ROLUL EDUCAŢIEI

ANTREPRENORIATULUI
ÎN MEDIUL RURAL

ANALIZA ANTREPRENORIATULUI RURAL ÎN REGIUNEA SUD-MUNTENIA

 ANTREPRENORIATUL RURAL constituie o
problemă de interes general şi reprezintă o
preocupare constantă pentru mai toţi factorii
decizionali din Uniunea Europeană. Acest subiect
capătă importanţă şi pe agenda politică din
România, în perioade marcate de tranziţie,
schimbări politice şi dificultăţi economice.
Încurajarea unui spirit antreprenorial a
apărut ca urmare a faptului că, acesta generează
profituri uriaşe de pe urma micilor afaceri de
familie şi cu mare capacitate de adaptabilitate la
nevoile economiei româneşti.
 STRATEGIA
EUROPEANĂ
pentru
DEZVOLTARE RURALĂ

2014 2020

Promovarea şi dezvoltarea antreprenoriatului rural reprezintă una dintre

direcţiile principale ale Strategiei Europene pentru Dezvoltare Rurală 2020, care
îşi propune crearea unor noi locuri de muncă şi asigurarea unor condiţii de viaţă
mai bune pentru populaţia activă din cadrul Uniunii Europene.
Dezvoltarea antreprenoriatului rural prin intermediul afacerilor locale, a
afacerilor familiale, IMM-uri, reprezintă o opţiune viabilă şi pe termen lung, care
asigură, mai mult decât orice alte scenarii, o creştere economică greu reversibilă.
 Succesul antreprenorilor din mediul rural
va depinde în totalitate de competenţele lor,
de abilităţile avute în conducerea unei afaceri,
precum şi de capacitatea de a fi creativi şi
de asumare a riscului unei întreprinderi.
Antreprenorii rurali au nevoie de
sprijin suplimentar pentru dezvoltarea
afacerilor, chiar dacă ei deţin
competenţele necesare.
 Domeniile de interes ale Grupurile ţintă de antreprenori la care
antreprenorilor rurali sunt: se referă Uniunea Europeană sunt
AGRICULTURA cele formate din tineri, femei,
ZOOTEHNIA mici fermieri, deţinători de
SILVICULTURA ferme de subzistenţă
VITICULTURA şi semi-subzistenţă.
POMICULTURA
În România, la mai bine de
APICULTURA un deceniu după aderarea la
PISCICULTURA Uniunea Europeană,
FLORICULTURA antreprenoriatul rural rămâne
iar în domeniul turistic deficitar dezvoltat, întrucât puterea
AGROTURISMUL de absorbţie fondurilor europene a mers
şi în paralel cu greutatea obţinerii banilor,
ECOTURISMUL astfel că, doar 16% dintre firmele înregistrate
în România fiind din mediul rural.
 Dezvoltarea rurală reprezintă o problemă de
actualitate, complexă şi de durată, care urmăreşte
modernizarea, dotarea şi echiparea prin
sistematizare şi amenajare a teritoriului, fără a
produce totuşi expansiunea urbanului şi totodată
păstrând caracterul original tradiţional al spaţiului
şi culturii rurale.
Spaţiul rural românesc include unităţi
administrativ-economice denumite comune,
definite prin articolul 5 din Legea nr.2/1968.
Procesul de dezvoltare rurală este
reglementat de Uniunea Europeană printr-o serie
de documente menite a finanţa şi dezvolta spaţiul
rural prin susţinerea antreprenoriatului şi
propunerea unor regulamente strategice privind
afacerile la nivel rural.
Analiza antreprenoriatului rural
în regiunea Sud-Muntenia
 Mediul rural din regiunea Sud-Muntenia este caracterizat de
activităţile economice de bază, dintre care amintim: agricultura
(cereale, cartofi, tomate, ardei, vinete), viticultura, pomicultura,
silvicultura, zootehnia, turismul rural şi ecoturismul (în special în
judeţele Prahova şi Argeş) etc.

Regiunea Sud-Muntenia a înregistrat

un indice al concentrării activităţilor
economice de 29,74%, iar pentru
sectoarele construcţii şi transport a
înregistrat indici sub media naţională.

Pentru sectorul AGRICULTURĂ,

regiunea Sud-Muntenia s-a clasat pe
locul 3 la nivel naţional, cu indice de
37,21%.

Concentrarea activităţii în agricultură

este expresia funcţionării unui sistem
economic bazat pe producţie agricolă,
pentru consum şi mai ales pentru
comerţ.
 Judeţele sudice din cadrul regiunii SUD-MUNTENIA, respectiv Teleorman,
Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi, al căror relief preponderent este format din
câmpie, prezentau în anul 2016 cel mai ridicat indice al concentrării
economice în sectorul agricol, în sensul că, antreprenorii români din aceste
judeţe au fost preocupaţi de atragerea de fonduri europene şi dezvoltarea
unor afaceri pe trermen mediu şi lung, valorificând corespunzător zona rurală.

În urma atragerii de fonduri europene, antreprenorii români au reuşit

retehnologizarea zonei la nivelul celor patru judeţe posesoare de câmpii
roditoare şi sol fertil din regiunea Sud-Muntenia, valorificând al maxim terenul
agricol, prin producţia şi comercializarea produselor.
 În perioada de programare 2014-2016, la nivelul regiunii
Sud-Muntenia, au fost finanţate un număr de 7.961 de
proiecte, cu o valoare totală de 657.967.983 euro, dintre
care cele mai multe în judeţele Dâmboviţa, Teleorman şi
Argeş, iar cele mai puţine în Călăraşi şi Prahova.
Turismul rural, la nivel naţional, pe primele locuri ca număr de proiecte
finanţate pentru dezvoltarea activităţilor turistice, agroturistice şi
ecoturistice se situează regiunile din Nord, Centru şi Vest, în vreme ce
regiunea Sud-Muntenia se află doar pe locul 6.
În perioada 2014-2016 se constată o creştere a interesului agroturistic în
judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Prahova, care dispun de un potenţial
turistic semnificativ dar încă neexploatat la adevărata sa valoare.

În regiunea Sud-
Muntenia, proiectele ce
au vizat renovarea,
dezvoltarea satelor,
îmbunătăţirea
serviciilor de bază
pentru populaţia şi
economia rurală
precum şi punerea în
valoare a moştenirii
rurale, predomină în
judeţele Dâmboviţa şi
Argeş, unde sectorul
serviciilor agroturistice
s-a dezvoltat
semnificativ.
 Antreprenorii mediului rural din regiunea Sud-Muntenia
au profitat în perioada 2014-2016 şi profită şi în prezent de
toate oportunităţile de finanţare pentru dezvoltarea
spaţiului rural românesc, accesând cu precădere fonduri
pentru dezvoltarea fermelor agricole de semi-
subzistenţă destinate tinerilor fermieri. Raportându-ne la
numărul de proiecte comparativ cu suprafaţa agricolă de
care dispune regiunea, putem afirma că acesta este destul
de redus.

Ţinând cont de faptul că în mediul rural din regiunea

Sud-Muntenia se practică cu precădere o agricultură de
subzistenţă, este necesar ca locuitorii acesteia să
conştientizeze oportunităţile care le sunt oferite şi să profite
din plin de pe urma lor. Printre principalele obstacole care
stau în calea accesării de finanţări europene se numără
slaba informare a locuitorilor în acest domeniu, birocraţia
şi, nu în ultimul rând, insuficienţa fondurilor proprii
necesare pornirii proiectelor sau pentru asigurarea
cofinanţării.