Literatura aservită ideologiei

comuniste
Realizat de:
Ivanovici Eduard
Guliciuc Ștefan
Horodenciuc Ionuț
Gavrilovici Stejărel
Cuprins
 Premisa, definirea cazului.
 Descrierea și analiza cazului.
– Începuturile.
– Omul nou. Viața nouă.
– P.C.R. Poporul. Ceaușescu. România.
– Poezii. Comentariu.
 Concluzii.
 Bibliografie.
Premisa.Definirea Cazului.
 Ideologia comunistă are ca punct de
plecare teoria determinismului social potrivit
căreia comportamentul persoanei nu este
inclus de propria individualitate, ci de clasa
din care provine. Drept urmare, devine
obligatorie educarea sa în spiritul ”noii
societăţi”, comuniste, singura care, se
afirmă, îi poate asigura dezvoltarea plenară.
 In această situaţie, rolul literaturii ca mijloc
de propagandă devine covârşitor, ea având
menirea să educe individul în spiritul
supunerii faţă de partid şi de conducătorul
său, dar şi de ură faţă de tot ce se opune
acestei atitudini.
 Ca unică alternativă de existenţă,
propaganda aduce astfel în prim-plan
sloganul “cine nu este cu noi este împotriva
noastră”, cultivând insistent mitul patriei
primejduite şi, drept urmare, vigilenţa faţă de
„duşmanii” poporului şi necesitatea luptei de
clasă, internaţionalismul proletar (proletari
din toate ţările, uniţi-vă!), dar şi cultul
conducătorului providenţial.
Descrierea și analiza
cazului
 În 1944 se înfiinţează ARLUS
(Asociația Română pentru Strângerea
Legăturilor cu Uniunea Sovietică ),
avându-l președinte pe Constantin
I.Parhon. Președintele Secției de
literatură și filosofie este Mihail
Sadoveanu .
 În 1945 se înfiinţează Universitatea
Muncitorească a PCR numită din 1946
“Ştefan Gheorghidiu” înalta şcoală de
pregătire muncitorească pentru fiii şi
fiicele poporului.
 În 1946 se dă publicităţii o primă listă
cuprinzând titlurile a 2538 de cărţi care
sunt interzise, scoase din bibliotecile
publice si distruse.
 În 1948 - se tipăreşte, într-un volum de
peste 500 de pagini, o nouă listă de
Publicaţii interzise, care cuprinde un
număr mare de nume de autori şi titluri:
8779. Astfel, din librării, din biblioteci
publice şi chiar din case, sunt
confiscate şi distruse cărţi semnate de
Vasile Alecsandri, Grigore
Alexandrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu,
Dimitrie Cantemir, Otilia Cazimir, și
mulți alții.
 În Ianuarie 1948, numele lui Tudor
Arghezi este scos din literatură,iar
volumul “Una suta una poeme”, retras
din librării.
 1949 se înfiinţează Şcoala de Literatură
„Mihai Eminescu” al cărei scop era să
producă scriitori pe bandă rulantă.
Condiţiile admiterii: origine socială
„sănătoasă" şi recomandarea
comitetului de partid. Va fi desfiinţată în
1955.
 1952 în urma apariţiei „genialei" lucrări
a tovarăşului Stalin. Este suprimată
revista “Cum vorbim”, redactată de Al.
Graur; este, totodată, criticată
„atitudinea duşmănoasă” a lingviştilor
lorgu Iordan, Al. Rosetti şi Al. Graur,
ultimii doi fiind scoşi din învăţământ, ca
necorespunzători.
Omul nou. Viața nouă.
 Autorităţile nu scapă din vedere şcoala, fiind
interesate de primenirea ideologică a
manualelor şi a programelor didactice (întrucât
toate manualele anterioare anului 1947
fuseseră scoase din uz).În 1948, reforma
sovietizantă a învăţământului schimba radical
compoziţia de clasă a personalului didactic,
înființându-se facultăţi muncitoreşti care
produc pe bandă, în câteva luni. „specialişti" cu
origine sănătoasă, apţi să-i înlocuiască pe cei
disponibilizaţi, concediaţi ori trimişi în puşcărie.
 Tinerii studiază după materiale de propagandă
cu vag aspect didactic, încropite la repezeală,
pe măsură ce se publică scrieri cu mesaj
comunist şi se impun nume noi. În anul 1950
apar tezele provizorii de istorie a litaraturii
române în care creația literară era ilustrată,
între alții, de necunoscuți precum Ion Păun-
Pincio, Neculută Raicu, Ionescu-Rion și
Alexandru Sahia (pentru trecut) și Mihai Beniuc
(pentru prezent)
 Sunt considerate ..snoabe", „mistice",
„descompuse”, „degenerate , „morbide ,
„iraţionale", „retrograde", „ şi „decadente” toate
creaţiile simboliste, suprarealiste. naturaliste,
expresioniste, etc. Este condamnat, de
asemenea, tot ce ţine de estetism. Însuşi locul
în literatură al lui Mihai Eminescu e pus sub
semnul întrebării, căci poetul nu numai că a
împărtăşit şi propagat o filosofie idealistă şi un
pesimism contagios, dar a și compus versuri
ce poartă semnele periculoase ale
formalismului decadent.
 Cine nu scria într-un limbaj popular accesibil şi nu
avea o concepţie „înaltă ,materialist -dialectică
asupra vieţii, cine arăta o cât de mică simpatie
pentru intimităţi poetice, pentru naturalism, pentru
erotism şi divertisment, pentru proza analitică,
poliţistă sau de aventuri se descalifică în ochii
partidului ca scriitor.
 Numeroşi intelectuali de prestigiu au fost arestaţi şi
condamnaţi la mulţi ani de închisoare, fiind acuzaţi
de uneltire impotriva ordinii sociale,printer ei
numarandu-se Constantin Noica, Dinu
Pillat,Alexandru Paleologu.
 P.C.R.
Poporul.Ceaușescu.România
Nicolae Ceaușescu

