Sunteți pe pagina 1din 34

BALANȚA DE

PLĂȚI
Definiție

►Balanţa de plăţi reprezintă (potrivit


Fondului Monetar Internaţional) un tablou
statistico-economic sub formă contabilă
care înregistrează sistematic ansamblul
fluxurilor reale, financiare şi monetare
intervenite între rezidenţii unei economii şi
restul lumii, în cursul unei perioade de
timp, de regulă un an.
Realizează: comparația dintre încasările și
plățile aferente tranzacțiilor comerciale,
necomerciale, financiare ale unei țări cu
străinătatea, pe o perioadă de timp
determinată (an, semestru).

Înregistrează: fluxurile de intrări-ieșiri în


valută
Evidențiază: puterea economică a țării la care
se referă, prin prisma credibilității și a
stabilității economiei naționale.
Reguli de întocmire
1. Tranzacţiile evidenţiate sunt:
- Schimburi = furnizarea de către un partener a
unei valori economice contra unei valori
echivalente
- Transferuri = furnizarea de către un partener a
unei valori economice fără a primi o valoare
echivalentă
- Migrări = mutări de persoane dintr-o economie în
alta împreună cu tot activul şi pasivul de care
dispun
- Tranzacţii estimate: nu au la bază fluxuri reale.
2. Teritoriul economic al unei ţări în care au loc
tranzacţiile nu corespunde exact cu teritoriul din
interiorul graniţelor statului. Pot exista operațiuni
aferente unui teritoriu economic în afara graniţelor
statului, dar şi zone economice străine în interiorul
granițelor.
3. Conceptul de rezident face distincţia, din punct
de vedere valutar, între diferitele persoane fizice şi
juridice. Acest concept include persoanele fizice
cetăţeni ai ţării respective, precum şi persoanele
juridice înregistrate sau autorizate să funcţioneze
în ţara respectivă.
4. Conceptul evaluării şi al momentului de
înregistrare:

- evaluarea fluxurilor înregistrate în balanţa de


plăţi se face la preţul pieţei, respectiv sub forma
unei sume de bani pe care un potenţial
cumpărător ar fi dispus să o plătească pentru a
achiziţiona ceva de la un eventual vânzător, când
ambele părţi sunt independente şi nu există alte
consideraţii decât cele comerciale;

- momentul înregistrării tranzacţiilor este cel al


schimbului de proprietate şi nu cel al plăţii.
5. Sistemul dublei înregistrări: la întocmirea
balanţei de plăţi fiecare tranzacţie este evidenţiată
prin două fluxuri de sens contrar ce au aceeaşi
valoare. Astfel, suma intrărilor pozitive este
identică cu suma intrărilor negative (ieşiri).

Se evidenţiază nivelul valoric al următoarelor tipuri


de activităţi financiar-valutare pe plan
internaţional:
- activitatea economică
- activitatea financiară
- activitatea de creditare
- activitatea monetară
Structura balanței
1. CONTUL CURENT
A. Bunuri și servicii
A. Venituri primare
A. Venituri secundare
2. CONTUL DE CAPITAL
A. Achiziția/vânzarea de active nefinanciare
neproduse
A. Transferuri de capital
3. CONTUL FINANCIAR
A. Investiții directe
A. Investiții de portofoliu
A. Derivate financiare
A. Alte investiții
A. Active de rezervă BNR
4. Erori și omisiuni
Balanța contului curent
A. BUNURI ȘI SERVICII
a. Bunuri
- mărfuri generale
- merchanting (export net)
b. Servicii
B. VENITURI PRIMARE
a) remunerarea salariaților
b) venituri din investiții (directe, de portofoliu,
din alte investiții, din active de rezervă)
c) alte venituri primare
C. VENITURI SECUNDARE
a) administrația publică
b) alte sectoare
Balanța contului curent – reflectă fluxurile
reprezentând exportul și importul de bunuri și
servicii, precum și veniturile primare și cele
secundare.

Tranzacțiile cu bunuri formează comerțul vizibil, iar


cele cu servicii fac obiectul comerțului invizibil.

