Sunteți pe pagina 1din 44

Curs 8, 9, 10

Psihologie experimentala

Conf Dr Mihaela Chraif


• 2.9. Alegerea şi stabilirea metodei
(participanţii/subiecţii, instrumente şi
materiale, procedura de lucru şi designul
experimental)
• Subiecţi/Participanţi

• La paragraful corespunzător „Subiecţi sau


participanţi” se descriu loturile de subiecţi sau
participanţi la cercetare. Experimentatorul trebuie
să ştie că poate folosi ambele denumiri, însă
denumirea de „subiecţi” este specifică cercetării
de laborator. Denumirea de „participanţi” se poate
folosi şi pentru cercetarea de laborator dar este
mai indicată pentru persoanele din organizaţii,
spitale, mediu educaţional.
• 1. Dacă cercetarea experimentală foloseşte doar
grupuri de subiecţi/participanţi fără a fi selectaţi
aleator ca fiind reprezentativi pentru anumite
populaţii, rezultatele nu pot fi extinse la nici o
populaţie şi astfel corespund doar lotului sau
grupului pe care s-a aplicat cercetarea şi care
poate fi descris astfel:
• „Subiecţii sunt reprezentaţi de un număr de 65 de
studenţi ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele
Educaţiei, Universitatea din Bucureşti, cu vârsta
cuprinsă între 19 şi 23 de ani
(M=21,32;A.S.=1,14), 34 de gen feminin şi 31 de
gen masculin, 47 din mediul rural şi 18 din mediul
urban.” După cum se poate vedea nu s-a
specificat populaţia din care au fost selectate
grupurile deoarece acestea nu au fost selectate ci
au fost luate ca atare două grupuri de studenţi
deja împărţiţi pe grupe în cadrul facultăţii.
• După ce s-a efectuat eşantionarea, şi s-au
efectuat grupurile de cercetare este foarte
important ca experimentatorul să verifice şi să
urmărească cu acordul subiecţilor starea de
sănătate, ce mănâncă sau ce consumă (cafea,
ţigări,energizante, medicamente) subiecţii, dacă
dorm normal (6-8 ore) deoarece experimentatorul
trebuie să exercite un control riguros asupra
variabilei subiect.
• Mai mult decât atât înainte de a începe cercetare
propriu-zisă subiecţii trebuie să fie informaţi cu
privire la cercetare şi trebuie să se decidă dacă
participă semnând certificatul de consimţământ
informat.
• Instrumente şi materiale

• În cercetările experimentale pot fi folosite:

