Sunteți pe pagina 1din 34

DESENUL PERSOANEI

I S T R AT E PAT R I C I A
ELENA-IULIA PETRONE
MONICA ENESCU
UTILIZAREA TESTULUI DESENUL PERSOANEI

• Testul Desenul persoanei poate fi folosit ca instrument de către psihologi în


domeniul clinic, educațional sau în consilierea psihologică.
• Aplicarea acestui test proiectiv are o dublă utilitate, respectiv: măsurarea
inteligenței și sondarea inconștientă a personalității subiectului testat.
• Utilizarea testului în vederea măsurării inteligenței a fost elaborat în 1926
de către F. L. Goodenough. (Draw a man- DAM) Desenul a fost notat în
funcție de prezența în desen a detaliilor (cap, gât, picioare, accesorii)
• Proba desenului persoanei este un test proiectiv ce corelează semnificativ cu
alte probe de inteligență. (r=.763 cu Stanford- Binet-Timon)
• Utilitatea acestui test este dată de faptul că, prin omisiunile, elementele
dispropoționale, sau diverse detalii, ies în evidență conflictele, tensiunile
subiectului sau neacceptarea unor părți corporale ale subiectului.
Testul desenul persoanei

 Acest test nu este o probă de inteligență în sine, dar oferă


informații despre maturitatea motrică și afectivă, adaptarea
emoțională și socială, despre acel modus vivendi al
subiectului.
 Ca test proiectiv, oferă informații clinice bogate, indicatori
patologici (schizofrenie, depresie, paranoia).
 În aplicarea testului, examinatrul ține cont de mai multe
aspecte :
 Timpul de execuție al desenului
 Comentariile spontane ale subiectului
 Ordinea desenării persoanelor.
 Testul desenul persoanei a fost utilizat în scopul identificării
la copii și adolescent a unor tulburări emoționale. De
asemenea, testul măsoară și dezvoltarea cognitivă.
Desenul persoanei

 Astfel, au fost realizate o serie de studii :


 Primul studiu realizat pe 49 adolescenți (16
femei și 33 de bărbați) care urmau tratament
psihiatric pentru tulburări emoționale. Tuturor li s-a
administrat testul desenul persoanei, în funcție de
vârstă, gen, rasă și regiunea geografică.
Desenul persoanei

 Al doilea studiu a fost realizat pe 58 de copii și


adolescenți (8 fete și 50 de băieți) din centrele de
plasament, conform acelorași criterii. (vârstă, gen,
rasă și regiune geografică) Grupul alcătuit din copii
cu cerințe speciale a obținut scoruri mai mari decât
grupul standard.
Desenul persoanei

 Un alt studiu, realizat pe 54 de copii și adolescenți


care urmau tratament zilnic pentru tulburări
emoționale a demonstrat scoruri ridicate la Desenul
persoanei.
Rezultatele studiilor

 În urma acestor studii, nu au fost găsite diferențe


culturale între studenții albi și negrii. În plus, nu au
fost găsite diferențe între spanioli și non-spanioli.
 În contrast, autorii au găsit diferențe semnificative
între persoanele cu tulburări emoționale și cei cu
tulburări de învățare, dar fără probleme emoționale
și fără a fi afectați din punct de vedere cognitiv.
(Naglieri, Jack, Timothy . McNeish, and N., 2004)
Testul “Desenul persoanei”

Câteva dintre studiile ce au abordat îmbunătăţirile în ceea ce


priveşte scorurile IQ în timp au folosit testul Desenul
Persoanei. Acesta a fost mult timp folosit ca indicator al
funcţiilor intelectuale, în special în rândul copiilor.
Începând cu anii ’40, utilizarea sa în diverse medii socio-
culturale a permis evidenţierea efectelor schimbărilor în
mediu.
Testul “Desenul persoanei”