Exporturile și importurile se înregistrează la prețul


FOB (free on board) – prețul de vânzare la care se
adaugă costurile de depozitare și încărcare până la
graniță, respectiv până în momentul în care
bunurile părăsesc țara sursă.
Balanța contului de capital
A. ACHIZIȚIA/VÂNZAREA DE ACTIVE NEFINANCIARE NEPRODUSE
B. TRANSFERURI DE CAPITAL
- administrația publică
- alte sectoare

Principalele modificări aduse metodologiei de elaborare:


- transferurile migranților nu mai sunt considerate
tranzacții de natura balanței de plăți;
- moștenirile se reclasifică de la transferuri curente la
transferuri de capital;
- vânzarea drepturilor de proprietate intelectuală se
înregistrează în Contul curent, la servicii de cercetare-
dezvoltare.
Balanța contului financiar
A. INVESTIȚII DIRECTE

a. Participații la capital
- participații la capital, exceptând reinvestirea profiturilor
- reinvestirea profiturilor
b. Instrumente de natura datoriei
B. INVESTIȚII DE PORTOFOLIU
a. Participații la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții
- participații la capital
- acțiuni ale fondurilor de investiții
b. Instrumente de natura datoriei
- termen scurt
- termen lung
C. DERIVATE FINANCIARE
D. ALTE INVESTIȚII
a. Participații la capital, altele decât cele de natura investiției directe și de portofoliu
b. Numerar și depozite (termen scurt și termen lung)
c. Împrumuturi (termen scurt și termen lung)
d. Credite comerciale și avansuri (termen scurt și termen lung)
e. Alte creanțe/angajamente externe (termen scurt și termen lung)
f. DST (alocări)
E. ACTIVE DE REZERVĂ BNR
Achiziționarea netă de active financiare
(ANA)
= reprezintă diferența dintre creșterea de
active financiare și scăderea de active
financiare.

•dacă creșterea de active ˃ scăderea de


active → ANA ˃ 0;

•dacă creșterea de active ˂ scăderea de


active → ANA ˂ 0.
Acumularea netă de pasive (ANP)

= reprezintă diferența dintre creșterea de


pasive financiare și scăderea de pasive
financiare.

•dacă creșterea de pasive ˃ scăderea de


pasive → ANP ˃ 0;

•dacă creșterea de pasive ˂ scăderea de


pasive → ANP ˂ 0.
Suma netă

Net = ANA – ANP

O creștere a pasivelor nete mai mare


decât creșterea activelor nete semnifică
majorarea angajamentelor față de
nerezidenți, deci o influență negativă
asupra poziției investiționale
internaționale.
Poziția investițională internațională
= reprezintă stocurile de active și pasive
financiare externe la un moment dat.

Stocurile la sfârșitul unei perioade se


calculează pe baza stocurilor la începutul
perioadei și a informațiilor despre fluxurile
tranzacțiilor financiare, luându-se în
considerare modificarea cursului de schimb,
a prețurilor internaționale și alte ajustări
financiare din intervalul considerat.
SF = SI + T +/- IC +/- IP +/- A

SF = stoc final;
SI = stoc inițial;
T = tranzacții efective înregistrate în
Contul financiar;
IC = influența cursului de schimb;
IP = influența prețurilor externe;
A = ajustări financiare (modificări de
volum).
Activele externe reflectate în Poziția
investițională internațională
ACTIVE, din care:
A. Investiții directe
- participații la capital
- instrumente de natura datoriei
B. Investiții de portofoliu
- participații la capital
- instrumente de natura datoriei
C. Derivate financiare
D. Alte investiții
- alte participații
- numerar și depozite (pe termen scurt și lung)
- împrumuturi (pe termen scurt și lung)
- credite comerciale și avansuri (pe termen scurt și lung)
- alte creanțe/angajamente externe (pe termen scurt și lung)
E. Active de rezervă (BNR)
- aur monetar
- rezerva valutară
Pasivele externe reflectate în Poziția
investițională internațională
PASIVE, din care:
A. Investiții directe
- participații la capital
- instrumente de natura datoriei
B. Investiții de portofoliu
- participații la capital (acțiuni) si acțiuni ale fondurilor de
investiții
- instrumente de natura datoriei
C. Derivate financiare
D. Alte investiții
- alte participații
- numerar și depozite (pe termen scurt și lung)
- împrumuturi (pe termen scurt și lung)
- credite comerciale și avansuri (pe termen scurt și lung)
- alte creanțe/angajamente externe (pe termen scurt și lung)
- DST (alocări) - FMI
Factori de influență asupra Balanței de plăți (1)

►factori endogeni
- întârzieri în darea în exploatare a unor obiective
industriale de însemnătate națională majoră;
- reducerea exportului;
- creşterea nerațională a importului;
- slăbirea calității producției pentru export;
- reducerea deliberată a unor exporturi în scopul
îndestulării pieței interne sau în scopuri strategice etc.
Factori de influență asupra Balanței de plăți (2)