• 1. aparate şi instrumente de testare psihologică ce


măsoară: timpul de reacţie, memoria de scurtă durată,
raţionamentul inductiv, inteligenţă generală, stimuli
vizuali, stimuli auditivi, etc.
• 2. instrumente de măsurare a reacţiilor fiziologice:
poligraful, tensiometrul, biofeedback-ul, etc
• 3. instrumente de investigare a câmpului biologic:
Aura Vision, etc.
• 4. instrumente de investigare a undelor cerebrale:
EEG, fMRI, MRI, potenţiale evocate, etc
• 5. materiale sub formă de cartonaşe, beţişoare,
desene, planşe colorate, etc
• 6. filme, diapozitive, poze, secvenţe audio, slide-uri
în Powerpoint, etc
• În cercetarea experimentală nu este
necesară folosirea testelor psihologice
etalonate şi validate deoarece specificul
psihologiei experimentale este urmărirea
relaţiei STIMUL-REACTIE pe grupuri de
subiecţi analizând datele brute. Astfel, se
pot realiza cercetări cu stimuli vizuali sub
formă de stimuli luminoşi, cercetări
experimentale având drept stimuli
secvenţe din filme, etc.
• Procedură
• Descrierea procedurii aplicate este necesară deoarece
realismul datelor obţinute şi confirmarea sau
infirmarea ipotezelor cercetării se reflectă în special în
modul de aplicare a stimulilor şi colectarea
rezultatelor. Un exemplu de descriere al unei proceduri
poate fi: „Subiecţii/participanţii la cercetare au fost
introduşi în camera de aplicare a experimentului.
Acestora li s-a făcut un scurt instructaj cu privire la
executarea probelor sau a situaţiilor stimuli, după care
au trecut la faza de exerciţiu. După efectuarea fazei de
exerciţiu, subiecţii/participanţii au trecut la faza de
testare propriu-zisă executând toate etapele
succesiunii stimulilor. După ce au finalizat întreaga
succesiune de etape în cadrul cercetării experimentale
la care au participat, au părăsit sala în linişte cu
acordul experimentatorului.”
• Design experimental
• În cadrul acestui paragraf
experimentatorul va trebui să prezinte în
cercetarea sa următoarele elemente:
enumerarea şi descrierea variabilelor
independente şi dependente şi un plan
experimental sau non-experimental ce va
fi urmat în testarea ipotezelor.
• Cele mai simple planuri experimentale sunt cele în
care relaţia STIMUL-REACTIE se realizează între o
singură variabilă independentă şi o singură
variabilă dependentă. Pentru a demonstra însă
această relaţie, experimentatorul va avea nevoie
de două grupuri: un grup experimental şi un grup
de control. Acesta va aplica stimulul doar grupului
experimental.
• Un exemplu de design de cercetare în acest sens
va fi pentru tema „Influenţa consumului de cofeină
asupra timpului de reacţie.”
• Design-ul experimental va conţine două variabile:
variabila independentă este consumul de cofeină
250 mg pentru grupul de experimental şi 0 mg
pentru grupul de control. Schema flux care
evidenţiază relaţia dintre variabile se poate
observa în figura 1.
Grup de control Fără consum de A Culegerea datelor cu testul
30 subiecţi cofeină de timp de reacţie la culoarea
galben (Vienna Test System)
Grup control

Cu cosum de 250 mg Culegerea datelor cu testul de


Grup experimental
timp de reacţie la culoarea
30 de subiecţi
galben (Vienna Test System)
Grup experimental

Figura 2.1. Schemă flux privind relaţiile între variabilele independentă şi dependentă
Ca plan factorial variabila independentă se reprezintă ca în figura 2.2.

Nivelul 1 Nivelul 2
Fără cofeină Consum de 250 mg cofeină

igura 2.2. Reprezentarea variabilei independente „consum de 250 mg cofeină” pe două nivele
planurile factoriale
• După cum menţionează Aniţei (2007)
planurile factoriale sunt acele scheme ce
conţin două sau mai multe variabile
independente. Acestea vin în ajutorul
experimentatorului permiţând evidenţierea
influenţei fiecărei variabile independente
asupra variabilei dependente. Mai mult decât
atât se poate observa efectul combinat al
două sau mai multe variabile independente
asupra variabilei dependente.
• În acest sens, experimentele de laborator şi de
teren pot fi prezentate sub forma de planuri
factoriale. Conform lui Aniţei (2007) acestea pot fi:
• 1. planuri unifactoriale : acestea sunt
caracterizate de un singur factor cu un singur nivel
sau mai multe nivele;
• 2. planuri bifactoriale: acestea sunt caracterizate
de doi factori sau variabile independente care au
fiecare câte două nivele sau mai multe nivele;
• 3. planuri cu trei factori: acestea cuprind trei
factori distincţi sau trei variabile independente
având fiecare câte două, trei sau mai multe nivele;
• 4. planuri multifactoriale: acestea cuprind N
factori sau variabile independente cu N nivele.
Planul unifactorial
• Acest tip de plan va conţine o singură
variabilă independentă care acţionează
asupra variabilei dependente în
conformitate cu relaţia
• Exemplul 1 . Se dă tema experimentului „Muzica
de tip house influenţează timpul de reacţie al
tinerilor studenţi de la psihologie”.
• Obiectiv : Evidenţierea faptului că muzica de tip
house influenţează timpul de reacţie al tinerilor
studenţi de la psihologie.
• Ipoteza generală : „Muzica de tip house
influenţează semnificativ statistic timpul de reacţie
al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• Ipoteze de lucru : „Muzica de tip house
influenţează semnificativ statistic timpul motor al
tinerilor studenţi de la psihologie”, „Muzica de tip
house influenţează semnificativ statistic timpul de
decizie al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• Design experimental
• Variabila independentă este reprezentată de
muzica de tip house.
• Variabile dependentă este reprezentată de
rezultatele obţinute la testul de timp de
reacţie. Mai mult decât atât testul de timp de
reacţie oferă trei variabile dependente : timp
motor, timp de decizie şi timp de reacţie total.
• Ca plan factorial variabila independentă se
reprezintă ca în figura 2.3.
Nivelul 1 Nivelul 2
Fără muzică Administrare de muzică house în timpul
execuţiei probei de timp de reacţie