 Nicolae Ceaușescu (n. 26

ianuarie 1918, Scornicești,
România – d. 25
decembrie 1989,
Târgoviște, România) a
fost un om politic comunist
român, secretar general al
Partidului Comunist
Român, șeful de stat al
Republicii Socialiste
România din 1967 până la
căderea regimului
comunist, survenită în 22
decembrie 1989.
 La 22 decembrie 1989, printr-un decret al
CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit
Tribunalul Militar Excepțional. La 25
decembrie 1989, soții Nicolae și Elena
Ceaușescu au fost judecați în cadrul unui
proces sumar de acest tribunal, condamnați
la moarte și executați la câteva minute după
pronunțarea sentinței.
Partidul Comunist Român

 Partidul Comunist Român

(PCR) a fost un partid politic
creat în anul 1921 ca
rezultat al scindării ramurii
bolșevice de extremă stânga
de Partidul Socialist din
România. În România
interbelică PCR a fost o
mică organizare politică
ilegală, subordonată
Cominternului și implicit
Uniunii Sovietice care a
susținut ideologic revoluția
comunistă.
 Două principale instrumente au făcut posibilă
perpetuarea dictaturii comuniste: poliţia politică şi
propaganda. Scopul lor a fost să distrugă cetăţeanul,
spiritul civic în general, şi să construiscă un individ:
omul nou perfect manevrabil. Versurile lui George
Lesnea: “Partidul e-n toate/ E-n cele ce sunt/ Şi-n
cele ce mâine vor râde la soare/ E-n pruncul din
leagan / Si-n omul carunt / E-n viaţa ce veşnic nu
moare”. Învățate de elevi vreme de mai multe
decenii, versurile exprimă, probabil cea mai exactă
natură a dominaţiei totalitare
 Intelectualii au fost somaţi să se conformeze
dogmelor “realismului social”, pentru că
realitatea nu era ceea ce percepea artistul, ci
ceea ce decidea partidul că trebuia să fie.
Avem nevoie ca industria cinematografică şi
teatrele să zugrăveasca esența si modelul
omului nou pe care vrem să-l făurim! Chiar
dacă uneori trebuie să înfrumuseţăm vreun
erou, este bine ca el să devină un exeplu,
pentru ca tinerii să înţeleagă şi să ştie că așa
trebuie sa fie! Hotărâse Nicolae Ceauşescu.
 „Omul nou” glorificat de propaganda
regimului era, de fapt, fiinţa total pliabilă, fără
“șira spinării” și fără un sentiment al
responsabilităţii. În acelaşi timp ,propaga
Gloria sub numele de „Epoca de aur - epoca
Ceaușescu (care a devenit, mai ales după
1968, fundamentul ideologic al sistemului
comunist), prezentat drept clauza vizionară,
erou între eroii neamului, fiinţa providențială
,personalitate de vârf a vieţii internaţionale,
demiurg, architect, strateg de geniu.
 Nimic din ceea ce hotăra Conducătorul nu
putea fi contestat, deşi realitatea cotidiană
producea din ce în ce mai multe motive de
nemulţumire. S-a ajuns chiar ca ,în anii 80,
să fie interzise în programele de radio şi de
televiziune sau in presă cuvinte precum
„întuneric”, „frig”, „foame”, „moş”, „babă”
„moarte”, „cruce”, „preot”, „portocale”,
„banane”, „cafea” etc., unele fiind socotite
drept aluzive la adresa cuplului prezidenţial.
Poezii. Comentariu.
ȘEDINȚA
de Mihu Dragomir.
Mihu Dragomir
 În jurul mesei albe, trei țărani.
Pietroase sunt obrazele, de ani.
Și-au pus căciulile pe-un colț, deoparte.
Citește unul tare, dintr-o carte.
 Apoi vorbesc, agale, în-de-ei.
Sunt președinți de colectiv tustrei.
Grăiește unul cu mustața stancă:
“Eu zic să facem virament, la bancă”. […]
 În poezia Ședința de Mihu Dragomir este vorba de
“trei țărani” care stau în jurul unei mese albe.
Obrazele sunt descries ca fiind pietroase, ceea ce
arată bătrânețea celor trei țărani. Este descrisă
acțiunea de la masă, aceștia dându-și căciulile jos
de pe cap, “și-au pus căciulile pe-un colț, deoparte”.
