către nucleu a unui electron de pe o pătură
electronică internă a atomului. Acest proces este însoţit de emisia unei radiaţii X
specifice sau altfel spus emite raze  .
Radiaţia  sunt fotoni de energie foarte mare.
Familii radioactive
Din studiul radioactivităţii naturale s-a găsit că elementele radioactive se grupează în 4
familii.
R e a c ţii n u c le a r e

R u t h e r f o r d a f o s t c e l c a r e a d e m o n s t r a t c ă t r a n s m u t a ţ ia n u c le a r ă p o a t e f i r e a liz a t ă ş i p e c a le
f o r ţ a t ă c e e a c e s - a n u m it m a i t â r z iu r e a c ţ ie n u c le a r ă .

sau
A
Z X  A
Z
1
1
a A'
Z' Y  A
Z
2
2
b

În 1 9 1 9 s -a re a liz a t p rim a re a c ţie n u c le a ră b o m b a rd â n d c u p a rtic u le  , re z u lta te d in tr-u n p re p a ra t

ra d io a c tiv n a tu ra l, n u c le e d e a z o t
14
7 N  42   17
8 O  1
1p

M a i tâ rz iu s e re a liz e a z ă p rim a re a c ţie n u c le a ră c u p a rtic u le a c c e la ra te

7
3 Li  11 p  2 42 
ia în 1 9 3 4 s o ţii C u rie re a liz e a z ă ra d io a c tiv ita te a a rtific ia lă p rin re a c ţia
27
13 Al  42   30
15 P *  01 n
Reacţiile nucleare satisfac o serie de legi de conservare ale reacţiilor nucleare:
 legea conservării numărului de sarcini electrice elementare
     

Z  Z 1  Z'  Z 2
 legea conservării numărului de sarcini baritonice (a numărului de masă)
     

A  A 1  A'  A 2
 legea conservării energiei relativiste a participanţilor la reacţie
     

Reacţiile nucleare pot fi

o exoenergetice Q>0,
   

o endoenergetice Q<0,
   

o împrăştiere elastică Q=0.

   

Reacţiile endoenergetice pot fi declanşate numai de particule proiectil cu energie mai

mare decât energia prag.
 Legea conservării impulsului,
     

 Legeea conservării parităţii (funcţia de undă îşi conservă caracterul par sau impar
     

determinat de numărul cuantic orbital)

 Mărimile caracteristice reacţiilor nucleare sunt secţiunea eficace de reacţie 
şi randamentul y . Ambele mărimi au caracter probabilistic.
Secţiunea eficace de reacţie  se referă la probabilitatea ca un nucleu să producă
într-o secundă un anumit tip de reacţie nucleară.  dN  Nndx
unde N  N 0 e nx
 No este numărul de particule proiectil care cad în unitatea de timp pe unitate
     

de suprafaţă a ţintei,
 N este numărul de particule proiectil care ajung la o distanţă x în interiorul
     

ţintei,
 n este numărul de nuclee existente în unitatea de volum.
     

Randamentul y este raportul între numărul mediu de reacţii produse faţă de numărul
de particule proiectil utilizate.

N
y 
N
 Mecanismul de reacţie.Există reacţii nucleare care la acelaşi tip de particule incidente
produc rezultate diferite deci se pot pune în evidenţă mai multe canale de reacţie:

 64
29 Cu  1
1p
 64
 30 Zn  0 n
1

1 d  29 Cu  61
2 63

 28 Ni  2
4

 65
30 Zn  0
0

În explicarea acestui fenomen N. Bohr formulează ipoteza nucleului compus, adică în

prima fază nucleul conţinând şi particula proiectil se găseşte într-o stare de puternică
excitare şi abea în a doua etapă reacţia se desfăşoară pe diferite canale de reacţie.
Reacţia de fisiune
Descoperită de O.Hann,
F. Strassmann şi Liese Meitner
şi constă în scindarea nucleului
de uraniu sub acţiunea
bombardamentului cu neutroni.
 Uranium

Uraniul este cel mai rar metal din grupul cromiului. Nu a fost considerat a avea
valoare până la descoperirea în 1942 a faptului că permitea fisiunea nucleară generând
o cantitate enormă de energie. Uraniul se găseşte în ores pitchblendă(U3O8) şi
carnotită(K2U2V2O12.3H2O)..
Reactor NATURAL de fisiune nucleară
In actualul Gabon, Africa de Vest in 1972, cercetatorii francezi au descoperit un
deposit de uranium care prezenta numai 0,44% U-235 comparativ cu valoarea
normală de 0,72%. Aceasta indica faptul ca o parte din U-235 a suferit o fisiune
nucleară spontană la un anumit moment din trecut. De asemenea, izotopii produsi
prin fisiune ai neodiniului si samariului au fost descpperiti. Unele probe au
prezentat concentratii de U-235 de pana la 0,29%. Modele ale procesului au
sugerat faptul ca reactiile de fisiune întreţinută au avut loc pe parcursul unui
million de ani, in urma cu aproximativ doua milioane de ani.
Varsta estimata din miezul reactoarelor sugereaza o perioada de timp intre 1,7 si
1,9 milioane de ani in urma. Pentru U-235 (timp de injumatatire de 700 milioane
de ani) si U-238 (timp de injumatatire de 4,5 milioane de ani), aceasta ar da o
concetratie de aproximativ 3% pentru U-235 la momentul reactiei. Se presupune ca
apa freatica patrunzând printre formaţiuni geologice a servit ca moderator natural
pentru a incetini neutronii de fisiune. Una dintre observatiile interesante a fost
aceea ca masivul de produse de fisiune se afla inca in depozitul geologic dupa
aproape 2 milioane de ani. Aceasta ar putea fi o dovada ca stocarea geologica a
deseurilor radioactive este fezabila.