Figura 2.3. Reprezentarea variabilei independente „muzică house” pe două nivele


• Exemplul 2
• Un plan unifactorial poate conţine şi mai mult
de două nivele. În figura 2.4 se poate
observa că variabila „genuri muzicale” poate
avea şi patru nivele.

Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 Nivelul 4


Fără muzică Administrare de muzică Administrare de Administrare de
house muzică clasică muzică populară
în timpul execuţiei probei în timpul execuţiei în timpul execuţiei
de timp de reacţie probei de timp de probei de timp de
reacţie reacţie

Figura 2.4. Reprezentarea variabilei independente „genuri muzicale” pe două nivele


Planul experimental bifactorial (2X2)
• Acest tip de plan factorial este reprezentarea
schematică a interacţiunii nivelelor celor două
variabile independente asupra variabilei
dependente.
• Planurile bifactoriale pot avea doi
factori/variabile independente cu două nivele
(2X2), doi factori/ variabile independente cu
câte trei nivele (3X3), un factor/ variabila
independentă poate avea două nivele iar
celălalt factor poate avea trei nivele (2X3).
• Exemplul 3

• Se dă tema experimentului „Studiu privind efectele


consumului de energizante şi cofeină asupra
raţionamentului logic la tinerii studenţi de la
psihologie”.
• Obiective : 1) Evidenţierea efectului consumul de
cofeină asupra raţionamentului logic la tinerii studenţi
de la psihologie.
• 2)Evidenţierea efectului consumului de energizante
asupra raţionamentului logic la tinerii studenţi de la
psihologie.
• 3) Evidenţierea efectului combinat al consumul de
cofeină şi energizant asupra raţionamentului logic la
tinerii studenţi de la psihologie.
• Ipoteze generale : 1) „Consumul unei cantităţi de
250mg de cofeină influenţează semnificativ statistic
nivelul raţionamentului logic al tinerilor studenţi de la
psihologie”.
• 2) „Consumul unei cantităţi de 1000mg de
taurină de influenţează semnificativ statistic
nivelul raţionamentului logic al tinerilor
studenţi de la psihologie”.
• 3) „Consumul concomitent al unei cantităţi de
250mg de cofeină şi 1000mg de taurină
influenţează semnificativ statistic nivelul
raţionamentului logic al tinerilor studenţi de la
psihologie”.
• Având în vedere că testul de raţionament
logic „matrici Raven forma standard” are o
singură variabilă şi anume numărul de
răspunsuri corecte, atunci ipotezele de lucru
vor avea în componenta lor variabila
dependentă „răspunsuri corecte”.
• Ipoteze de lucru
• 1. „Consumul unei cantităţi de 250mg de cofeină
influenţează semnificativ statistic numărul de
răspunsuri corecte al tinerilor studenţi de la
psihologie la testul de raţionamentului logic”.
• 2. „Consumul unei cantităţi de 1000mg de taurină
de influenţează semnificativ statistic numărul de
răspunsuri corecte al tinerilor studenţi de la
psihologie la testul de raţionamentului logic ”.
• 3. „Consumul concomitent al unei cantităţi de
250mg de cofeină şi 1000mg de taurină
influenţează semnificativ statistic numărul de
răspunsuri corecte al tinerilor studenţi de la
psihologie la testul de raţionamentului logic ”.
• Instrumente folosite : Testul de raţionament logic
„matrici Raven forma standard”.
• Design experimental
• Variabile independente: 1) consumul de cofeină cu
două nivele: fără consum de cofeină şi cu consum de
cofeină de 250 mg ; 2) consumul de energizant : fără
consum de energizant şi cu consum de 1000mg de
energizant.
• În figura 2.5 se poate observa planul bifactorial
factorial corespunzător temei experimentului „Studiu
privind efectele consumului de energizante şi cofeină
asupra raţionamentului logic la tinerii studenţi de la
psihologie”.
În figura 2.5. se poate observa planul bifactorial 2X2 care are două variabile
independente : consum de cofeină şi consum de energizant.