Faptul că unul dintre ei citește tare “dintr-o carte”
accentuează bătrânețea acestora care apoi vorbesc
„agale” între ei. Adjectivul agale dă o stare de
încetineală în scena dintre aceștia. Cei trei sunt
„președinți de colectiv”, prin aceasta arătând
importanța acestora. Unul dintre ei “cu mustața
stancă” spune: “Eu zic să facem virament, la bancă”
arătând și o bogăție a acestora.
Fiul Patriei
de Mihai Beniuc
Mihai Beniuc
 Sirena-nfăşoară,
 Ca un glas ce suna
 Zbătut în furtună,
 Inimi, oameni, ţară.
 Şi stăteau la jar
 Muncitorii roată
 Ca-n veac legendar
 Voinicii de-altădată.
 Şi la focul viu
 Vorbeau de Gheorghiu,
 Da-mprejur nu fagi,
 Nici izvoare dragi,
 Ci ateliere
 Stăteau în tăcere.
 Fier, curent, maşină,
 Strung,motoare,șină
 Toate ale cui?
 A dușmanului.
 Ele sug din brața
 Sânge și viață.
 Și schimbă-n dolar
 Pentru cămătar
 Truda noastră,chinul
 Și lasă veninul
 Pentru omul muncii
 Să-și hrănească pruncii
 La Grivița, mări,
 Muncitorii țării
 Cumplit au murit
 Și nu s-au bocit
 Ci în loc de ramuri,
 Îi plângeau dinamuri,
 Și-n loc de izvoara,
 Îi boceau motoara
 Și țipau cu vaier
 Trenurile-n aer,
 Și plângea sirena
 Din toată puterea,
 De rupea tăria
 Cât e România!
 Iar Gheorghiu-Dej,
 Cu alri fii viteji
 A fost prins de viu [..]
 Fragmentul dat din poezia: "Fiul Patriei" de Mihai
Beniuc, începe cu prezentarea sirenei de alarmă
care se aude în "inimi, oameni, ţară" asemenea unui
glas "Zbătut în furtună ". În următoarele versuri sunt
prezentaţi nişte muncitori, stand în jurul focului aşa
cum stăteau şi voinicii "de-altădată" făcându-se
astfel legătură cu generaţiile trecute "Că-n veac
legendar." În jurul focului aceştia discutau despre
Gheorghe Gheorgiu Dej "Vorbeau despre Gheorgiu"
,iar spaţiul în care se aflau era lipsit de elemente ale
naturii "Da-mprejur nu fagi ,/Nici izvoare dragi “.
 Enumeraţia "Fier, curent, maşină / Strung, motoare,
şină" simbolizează elementele necesare unei lupte
,iar prin interogaţia "Toate ale cui?" şi răspunsul "A
duşmanului", se conturează atmosfera războiului. În
versurile următoare la Griviţa "muncitorii ţării " mor
într-un mod onorabil prin faptul că :"Cumplit au murit
/ Şi nu s-au bocit .", bocitoarele lor fiind "dinamurile" ,
"motoarele" şi "trenurile". Fragmentul se încheie cu
imaginea auditivă dată de plânsetul sirenei "Şi
plângea sirenă, / Din toată puterea / De rupea tăria /
Cât e România" şi prin prinderea lui Gheorghe
Gheorgiu Dej cu vitejii săi :"Iar Gheorgiu Dej, /Cu alţi
fii viteji, / A fost prins de viu .“.
Concluzii.
 Toate aceste produse ca şi limbajul din care au fost
realizate, continua lor difuzare în şcoală, la locul de
muncă, la teatru, la televiziune, la radio, în toate
publicaţiile timpului au avut un efect copleşitor
asupra conştiinţelor, impunând, în timp, o adevărată
mitologie a comunismului. Imensa presiune
totalitară, dar şi abolirea criteriului estetic în
judecarea literaturii a produs deformări ale căror
consecinţe mai dăinuie încă. Iar uitarea este, în
acest caz, cel mai puţin adecvat remediu. Tocmai de
aceea cunoaşterea şi justa lor apreciere devin
necesare.
 Intr-o carte celebră, o adevărată distopie
antitotalitară, 1984, scriitorul englez George
Orwell punea în gura Fratelui cel Mare (Big
Brother) următoarele cuvinte: Cine
controleaza prezentul controleaza trecutul,iar
cine cotroleaza trecutul controlează viitorul.
Este ceea ce au început şi au şi reuşit
adesea toţi Conducătorii, si nu doar cei din
cărţi, ci şi cei reali.
Bibliografie
 Manual pentru clasa a XII-a.
 Wikipedia.
– Link1.
– Link2.
Mulțumim pentru atenție.