Sunteți pe pagina 1din 37

Abordare sistemică clinică și proiectivă a doliului

Elena Otilia Vladislav*, Rozeta Draghici**

* Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București


**Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie ”Ana Aslan”, București
Tipurile de doliu
1. Doliul normal - alcătuit din mai multe faze: negarea, protestul,
deznădejdea (jelirea) şi rezolvarea situaţiei, dureaza aproximativ un an.

2. Doliul complicat este compus din aceleași faze, dar durează mai mult
timp. Nu este patologic, dar reflectă dificultăți psihologice si emoționale.

3. Doliul patologic
Recunoaștem un doliu patologic dacă după pierderea unei persoane dragi,
apar probleme sau simptome psihopatologice - în cazul în care nu existau
dinainte. Aceste probleme sau simptome sunt multiple și nu sunt
întotdeauna prezente. Pot sa varieze in frecvență și intensitate.
Doliul și familia
Atunci cand cineva moare este afectata toata familia.
→ Trebuie acceptat ca fiecare din familie are propriul lui mod de a trai,
a exprima si rezolva doliul.
→ Fiecare familie, ca intreg, are propria ei expresie a doliului
- in functie de valorile culturale si spirituale in care este ancorata,
- in functie de relatiile si dinamica care existenta intre membrii ei.
→ Moartea creiaza un vacuum si sistemul emotional familial va incerca
sa-l umple.
Studii de caz
• Eveniment traumatic:
• Decesul fiicei, în urmă cu 1 an și 9 luni.
Mama, 57 ani

Observaţii semnificative în timpul evaluării:


- Persoană coerentă, se prezintă ca anxioasă, uşor iritabilă, exprimând un
sentiment de disperare în legătură cu incapacitatea de a-şi depăşi
problemele legate de pierderea fiicei.
- Se autoculpabilizează, nu-şi dă voie să se bucure fără să se simtă vinovată
faţă de aceasta: “nu îndrăznesc să mă bucur pentru că m-aş simţi vinovată
faţă de ea, mi-e greu să scot un zâmbet şi-mi impun să nu-mi permit să
râd“.
- Se descrie ca perfecţionistă, hiperexactă: “fire foarte corectă, nu-mi place
să se strecoare nimic în viaţa mea“. Verifică permanent exactitatea
lucrurilor din jur: numără la desen, urmăreşte concordanţa dintre numărul
întrebărilor din chestionar şi foaia de răspuns.
Rezultate la MCMI-III:

• Patern compulsiv de personalitate (Scale 7 – T 86)


• Tendințe narcisice (Scale 5 - T 77) cu note demonstrative(Scale 4 - T
73) și agresive (Scale 6B - T 71).
• Mecanismul proiecției (Scale P - T 71) arată că neagă trăsăturile
personale indezirabile și le atribuie celorlalți.
• Simpltomele clinice arată Anxietate (Scale A - T 75), Sindrom Post
traumatic PTSD (Scale R - T 66) și depresie majoră, scor sub clinic
(Scale CC - T 63).
Rezultate la Testul Bender-Gestalt (BGT – faza de copiere):

Ca indicatori emotionali s-au remarcat:


• -constrictia are semnificatie patologica in relatie cu abandonul, depresia si
un grad moderat de anxietate
• - cresterea dimensiunilor figurilor ( pentru 5 desene), semnificativa pentru
dificultatile interrelationale
• -reluarea si ingrosarea liniilor (pentru 5 desene), semnificative pentru
agresiune si impulsivitate la adulti
• -dificultati de incrucisare (figurile 6 si 7)
• -descresterea angulatiei, asocitata cu reactii excesive la indicatori stimul-
control emotionali diminuati ai Ego-ului.
• -numararea si controlarea punctelor la primele desene, corelata cu
tendinte compulsive
Rezultate semnificative la testul Rorschach:
• Stilul general de raportare la realitate este cel extratensiv (EB=2:5,5),
care arată că de obicei permite emoțiilor să îi influențeze luarea
deciziilor și rezolvarea de probleme.
• Are o abilitate de control și toleranță la stres sub medie (D= -2).
Principalele surse de stres sunt: ideația periferică (FM+m= 7) – care
conduce la dificultăți de concentrare a atenției și tulburări de somn și
tendința de a-și reprima emoțiile (C`=5) – care conduce la anxietate,
tristețe, depresie.
• Indicele de egocentrism- Ego Index = 0, 58 și scorul r = 5, ceea ce
arată o foarte puternică centrare pe sine și supraevaluare. Din
calitativă a conținutului răspunsurilor apar simboluri agresive,
amenințătoare (vulcan, clești) și conținuturi depresive (oase, fosile).
• Apare ipoteza că pacienta simte o pulsiune agresivă puternică care o
sperie, pe care o reprimă și o întoarce spre propria persoană. Apar de
mai multe ori conținuturi cum ar fi: copil, fetiță, care conduc la
ipoteza că imaginea de sine este dominată de rolul matern.
• Rezultatele la clusterul percepție interpersonală arată o ușoară
tendință de izolare socială (Isolate Index = 0, 26). Totuși ea este
interesată de oameni și este eficientă social (Sum H = 5 and GHR>
PHR).
• Are în prezent un nivel moderat de depresie (DEPI=4). Trăiește
puternice tensiuni interioare, tristețe. Are un nivel scăzut de control al
impulsurilor (FC< CF+C) și pare să fie responsivă la stimulii încărcați
emoțional (Afr = 0,8). Are un stil negativ și opoziționist față de mediu
(S=3).
Interpretarea la TAT
• Emoțiile ce apar cel mai frecvent sunt: depresia, neajutorarea,
tensiunea interioară. Apare o atitudine nesigură sau pasivă în fața
problemelor.
• Au fost identificate următoarele conflicte:
• Conflictul matern: între respingerea maternității și supra investirea în
rolul matern.
• O altă temă este cea a tendințelor suicidare pe care încearcă să le
nege.
• Planșa 3 BM
• O încăpere cu un pat. E vorba de o femeie foarte deprimată, stă cu capul pe
pat. Probabil e într-o depresie foarte puternică. Se observă un revolver. Fie
e o depresie a ei sau o suferinţă legată de ceea ce s-a întâmplat în
încăperea aceea. Cineva ar fi atacat-o sau cineva ar fi vrut să folosească
revolverul. Nu se ştie ce o fi fost în mintea ei.

• Planșa 14:
• Varianta A: Întuneric în încăpere – unde e întuneric e suferinţă,
deznădejde, deprimare, nu mai e nimeni în jurul persoanei respective. Dar
dincolo de întunericul din încăpere e lumină. El (sau ea) a deschis geamul.
Poate fi speranţa de viaţă. Lumina de afară poate da un alt sens vieţii.
• Varianta B: Poate fi şi un gest necugetat .Î interior – suferinţa. În exterior –
sfârşitul. (începe să plângă.)
• Doamna se află în negarea morții fiicei sale. Reprezentativ este
răspunsul la planșa 16:
• ”Eu cu fiica mea. Să ne îmbrăţişăm. Să-i ofer flori, să ne pupăm şi să
ne povestim şi să-mi spună tot ce a văzut ea acolo sus. Să mă
trezească din coşmarul pe care l-am avut atâta timp. Să nu ne
deranjeze nimeni. Să ne pupăm şi să ne gângurim amândouă. Atât.”
• (Plânge. Spune că nu poate şi nu vrea să accepte moartea fiicei ei. O
enervează cei ce îşi dau uşor cu părerea, care dau sfaturi. )
• Ea pare să găsească sentimentul de siguranță în familie.
• Planșa 19: ”Pare a fi un moment din iarnă. După o furtună de zăpadă.
Nu e viscol. Par a fi două ochiuri de geam de la o încăpere, cumva
cufundată în zăpadă. Acesta pare a fi un horn.
• În încăpere e lumină. Acesta ar fi un doliu la fereastră.”

• Testul TAT arată drama dinamicii ei intrapsihice.