Avantajele folosirii testului Desenul Persoanei sunt


evidenţiate în special în cadrul folosirii sale în ţări cu un
nivel mai slab al dezvoltării, cum ar fi cele estice. Testul
este de asemenea uşor de aplicat în special copiilor, are
un caracter non-verbal şi nu depinde de nivelul de
cunoştinţe academice sau de abilităţile artistice.
Testul “Desenul persoanei”

Testul Desenul Persoanei este acceptat ca un indicator al


funcţionării intelectuale, însă abilităţile sale de măsurare
cu privire la personalitate sau la identificarea rol-gen sunt
încă un subiect controversat.
Testul “Desenul persoanei”

De-alungul timpului, cercetările au evidenţiat o creştere a


scorurilor obţinute la testele de inteligentă în ultimul
secol, evidentiand aşa numitul efect Flynn.
Multe ipoteze au venit în scopul explicării acestui fenomen,
concentrându-se pe factorii genetici sau biologici,
şcolarizare sau îmbunătăţirea mediului. Cele mai citate
două ipoteze privesc îmbunătăţirile în stimularea
cognitivă provenită din mediul exterior şi în aria
nutriţiei şi a sănătăţii publice.
Testul “Desenul persoanei”

Majoritatea descoperirilor în ceea ce priveşte efectul Flynn


provin din ţările vestice, dezvoltate din punct de vedere
industrial. Chiar şi aşa, cercetări recente arată efecte
similare privind creşteri ale scorurilor la testele de
inteligentă în ţări estice, mai puţin dezvoltate. Aceste
descoperiri sunt importante, întrucât demonstrează
valabilitatea la nivel global a fenomenului.
Testul “Desenul persoanei”:
Cresterile generationale in ceea ce priveste
scorurile IQ ale testului „Desenul
persoanei”: O comparatie pe trei decenii in
Turcia
Studiile ce ne permit să realizăm comparaţii între
performanţele unui test la intervale mari de timp ne
oferă date valoroase cu privire la evoluţia şi
schimbările ce apar cu timpul în pattern-urile
scorurilor de inteligenţă. Studiul prezent implica o
comparaţie de acest gen, întinsă pe o perioadă de trei
decenii.
Testul “Desenul persoanei”

În studiul prezent, Desenul Persoanei a fost aplicat prima


oară în 1977 de către primul autor (Kagitcibasi, 1979) pe
şcolari de clasa a 5-a dintr-un oraş din Turcia şi
împrejurimile sale. În 2010, acelaşi test a fost aplicat pe
şcolarii de clasa a 5-a din aceleaşi locaţii. Implicaţiile
acestei comparaţii vizează schimbările sociale şi
dezvoltarea performanţelor umane în timp.
Testul “Desenul persoanei”

În studiul prezent, este vizată o comparaţie asupra


schimbărilor ce apar în performanţa copiilor odată cu
transformările suferite de mediu. De asemenea, un alt
obiectiv al cercetării este acela de a vedea dacă persistă în
timp variaţiile în ceea ce priveşte diferite grupuri de
participanţi (provenienţa din mediul rural, satele din
împrejurimi sau provenienţa din mediul urban şi diferite
statutsuri socio-economice).
Testul “Desenul persoanei”

Participanţii fac parte din 2 locaţii din oraşul Bursa (o


locaţie într-o zonă cu nivel socio-economic scăzut, iar
cealaltă cu un nivel mediu) şi din 3 sate aflate în
proximitatea oraşului.
Dacă în anii ’70 Bursa era un oraş liniştit cu cca 100.000
de locuitori, în zilele noastre acesta a devenit un oraş
puternic industrializat, cu o populaţie de cca. 2.550.000
de locuitori. Chiar şi aşa, diferenţele între mediul urban
şi cel rural rămân importante.
De asemenea, în contextual urban, diferenţele de status
socio-economic crează diferite medii de dezvoltare
pentru copii din Turcia, precum şi din restul lumii.
Testul “Desenul persoanei”

