Sunteți pe pagina 1din 107

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE

REALIZARE A PUNȚILOR DENTARE


• Examinarea clinică
• Stabilirea planuli de tratament

• Pregătirea preprotetică
• Pregătirea proprotetică

• Amprentarea
• Determinarea relațiilor interdentare

• Proba și adaptarea infrastucturii punții


• Aplicarea lucrării finite în cavitatea bucală
SĂ NE ADUCEM AMINTE!!!
UTILIZAREA COROANELOR PROVIZORII – metoda scutan
 FAZELE DE LUCRU
UTILIZAREA COROANELOR PROVIZORII – metoda scutan
 AVANTAJE

 izolează bontul de cavitatea bucală ( modificări termice, salivă )


 reduce sensibilitatea plăgii dentinare prin intermediul cimenturilor provizorii
 inhibarea aderenței plăcii bacteriene pe suprafața șlefuită rugoasă
 restaurează provizoriu estetica
 menținerea relațiilor ocluzale
 inhibă migrarea verticală și orizontală a bontului
 Egresiunea și elongarea dinților stâlpi

 După preparare în decurs de 1 săptămână bontul poate elonga chiar și 1 mm-t

 grosimea pereților coroanelor provizorii confecționate prin metoda Scutan indică


cantitatea de țesut dentar îndepărtat prin șlefuire

 !!!! Atenție la cimentarea cu cimeturi provizorii care conțin eugenol


AMPRENTAREA
• OBIECTIVE
• reproducerea poziţiei şi formei bonturilor dentare;
• reproducerea dinţilor adiacenţi
• reproducerea antagoniştilor
• TIPURI DE AMPRENTĂ
• Segmentară – utilizarea inelului de cupru
• Globală – amprenta de corectare, amprenta dublului amestec; se
utilizează linguri universale
• Sectorială – pentru realizarea punţilor de mică întindere sau a
coroanelor unidentare – se înregistrează doar un segment de
arcadă. Frecvent apar erori de montare în simulatorul cinematicii
mandibulare – mişcare de basculare transversală.
• Etalarea șanțului gingival – amprentare
• Tehnica cu un singur fir de retracție
• Tehnica dublului fir
Etalarea șanțului gingival

2. Mecano - chimice
◦ Fir de bumbac + aplicarea de
materiale astringente sau hemostatice
în șanțul gingival pentru 5-10 minute
◦ Materiale utilizate frecvent:
◦ Săruri de Aluminiu sau Fier ( Al2Cl3,
FeSO4 )
◦ pH foarte acid Soluție de Materiale
pH
◦ Epinefrină (adrenalină) – mai rar impregnare chimice
◦ Ex. OROSTAT 8% : soluția apoasă a GINGI-AID AlCl3 25% 1,9
epinefrinei de 8% cu pH=2,0.
AlCl3 –6-hidrat
◦ Contraindicații în diferite boli sistemice HEMODENT 1,2
21,3%
◦ ZnCl2 20-30% ASTRINGEDENT Fe2(SO4)3 15,5% 0,7
◦ Des utilizată în practica curentă
◦ Contraindicații – leziuni ale părților moi Aluminium chloride
AlCl3 25% 1,1
25%
Fe2(SO4)3
STASIS 0,8
bázikus
Etalarea șanțului gingival

◦ Rolul materialelor chimice:


• Eliminarea secrețiilor și a sângerării
◦ Fire preimpregnate sau neimpregnate
◦ Plasarea firului la nivelul șanțului gingival
• Spatulă bucală subțire cu capătul rotunjit
• Instrument special de plasare a firului
◦ Inele de cauciuc
• Plasare cu ajutorul coroanelor provizorii
Tehnica cu un singur fir
Indicații
 Gingie sănătoasă care nu sângerează
 Prepararea și amprentarea a 1-3 dinți
Procedura
 Izolare
 Alegerea lungimii și diametrului firului de retracție
 Sondă parodontală
 Impregnarea firului cu soluție astringentă, dacă nu este
preimregnat
 Inserarea firului între marginea gingivală și dinte dinspre
mezial
 Inserarea consecventă a firului și în zonele mai greu accesibile,
menținând pe tot parcursul inserării direcția de mers
 Păstrarea unui surplus de 2 mm
 ușurarea îndepărtării firului
 Timp de așteptare 10 minute
Menținerea firului în șanțul gingival cu ajutorul ruloului de vată
Tehnica cu fir dublu
Indicații
 Inflamație gingivală, hemoragie
 Șlefuire cu prag
 Plasarea zonei de finiție subgingival
în zona frontală
 Înaintea preparării
Procedura
 Izolare
 Stabilirea dimensiunii firului  Imbibarea firului gros cu soluție
(diametru, lungime) astringentă
 Sondă parodontală
 Fir neimpregnat foarte subțire + fir mai gros  Dacă nu este preimpregnat
cu 2 mărimi, impregnat  Plasarea firului la nivelul zonei de
 Plasarea firlui neimpregnat
subgingival aprox 0,5 mm finiție
 5 minute timp de așteptare / plasare  În contact cu marginea gingivală liberă
înaintea preparării  Nu se presează în șanț
 10 minute – timp de așteptare
 Menținerea firului cu ajutorul rulourilor
de vată special conformate
 Îndepărtarea firului înaintea amprentării
 Îndepărtarea primului fir, neimpregnat
după confecționării coroanelor
provizorii
Magic Foam Cord