• Doamna nu şi-a finalizat doliul faţă de fiica sa. Este preocupată în


mod obsesiv de fiica decedată, neglijându-şi celelalte relaţii din
familie.
Tatăl, 57 ani

• Observații semnificative din timpul evaluării:


• Atitudine cooperantă, deschisă, coerență în exprimare, prezintă un sentiment de
disperare legat de inabilitatea de a depăși pierderea fiice: “nu mai e nimic, cum să-mi mai
adun eu viaţa, e teribil de mare dezordine ”.
• A vorbit mult despre soția sa și despre nevoia pe acre o are ca ea să iasă din starea de
depresie.
• Imaginile şi emoţiile asociate cu pierderea suferită au ca rezultat sentimente de
neputinţă, amintiri dureroase care reactivează emoţiile generate de evenimentul primar.
Notabilă apare compulsivitatea - preferinţa pentru comportamente repetitive, de rutină
şi familiare: merge din două în două zile la cimitir cu un buchet de flori.
• În timpul interviului domnul se raportează cu multă admiraţie la soţia sa şi pare să-i
lipsească mult viaţa normală de familie. Este foarte marcat de moartea fiicei sale dar şi
de lipsa de disponbilitate a soţiei pentru viaţa de cuplu.
Rezultate la MMCI:

• Patern de personalitate demonstrativ (Scale 4 -T 79).


• La simptomele clinice apar: Tulburarea de stres post
traumatic PTSD (Scale R - T 71) și Anxietatea (Scale A - T 70).
Rezultate la Testul Bender-Gestalt (BGT – faza de copiere):

Ca indicatori emotionali, s-au remarcat:


• Reluarea si ingrosarea liniilor (pentru 4 desene), semnificative pentru
impulsivitatea la adulti;
• Dificultati in inscrucisare (figurile 6 si 7);
• Persistenta unui comportament (figurile 3 si 5)- indicator al unui
control scazut al Ego-ului;
• Numararea si controlul punctelor la primele desene, corelata cu
tendinte compulsive;
• In general, problem cu scaderea abilitatii Ego-ului de a controla
emotii.
Rezultate relevante la Testul Rorschach:

• Stilul general de raportare la realitate este cel Ambitendent (EB=3:3),


care indică că trece de la un stil centrat pe exprimarea emoțiilor la
unul rațional, ceea ce îl face ineficient în luarea deciziilor.
• Abilitatea de control și toleranță la stres este sub medie (D= -1).
Aceasta arată că se dezorganizează ușor la un stres mic sau moderat.
Stresul este de natură cognitivă (FM+ m= 9), ideația periferică
creându-i dificultăți de concentrare a atenției și dificultăți de somn.
• La nivel afectiv, el arată un nivel scăzut de control al exprimării
emoțiilor (FC=CF), fără să aibă exprimări emoționale impulsive. Sunt
prezente elemente de anxietate (Y=3).
• La nivelul imaginii de sine sunt indicatori care arată o imaturitate
afectivă. Scorul Fd=2 arată nevoia de a fi încurajat, sprijinit emoțional,
ghidat. Această interpretare este susținută de simboluri ce apar din
analiza de conținut a răspunsurilor sale: ”cuib de pasăre”, ”animal cu
puiul lui”. Apare și tendința de a se sub aprecia pe sine ( Ego index = 0,
29).
• El este interesat de ceilalți oameni și este eficient în relațiile
interpersonale (H=4, GHR>PHR). Percepe relații de competiție între
oameni (AG=2, COP=0). Nu are tendința de izolare socială (Isolate
Index =0,12)
Interpretarea la TAT:

• Arată că are o atitudine activă, centrată pe găsirea de soluții când


întâmpină problemele. Apare ideea acceptării dificultăților, adaptarea
la evenimentul traumatic. Semnificative sunt următoarele răspunsuri:
• Planșa 3BM: ”Un copil, adolescent molestat, supărat, frustrat şi fără
nici un ajutor lângă el, nici un sprijin. Nu e cineva să-l ajute. Vede şi el
din ce e făcută lumea, din dreptate şi nedreptate. Mănâncă bucăţica
asta din viaţă. Mai târziu o să realizeze.
• Planșa 14: ”E o imagine urâtă. Cred că e o tentativă de eşec, să se
arunce pe geam (asta a vrut să arate cel ce a făcut fotografia).
Imaginea e neagră şi sunt gânduri negre pentru acea persoană. Aici e
ca în viaţă: dâre de lumină şi snopuri de întuneric.”
• Apare valorizarea figurii feminine, care ca fiind puternică,
dominatoare. Față de ea, bărbatul pare să aibă o relație de
dependență.
• Răspunsul la planșa 16 arată nevoia puternică din prezent:

• ” O imagine dintr-o reclamă care mi-a plăcut foarte mult. Doi tineri pe
o bancă. Ea îşi ţine mâna deasupra mâinilor lui. Ea e foarte
zâmbăreaţă, foarte optimistă, hotărâtă. El zâmbeşte mai tâmp. El stă
cu picioarele pe pământ. Ea stă cu vârfurile picioarelor pe pământ. El
este îndrăgostit, dar nu ştie ce e cu el. Ea este foarte hotărâtă, îl place
şi deja ştie ce se va întâmpla.
• Acesta e miracolul iubirii, unde fata deja hotărăşte ce va fi cu ea. Ea
este cea care conduce şi e sigură că merge pe drumul bun. El e
bucuros, dar nu prea ştie ce e cu el.”
• Siguranța căminului, investirea lui, apare în planșa 19:
• ” Nu e corect desenul. E o căsuţă. Multă zăpadă. E un viscol urât, o
vreme turbată. E ceva urât. Timpul şi viaţa se opresc. Doar înăuntru e
viaţă. În jur totul e dezastru. Burlanul e fierbinte. Unde e fumul?
Natura e turbată, ca o fantomă.”

• Testul TAT arată trauma pierderii soției, față de care pare să fie
dependent emoțional. Mecanismul defensiv folosit este disocierea:
afectele neplăcute sunt reprimate și înlocuite cu unele plăcute.
Fiul, 33 ani
• Obsevaţii semnificative în timpul evaluării:
• Atitudine cooperantă, deschisă.
• După evenimentul traumatic a existat o perioadă de îngrijorare excesivă
faţă de ce s-ar putea întâmpla cu propria fiică (se ducea “să vadă cum
respiră în timpul nopţii”).
• A avut o perioadă de o săptămână în care n-a condus maşina, apoi şofat
„mai tensionat”. Prezintă şi acum oarecare vigilenţă: „mai atenţi la maşini,
la traversat, în trafic”. A existat o perioadă de furie după eveniment, se
descărca în “certuri cu soţia din motive obişnuite”.
• Relaţia cu părinţii este modificată după evenimentul traumatic, “fiecare s-a
izolat în căsuţa lui sufletească, nu s-a discutat niciodată despre ce simte
fiecare”. Pare să-i lipsească contactul emoţional cu părinţii în prezent şi
devine nostalgic după perioada copilăriei. La nivel interpersonal are nevoie
să fie încurajat, susţinut, ghidat. Are nevoia de siguranţă, de protecţie şi
găseşte aceste lucruri în familia lui prezentă.
Rezultate la MCMI:
Nu apar scoruri clinice
Rezultate relevante la Testul Rorschach:

• Stilul general de raportare la realitate este cel Extratensiv, permite


emoțiilor să îl influențeze în luarea deciziilor, dar poate deveni și
rațional când situația o cere (EB=5:7).
• Abilitatea de control și toleranță la stres este de nivel mediu, are
resurse atât cognitive, cât și afective, care îl ajută să facă față
stresului. Are capacitatea de a formula raționamente complexe,
orientate spre scop, gândire creativă, vitalitate emoțională. Trăiește
un stres actual ridicat, în plan emoțional. Are anxietate (Y =5),
tendința de a-li înhiba emoțiile negative, ceea ce conduce la tristețe,
tensiune interioară (C` = 4), sentimente de autocritică distructivă și
culpabilitate (V=1).
• Este vulnerabil emotional (scor DEPI=5).
• Are momente când nu-și controlează exprimarea emoțiilor și devine
impulsiv (FC:CF+C: 4:4; C=2).
• Are momente când devine negativist, opoziționist față de mediu (S=4)
și trăiește stări afective dezorganizatoare cu impact negativ asupra
funcționării psihice. ( Shading Blands=2)
• Scorurile din clusterul percepției de sine arată tendința de a se
devaloriza în raport cu ceilalți, o slabă considerație față de sine (Ego
Index = 0,14, sub medie) Este preocupat de autoanaliză în sens
autocritic (FD=2, V=1), ceea ce poate conduce la trăirea unor
sentimente de inferioritate sau culpabilitate. Tinde să vadă lumea și
pe sine în termeni negativi (MOR=2) și are nostalgie după vârsta
copilăriei (PER=2).
• La nivel interpersoanl are nevoie să fie încurajat, susținut, ghidat
(Fd=1).
Interpretarea la TAT:

• Apar sentimente de tristețe, singurătate, lipsa sprijinului emoțional.

• În planșele ce fac apel la relațiile cu figurile parentale apare lipsa


contactului emoțional și sentimentul că nu va avea performanța care
să-i mulțumească pe părinți.
• Planșa 2: ”Aici nu-mi dau seama dacă cei trei sunt o familie sau nu.
Stau împreună. El muncește câmpul. Face toată treaba grea. Doamna
e cumva distantă și nu participă cot la cot cu el. E distantă și pare că
se uită de sus. Ceva de genul: Nu mă implic prea mult în familia asta
că nu e de nasul meu. Fata tocmai se duce la școală. Nici ea nu e prea
fericită. E o familie care nu prea colaborează.”
• Planșa 6 BM: ”Mama în vârstă și fiul ei la căpătâiul cuiva decedat.
Atât! (Ce simt?) Mama este închisă ermetic în sufletul ei și se uită pe
geam în gol și el se uită la tatăl lui. Mototolește pălăria în mâini. Pare
abia sosit, venit de pe un drum lung. Și se gândește: Acum o lună am
băut un pahar cu el, am râs...”

• Planșa 7 BM: ”Aici tipul mai în vârstă e profesorul sau mentorul celui
mai tânăr. Sunt infractori, mai rafinați (furt de bijuterii, spărgători de
bănci). Îl învață pe cel tânăr: Da, da. Am înțeles.”
• Apare un profund sentiment de suferință sufletească, revelat în
planșa 15:
• ” Aici (oftează) e un om plin de resentimente și de fapt toate crucile și
mormintele din jurul lui sunt propriile sentimente îngropate,
amânate. E pur și simplu sufletul lui aici.”

• Conflictele interioare sunt legate de pierderea legăturii afective cu


părinții, mai ales cu mama și de sentimentul de culpabilitate, ”vina
supraviețuitorului”.
• Are nevoie de liniște, detașare de probleme și își găsește siguranța în
căminul actual.
• Planșa 19: ”Aici e o casă de țară. Afară este viscolul cel mai puternic și
ei stau înăuntru și mănâncă plăcintă de mere cu scorțișoară. Nu le
pasă ce e afară.”

• Planșa 16: ”Undeva la țară într-o zonă de deal este vară, este chiar
arșiță (peste 30 grade) și cumva pe coasta unui deal este un șir de
plopi. E un sat acolo și o casă mai izolată. Pe prispă sunt eu și mă uit la
șirul de plopi. Fac asta de ceva timp. Nu este nimic presant. Totul este
liniștit și calm. Aud doar tractorul care ară câmpul, greieri, găini.”
Discuții finale
• Studiile de caz prezentate reliefează modul în care corelează datele
obținute cu ajutorul Testului MCMI-III si tehnicile proiective aplicate.
• Multe dintre rezultatele testului MCMI-III au fost confirmate de rezultatelor
metodelor proiective, altele s-au completat.
• Rezultatele Testului Rorschach coreleaza foarte bine cu rezultatele la testele
T.A.T. si Testul Bender.
• Am observat ca uneori Testul MCMI-III nu reliefeaza indicatori traumatici
importanti, atat de bine ca tehnicile proiective.
• In opinia noastra, o evaluare clinica completa a persoanelor ce au trait
experiente traumatizante trebuie sa cuprinda atat inventare clinice cat si
metode proiective.