Participanti

-258 copii de clasa a 5-a (143 fete şi 115 băieţi) din cadrul a
5 şcoli din Turcia
-în cadrul studiului original, numărul total era de 218 elevi.
Testul “Desenul persoanei”

Şcolile au fost alese in funcţie de trei nivele ale


statutului socio-economic al locaţiei lor şi anume:

 Statut scăzut (şcoli dintr-un sat izolat)


 Statut mediu (şcoli din zone cu venituri scazute, de
langă oraş)
 Statut ridicat (şcoli din centrul unei clase de mijloc a
oraşului Bursa)
Testul “Desenul persoanei”

Măsuratori

Testul „Desenul persoanei” a fost utilizat pentru a evalua


performanţa intelectuală a participanţilor. Din moment
ce scopul studiului prezent a fost acela de a compara
rezultatele cu cele obţinute la studiul din anul 1977, au
fost folosite tehnici similare de evaluare.
Testul “Desenul persoanei”

Masuratori
Testul „Desenul persoanei” furnizează scoruri IQ, inferate
din prezenţa sau absenţa elementelor grafice precum ochi,
membre superioare sau inferioare sau alte elemente similare.
Asumpţia de la care pleacă acest test este aceea că
diferenţele individuale în ceea ce priveşte dezvoltarea
intelectuală sunt reflectate în detaliile luate în considerare
şi de coordonarea motorie manifestată în desenarea unei
figuri umane
Testul “Desenul persoanei”

Procedura

Elevilor li s-au furnizat o coală de hârtie şi creioane şi au


fost rugaţi să deseneze o persoană
Evaluarea desenelor a fost făcută de către doi asistenţi
specializaţi care nu cunoşteau grupurile din care
proveneau desenele, precum nici de la ce şcoală sau din
ce categorie socio-economica.
Testul “Desenul persoanei”

Rezultate

În studiul original (1977), scorurile variau în funcţie


de dezvoltarea socio-economica ce corespundea cu
localizarea faţă de oraş şi cu contextul urban de la
momentul respectiv. În studiul prezent (2010), s-a
dovedit, de asemenea, că mediul are are un efect
semnificativ asupra scorurilor obţinute la testul
„Desenul persoanei”.
Testul “Desenul persoanei”

Rezultate
Mediile scorurilor IQ, cele de la testul din 1977 şi cele de la
testul din 2010, au arătat o creştere de 5,24
puncte, media IQ la testul din 1977 fiind de
92,23, iar la cel din 2010 de 97,47.
Această diferenţă după 33 de ani este mult mai mică
decât cercetările de până acum care releva faptul că
există o creştere de aproximativ 3 puncte de IQ pe
deceniu.
Testul “Desenul persoanei”

Rezultate

Intervalul general al scorurilor IQ este mai mic în 2010.


Este vorba de o diferenţă de 31,54 puncte de IQ în 1977
(102.09−70.64), în comparaţie cu 9,02 puncte de IQ în
2010 (102.71−93.69) dintre cea mai mare şi cea mai mică
medie a scorurilor grupurilor.
Testul “Desenul persoanei”

Concluzii
În concluzie, se reaminteşte faptul că posibilitatea
comparării a trei decenii oferă informaţii valoroase în
ceea ce priveşte modificările substanţiale şi
continuităţii în tiparele scorurilor IQ furnizate prin
testul "Desenul persoanei". Principala constatare a
studiului este este creşterea semnificativ mai mare în
nivelele mai mici de dezvoltare socio-economică.
Detectarea tendintelor si comportamentelor
agresive si violente la detinutii unei inchisori

 Testul Persoanei poate fi folosit in contextul clinic si


pentru a observa tendintele agresive, ostile, ale unei
persoane atunci cand nu pot fi aplicate testele
psihologice clasice pentru investigarea
comportamentelor violente si ale trasaturilor de
personalitate.
 E usor de aplicat deoarece nu necesita resurse multe,
se aplica intr-un timp scurt si presupune mai putina
rezistenta din partea persoanei testate cat si o mai mica
manipulare a raspunsurilor percepute a fi dezirabile.
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 Rachel Lev-Wiesel si Dan Hershkovitz (2000) au


folosit testul persoanei pentru a observa si clarifica
acei indicatori ai tendintelor agresive care prezic
comportamente violente la detinutii unei inchisori