 Vinyl polysiloxane gel - spumă


 utilizare fără fir de retracție
 plasarea materialului direct în șanțul
gigngival
 metodă rapidă și simplă
 necorespunzătoare pentru hemostază
Procedura
 Injectarea gelului la nivelul zonei de finiție
 menținerea sub presiune cu ajutorul
rulourilor speciale (Comprecap)
 5 minute timp de așteptare
 îndepărtarea ruloului și a spumei
 amprentare
Working-time: max.60s
Oral-setting-time: mini. 5 min
Rezultat

Șanț neconformat șanț conformat, deschis


Alegerea lingurii de amprentare

 metalică / de plastic / de unică folosință


 Suprafață netedă / cu perforații / cu perforații conice
 Cerințe: - …
 Lingura superioară: cu ajutorul compasului: distanța dintre cele două
tuberozități + 6
 Lingura inferioară: distanța dintre peretele lingual al tuberculilor piriformi –
6 mm
 Utilizarea lacurilor adezive
Amprentarea
Amprenta elastică monofazică
 Utilizarea unui singur material elastic de consistență
medie
 lingură individuală cu capătul închis
 Lingura individuală
 Material
 Acrilat autopolimerizabil
 Diacrilat fotopolimerizabil
 Placă de bază termoplastică
 Se confecționează pe modelul de studiu
 Distanțare de grosimea unei folii de ceară
 Retenții la nivelul suprafeței interne
 Lac retentiv
 Perforații
 Inserarea lingurii pe câmpul protetic printr-o presiune
minimă
 Îndepărtarea lingurii pritnr-o mișcare fermă, axială
Amprentarea
Amprenta elastică în 2 timpi

 Amprenta de bază
 Elastomer
 Lingură standard cu perforații sau cu lac adezic
 Aplicare rapidă
 Firul impregnat (tehnica cu 1 / 2 fir) rămâne în șanț
 Presiune timp de 5-6 sec
 După îndepărtarea amprentei spălare, uscare
 Excizia zonelor retentive
 Amprenta secundară:
 Material cu viscozitate redusă
 Plasarea în interiorul amprentei primare, de bază
 Îndepărtarea firului de retracție
 Reinserarea hotărâtă a portamprentei cu presiune ușoară
 amprentă de corecție : amprenta secundară corectează deficiențele
primei amprente
 Se utilizează în special în cazul amprentării cu silicon de condensare
Amprentarea
Amprenta elastică în 2 timpi
Amprentarea
Amprenta elastică în 2 timpi

 amprenta de completare --- două faze, doi pași


 Amprenta primară
 Se amprentează la 24 de ore înaintea preparării bonturilor
 Amprenta secundară
 Material fluid după preparare
 Amprenta elastică rigidă
 Amprentă primară termoplastică
 Material Plastifiat prin încălzire
 Plasare în lingură standard
 Aplicarea unei meșe din tifon pe suprafață
 Inserarea în cavitatea bucală, dezinserare
 Îndepărtarea meșei după răcirea materialului
 Asigurarea retențiilor și a spațiului necesar pentru materialul
fluid, elastic
 Aplicarea siliconului fluid pe portamprentă și inserarea pe
câmpul protetic --- amprenta secundară
Amprentarea
Amprenta elastică într-un timp

 îndepărtarea firului de retracție impregnat


 Aplicarea materialului fluid
 În șanțul gingival
 La nivelul bontului
 Aplicarea în lingură a materialului cu viscozitate
mare
 Inserarea pe câmpul protetic
 Polimerizarea celor două materiale se
întâmplă deodată
 Cea mai fidelă amprentă
 Se recomandă utilizarea lingurii individuale
 Materiale
 Siliconi, polisulfuri, polieteri
Amprentare
Amprenta elastică într-un timp
Etalarea șanțului - Amprentare
Tehnici
CU UN SINGUR FIR CU FIR DUBLU
 Inserarea firului înaintea preparării
 Inserarea firului după prepararea  Fir de retracție neimpregnat
 Fir de retracție impregnat  Plasarea firului mai gros după
preparare
 Fir de retracție impregnat
 Amprenta monofazică
 Amprenta monofazică
 îndepărtarea firului înaintea
amprentării  îndepărtarea firului impregnat (2.)
înaintea amprentării
 Amprenta elastică bifazică  Amprenta elastică bifazică
 În doi timpi
 În doi timpi
 Se poate îndepărta firul înaintea  Se poate îndepărta firul 2 înaintea
primei amprente primei amprente
 Se poate îndepărta firul înaintea  Se poate îndepărta firul 2 înaintea
amprentei secundare amprentei secundare
 Într-un singur timp  Într-un singur timp
 Se îndepărtează firul înaintea oricărei  Se îndepărtează firul 2 înaintea oricărei
amprentări amprentări
Amprentarea
Amprenta antagoniștilor