Fără consum de energizant Cu consum de energizant


1000mg taurină
Fără consum de Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN standard
cafeină Număr răspunsuri corecte: 24 2) Număr răspunsuri
corecte:20
Cu consum de Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN standard
cofeină250 ml 3) Număr răspunsuri 4) Număr răspunsuri
corecte: 23 corecte: 16

Figura 2.5. Plan bifactorial cu 2 variabile independente fiecare cu câte două nivele
• Planurile bifactoriale pot avea însă şi trei
nivele ale ambelor variabile sau cel puţin ale
uneia.

• Exemplul 4

• Se dă tema unei cercetări experimentale :


„Efectele ascultării diferitelor genuri muzicale
şi ale consumului de alcool asupra timpului
de reacţie la culoarea galben”.
fără muzică cu muzică clasică cu muzică rock
Fara consum de 1 Media reacţii 2 Media reacţii 3 Media reacţii
ALCOOL motori=17 motori=17 motori=17
Media reacţii=19 Media reacţii=19 Media reacţii=19
timp de reacţie la timp de reacţie la timp de reacţie la
culoarea galben culoarea galben culoarea galben
Cu consum de 4 Media reacţii 5 Media reacţii 6 Media reacţii
ALCOOL (300 motori=17 motori=17 motori=17
ml vin roşu, 13%) Media reacţii=19 Media reacţii=19 Media reacţii=19
timp de reacţie la timp de reacţie la timp de reacţie la
culoarea galben culoarea galben culoarea galben

Figura 2.6. Plan bifactorial cu 2 variabile independente: consum de alcool (2 nivele) şi ascultare
muzica (3 nivele)
Planul experimental cu trei factori
(2X2X2)
• Planul experimental cu trei factori implică
acţiunea a trei variabile independente
asupra unei variabile dependente.
Conform relaţiei stimul---reactie ,efectele
acţiunii variabilelor independente se
măsoară atât în variantă singulară cât şi
combinată ca efect combinat. În această
situaţie planurile factoriale cu trei factori
sunt cele mai explicite pentru designul
cercetării.
• Exemplul 5

• Se dă tema experimentului „Studiu privind efectele


consumului de energizante, alcool şi cofeină asupra
raţionamentului logic la tinerii studenţi de la
psihologie”.
• Obiective: 1) Evidenţierea efectului consumul de
cofeină asupra raţionamentului logic la tinerii studenţi
de la psihologie.
• 2) Evidenţierea efectului consumului de energizante
asupra raţionamentului logic la tinerii studenţi de la
psihologie.
• 3) Evidenţierea efectului consumului de alcool asupra
raţionamentului logic la tinerii studenţi de la psihologie.
• 4) Evidenţierea efectului combinat al consumul de
cofeină, alcool şi energizant asupra raţionamentului
logic la tinerii studenţi de la psihologie.
• Ipoteze generale : 1) „Consumul unei cantităţi de 250mg de
cofeină influenţează semnificativ statistic nivelul
raţionamentului logic al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• 2) „Consumul unei cantităţi de 1000mg de taurină de
influenţează semnificativ statistic nivelul raţionamentului logic
al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• 3) „Consumul unei cantităţi de 375 ml de vin roşu, 13%
alcool influenţează semnificativ statistic nivelul
raţionamentului logic al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• 4) „Consumul concomitent al unei cantităţi de 250mg de
cofeină, 375 ml de vin roşu, 13% alcool şi 1000mg de taurină
influenţează semnificativ statistic nivelul raţionamentului logic
al tinerilor studenţi de la psihologie”.
• Ca şi în exemplul 3 se va folosi pentru exemplificarea
planurilor factoriale tot testul de raţionament logic „matrici
Raven forma standard” care are o singură variabilă şi anume
numărul de răspunsuri corecte.
• Ipoteze de lucru (variabila dependentă oferită de rezultatele
testului de raționament logic este „răspunsuri corecte”)
• 1. „Consumul unei cantităţi de 250mg de cofeină
influenţează semnificativ statistic numărul de răspunsuri
corecte al tinerilor studenţi de la psihologie la testul de
raţionament logic”.
• 2. „Consumul unei cantităţi de 375 ml de vin roşu, 13%
alcool influenţează semnificativ statistic numărul de
răspunsuri corecte al tinerilor studenţi de la psihologie la
testul de raţionament logic”.
• 3. „Consumul unei cantităţi de 1000mg de taurină de
influenţează semnificativ statistic numărul de răspunsuri
corecte al tinerilor studenţi de la psihologie la testul de
raţionament logic ”.
• 4. „Consumul concomitent al unei cantităţi de 250mg de
cofeină, 375 ml de vin roşu, 13% alcool şi 1000mg de taurină
influenţează semnificativ statistic numărul de răspunsuri
corecte al tinerilor studenţi de la psihologie la testul de
raţionament logic ”.
• Instrumente folosite : Testul de raţionament logic
„matrici Raven forma standard”.