 Autorii au selectat din literatura de specialitate, 12


indicatori ai tendintelor si comportamentelor
agresive:
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 ochii: goi/necolorati, oblici, umbriti, larg deschisi sau omisi


 sprancene: innegrite, groase sau accentuate
 mustata si barba: accentuate, innegrite
 gat: separat de fata sau umeri
 nari evidente
 gura deschisa sau afisarea dintilor
 linia fetei dubla sau distorsionata
 umeri lati
 urechi: evidentiate sau omise
 maini: accentuate, mari sau taiate
 brate: mari, evidentiate sau deconectate de umeri
 degete: mari, tepene, ascutite, amenintatoare
 pozitie intimidanta, puternica, amenintatoare
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 Participantii la studiu au fost 60 detinuti de sex


masculin ai unei inchisori, avand varsta medie de 32 ani,
35% cu liceul terminat, 65% au renuntat la studii, 72%
detinuti fiind la a treia condamnare.

 Acestia au fost impartiti in trei grupuri: primul grup


de detinuti condamnati pentru omor sau jafuri violente,
cu o istorie a comportamentelor violente si recunoscuti
printre detinuti ca fiind violenti. Al doilea grup , cei
inchisi pentru acte de violenta domestica si al treilea
grup, de control, cu detinuti care nu aveau o istorie de
comportamente agresive sau violenta.
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 Metodologie. Desenele detinutilor au fost


interpretate de catre doi psihologi clinicieni si doi
asistenti sociali, fara ca acestia sa cunoasca
respondentii si istoria acestora. Acestia au urmarit in
analiza lor gradul de evidenta a indicilor de
agresivitate si violenta, stabiliti in literatura de
specialitate.

 S-a realizat o analiza de varianta pentru a compara


rezultatele obtinute in cele trei grupuri de detinuti
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 Rezultatele cercetarii arata ca indicatorii care disting


semnificativ intre detinutii violenti si cei non-violenti
sunt: ochii, sprancenele, barba si mustata, degetele,
umerii si postura corpului.

 Narile evidente au fost un indicator prevalent in desenele


celor condamnati pentru acte de violenta casnica

 Indicatorii gura-dinti expusi, urechi, maini si brate, nu


difera semnificativ in grupurile violente/non-violente
asa cum era de asteptat
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii

 In concluzie, desenele detinutilor cu istoric de


violenta repetata si ostilitate au surprins urmatorii
indicatori ai agresivitatii: ochi necolorati, oblici,
umbriti, sprancene accentuate, inchise, barba si
mustata accentuate, gatul delimitat de restul
corpului, degete ascutite, amenintatoare,
proeminente, umeri lati, postura amenintatoare si
agresiva si nari evidentiate.
Testul persoanei si indicatorii agresivitatii
Resurse bibliografice

 Kagitcibasi, C., & Biricik, D. (2011). Generational gains on the Draw-a-Person IQ scores: A three-
decade comparison from Turkey. Intelligence, 39(5), 351-356
 LICU, MONICA. "DESENUL PERSOANEI–TESTUL MACHOVER-ŞI ROLUL LUI ÎN
PROCESUL EDUCAłIONAL."
 Naglieri, Jack A., Timothy J. McNeish, and N. Achilles. "Draw a person test."Tools of the
Trade: A Therapist's Guide to Art Therapy Assessments (2004): 124.
 Lev-Wiesel, R., & Hershkovitz, D. (2000). Detecting violent aggressive behavior among
male prisoners through the Machover Draw-A-Person Test. The Arts in Psychotherapy,
27(3), 171–177