►factori exogeni
-dereglarea prețurilor mondiale pentru produsele cu
pondere mare în structura exportului şi importului;
-restricțiile cantitative şi creşterea taxelor vamale sau de
altă natură în țările importatoare potențiale;
-micşorarea intrărilor de valută ca urmare a fluctuației
cursului de schimb;
-influența factorilor psihologici şi a mişcărilor speculative
de bursă etc.
Echilibrarea Balanței de plăți
►Suma plăților = Suma încasărilor

►Contul curent și Contul de capital se


echilibrează prin Contul financiar

►Apar diferențe care se corectează prin


postul Erori și omisiuni

►Soldul activ/pasiv este determinat de


Balanța contului curent
►Balanța contului curent evidențiază
aportul economiei reale la asigurarea
echilibrului valutar

►Balanța este deficitară atunci când se


apelează la credite externe și la rezerva
valutară

►Utilizarea creditelor în valută influențează


datoria externă și indicatorii de îndatorare
Indicatori de îndatorare externă
►rezervele internaționale/importul de
bunuri și servicii;
►datoria externă pe termen mediu și
lung/PIB;
►datoria externă pe termen mediu și
lung/exportul de bunuri și servicii;
►rata serviciului datoriei externe pe termen
mediu și lung.
Datoria externă brută cuprinde:
- datoria pe termen lung
- datoria pe termen scurt

În structura datoriei pe termen lung se


identifică:
•datoria publică (împrumuturi de la FMI)
•datoria privată
•datoria Băncii Centrale (împrumuturi de la
FMI și alocări de DST de la FMI).
Poziția investițională internațională permite
și dimensionarea:
Datoriei externe nete
= Active externe – Pasive externe

- Datoria externă netă este aferentă tuturor


instrumentelor de natura datoriei
(împrumuturi, numerar și depozite,
obligațiuni și instrumente de pe piața
monetară, credite comerciale).
Echilibrul valutar

Y = Produsul Intern Brut


Y+M=C+I+X M = Import
C = Consum intern
I = Investiții
X = Export

Y = C + I  M = X  ECHILIBRU VALUTAR

Y < C + I  M > X  DEFICIT VALUTAR

Y > C + I  M < X  EXCEDENT VALUTAR


Evaluarea și eficiența activității de import/export

●evaluare internă
●evaluare externă
(pe baza prețului complet de export/import)

►Eficiența exportului
- curs de revenire la export
- aport valutar
- rata aportului valutar
- curs de revenire aport valutar

►Eficiența importului
- curs de revenire la import
INFLUENȚA
CURSULUI DE
SCHIMB ASUPRA
OPERAȚIUNILOR DE
IMPORT/EXPORT
Efectele cursului de schimb asupra
comerțului exterior vizează:
- dumping-ul valutar;
- aprecierea monedei naționale →
creșterea prețului de export și scăderea
relativă a prețului de import
- deprecierea monedei naționale →
scăderea prețurilor de export și
creșterea prețurilor de import
Influența cursului de schimb asupra
importurilor/exporturilor se manifestă în
mod direct și anume:
- aprecierea cursului de schimb
influențează nefavorabil exportul, în
timp ce prețurile de import se
diminuează;
- deprecierea cursului avantajează
exportul și scumpește importul.
EXEMPLUL 1: Un exportator canadian încheie un
contract de export pentru vânzarea de produse pe
piaţa americană la preţul de 22.736 CAD / bucată,
cursul valutar contractual fiind de 1,1368
USD/CAD. Produsele similare americane au un preţ
de 20.000 USD / bucată.
Care vor fi implicaţiile evoluţiei cursului de schimb
între CAD şi USD asupra exporturilor canadiene
către SUA, dacă se înregistrează următoarele
niveluri ale cursului de schimb:
a) 1,1342 USD/CAD sau
b) 1,1395 USD/CAD
EXEMPLUL 2: Un importator elveţian
importă produse de la o firmă americană la
un preţ de 10.895 USD / bucată. Preţul
produselor similare elveţiene este 14.000
CHF.
Care va fi evoluţia importurilor elveţiene din
SUA dacă evoluţia cursului valutar este:
a) 1,2772 USD/CHF sau
b) 1,2965 USD/CHF,
iar cursul valutar contractual este 1,2850
USD/CHF.