 Lingură standard
 Material
 Alginat – cel mai frecvent
 Ghips
 Siliconi
 Prea scump
 Viscozitate mare – margini deformate
• VERIFICAREA AMPRENTEI
• Spaţii între materialele de consistenţă diferită
• Prezenţa incluziunilor de aer
• Distribuţia neuniformă a materialului de spălare (fluid) pe suprafaţa
amprentei
• Lipsa de aderenţă a materialelor de amprentă la linguri
• Prezenţa unor resturi de sânge, salivă, dentină.
• Amprentă cu hidrocoloid ireversibil – turnarea imediată, după
spalare, a modelului, demularea se face la o oră după turnare,
duritatea finală apare la 24h.
• Amprentă cu elastomeri de sinteză – amprenta trebuie să stea
30 min. deoarece prezintă o contracţie elastică.
• Siliconi cu reacţie de condensare şi polisulfurile – 2 ore până la
turnare
• Siliconii cu reacţie de adiţie şi gume polieterice – se pot păstra
timp îndelungat
• Orice amprentă cu material elastic trebuie uscată înainte de
turnare
ÎREGISTRAREA RELAȚIILOR INTERMAXILARE

• Materiale utilizate
• Gipsul dentar
• Ceruri temoplastice
• Pasta ZOE
• Elastomeri siliconici
• Polieterii
• Acrilate auto/fotopolimerizabile
• Inregistrări
• Centrice
• RC
• IM
• Excentrice
• Lateralitate
• Propulsie
• OCLUZIA STABILĂ
• Siliconi
• Pastele ZOE, polieteri, ceruri
bucoplastice
• Deprogramare
neuromusculară
• Rulou de ceară interpus
interarcadic, în indentaţiile
căruia se plasează apoi ceară
albastră de inlay
• Cheia vestibulară
METODE DE DEPROGRAMARE ANTERIOARĂ NEUROMUSCULARĂ

• În cazul edentaţiilor laterale, este indicată


poziţionarea mandibulei în poziţia stabilă
musculo-scheletală ce caracterizează relaţia
centrică
• Interpunerea între arcade, în zona frontală a
acestora, a unui stop ce realizează un grad minim de
inocluzie, de 1-2 mm în regiunile laterale (la nivelul
articulaţiilor temporo-mandibulare condilii efectuează
încă numai mişcarea de rotaţie pură, situânduse în
RC, respectiv în poziţia stabilă ortopedică).
• Spaţiul de inocluzie respectiv va fi ocupat apoi de
materialul cu care se face înregistrarea relaţiilor
ocluzale şi va evita influenţa factorilor ocluzali
asupra stabilirii relaţiei optime craniomandibulare.
• Procedee de deprogramare anterioară
• jigul lui V.O.LUCIA,
• jigul universal al lui DUPAS,
• foile calibrate ale lui J. LONG şi “sliding guide-ul” lui
J.B.WOELFEL
• bloc de stents plasat interincizal
Ocluzie stabilă→instabilă
Slefuire seriată
Metoda ocluziei profilactice
Ocluzie instabilă
• este caracterizată de existenţa unor contacte premature şi a unor
interferenţe ocluzale, care împiedică obţinerea unor rapoarte
intermexilare stabile, reproductibile.
• echilibrarea ocluzală preprotetică;
dacă ocluzia nu se stabilizează :
• aplicarea testelor funcţionale, antropometrice de determinare a relaţiilor
intermaxilare şi menţinerea noilor relaţii, dacă este posibil, printr-un
procedeu protetic definitiv ;:
dacă acest lucru nu este posibil :
• protezarea provizorie fixă, sau mobilizabilă, care va juca rolul unui
adevărat articulator fiziologic, având ca scop:
• testarea dimensiunii verticale de ocluzie;
• prefigurarea unui plan de ocluzie funcţional;
• repunerea dinţilor malpoziţionaţi în relaţii funcţionale;
• realizarea contenţiei dinţilor restanţi, prevenirea migrărilor;
• suplinirea provizorie a funcţiilor alterate în urma instalării stării de edentaţie
parţială.
Lipsa rapoartelor ocluzale

• unul dintre maxilare este edentat parţial, iar celălalt edentat total
• ambele maxilare sunt edentate parţial, dar distribuţia topografică a
breşelor edentate face ca realizarea contactelor dento-dentare
antagoniste să nu se poată realiza.

• Utilizarea șabloanelor de ocluzie


ARTICULATORUL WHIP MIX
ARCON Charles Stuart, 1963
ARTICULATORUL DENTATUS
NONARCON