• Design experimental
• Variabile independente: 1) consumul de cofeină cu
două nivele: fără consum de cofeină şi cu consum de
cofeină de 250 mg ; 2) consumul de energizant : fără
consum de energizant şi cu consum de 1000 mg de
energizant ; 3) consumul de alcool cu două nivele :
fără consum de alcool şi cu consum de alcool, 375 ml
de vin roşu, 13% alcool.
• În figurile 2.7 şi 2.8 se poate observa planul factorial
cu trei factori corespunzător temei experimentului
„Studiu privind efectele consumului de energizante,
alcool şi cofeină asupra raţionamentului logic la tinerii
studenţi de la psihologie”.
Fără consum de energizant Cu consum de energizant 1000mg
taurină
Fără consum de Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN standard
cofeină Număr răspunsuri corecte: 25 2) Număr răspunsuri corecte:19
Cu consum de Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN standard
cofeină 250 ml 3) Număr răspunsuri corecte: 24 4) Număr răspunsuri corecte: 15

Figura 2.7. Prima structură din plan trifactorial cu 3 variabile independente fiecare cu câte două nivele
(2X2X2) Pentru nivelul „fără consum de alcool” al celei de-a treia variabile.
Fără consum de energizant Cu consum de energizant
1000mg taurină
Fără consum de cofeină Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN
1 - Număr răspunsuri corecte: standard
15 2 - Număr răspunsuri
corecte:18
Cu consum de cofeină Test matrici RAVEN standard Test matrici RAVEN
250 ml 3 - Număr răspunsuri corecte: standard
17 4 - Număr răspunsuri
corecte: 12

Figura 2.8. Prima structură din plan trifactorial cu 3 variabile independente fiecare cu câte două nivele
(2X2X2) Pentru cel de-al doilea nivel „cu consum de alcool 375 ml de vin roşu, 13% alcool” al
variabilei independente „consum de alcool”.
• Aniţei (2007) prezintă două design-uri în
acest sens: 1) between subjects’ design şi 2)
within subjects’ design. Structura “between
subjects’ design” se referă la faptul că pentru
fiecare situaţie experimentală se vor ale
grupuri diferite de subiecţi cu trăsături
asemănătoare : vârstă, cultură, etnie, rasă,
repartiţia în funcţie de gen, mediu de
provenienţă, nivel de educaţie şi formă de
învăţământ, specializare, etc
• Structura de tipul „between subjects’ design”
este structura ideală pentru planurile
factoriale prezentate în care sunt aplicate
aceleaşi teste, instrumente, probe, materiale,
etc. În acest sens prin pregătirea grupurilor
diferite de subiecţi pentru fiecare situaţie
experimentală se elimină posibilitatea de a
obţine rezultate neconcludente ca în situaţia
în care s-ar fi utilizat acelaşi grup de subiecţi
pentru toate situaţiile experimentale, subiecţii
învăţând situaţiile stimuli, materialele şi
răspunsurile la teste.
• Structura de tipul within subjects’ design se referă
la folosirea aceluiaşi grup de subiecţi în mai multe
situaţii experimentale. Această structură nu este
indicată pentru tipurile de cercetări care vizează
diferenţe între grupuri şi planurile factoriale
prezentate deoarece nu oferă după cum s-a
specificat un control riguros al variabilei
dependente sau a rezultatelor obţinute la aplicarea
testelor. Avantajele acestui tip de design constau
în faptul că este specific studiilor de corelaţie sau
investigării în timp a evoluţiei memoriei,
raţionamentului, percepţiei subiecţilor investigaţi în
„studii longitudinale”.
• Planurile în pătrat latin

• Datorită faptului că utilizează mai mulţi factori


reprezintă reduceri ale cadranelor planurilor factoriale
pentru variabilele care se repetă. Sunt utilizate litere
ale alfabetului latin în prezentarea cadranelor de
interacţiune între nivelele variabilelor.
• Conform lui Aniţei (2007, p. 68) un posibil pătrat latin
poate fi reprezentarea a trei variabile independente
care acţionează: prima variabilă cu nivelele: W1, W2,
W3, cea de-a două variabilă cu nivelele: L1, L2 şi L3 şi
cea de-a treia variabilă cu nivelele: D, E, F.
• K1 K2 K3 ca modalităţi (nivele) ale primei variabile;
• L1 L2 L3 ca modalităţi ale celei de-a doua;
Schematic, pătratul latin va arăta astfel după Fraisse (1969) citat de Aniţei
(2007).

W1 W2 W3
L1 D E F
L2 D E F
L3 D E F

Figura 2.9. Model de pătrat latin după Aniţei (2007)


• Planurile experimentale în pătrat greco-latin
• Conform lui Aniţei (2007) există şi combinaţii între
mai multe variabile şi mai multe nivele car elimină
repetiţia. Astfel pentru fiecare literă latină îi va
corespunde o literă din alfabetul grecesc. În
structura combinaţiilor nu trebuie să exista o celulă
cu aceeaşi ordine de combinaţii.
• În figura 2.10 se poate analiza schema pătratului
greco-latin.

A B C
B C A
C A B

Figura 2.10 schema pătratului greco-latin. Sursa: Aniţei (2007, p. 69)


• 2.10. Prelucrarea rezultatelor
• Încă de la stabilirea obiectivelor, ipotezelor,
designului cercetării şi a planurilor factoriale
acolo unde este cazul, încă de la alegerea
grupurilor de subiecţi participanţi
experimentatorul trebuie să ştie ce
modalitatea de testare a ipotezelor prin
testele statistice corespunzătoare distribuţiei
datelor rezultatelor, numărului de subiecţi,
ipotezele cercetării, etc.
• 2.11. Concluzii şi propuneri
• În cadrul acestui paragraf experimentatorul
va trebui să prezinte concluziile studiului
bazate însă pe cercetările anterioare de la
care a pornit. De asemenea trebuie să
argumenteze cu rezultatele în cifre ceea ce a
obţinut, să menţioneze confirmarea sau
infirmarea ipotezelor cercetării. În continuare
experimentatorul poate să precizeze un nou
demers pe care îl va urma pornind de la
această cercetare finalizată.
• 2.12. Limitele cercetării
• Fie că doreşte sau nu experimentatorul va preciza
chiar şi în câteva rânduri obstacolele întâlnite în
timpul executării cercetării, limitele acesteia (de
exemplu un eşantion restrâns, eşantion
nereprezentativ, instrumente vechi, etc).
• 2.13. Bibliografie
• La bibliografie experimentatorul va prezenta toate
sursele bibliografice care sunt citate în text şi nu
va pune surse în plus dacă acestea nu sunt citate
în text.
CURS 9
• CAPITOLUL 3 - Abordări experimentale în
studiul senzaţiei şi percepţiei
• Perceptia vizuala