Sunteți pe pagina 1din 22

APARATUL GOLGI

Aspecte introductive
= organit celular delimitat de endomembrane
• structurat sub forma unor stive de cisterne recurbate
• prezinta polaritate morfologica si biochimica (rol cheie in procesele de
biogeneza a membranelor, maturare, sortare si distribuire de molecule si
macromolecule catre locul celular destinat si in calea secretorie)
• Face parte din sistemul de organite implicate in traicul intracelular al
membranelor, care incepe cu RE si se term la memb cel sau la comp sist
endosomal
• Polaritate => exista diferenta intre cei 2 poli: 2 fete cis-trans
• Evidentiat pt prima data in cel Purkinje prin impregnare argentica in 1898,
Camilo Golgi
• Cisternele cis proximale: reduc ioni metalici (Ag, Os)
• Cisternele cis distale->mediene: r chimica specif pt manozidaza
• Cisternele mediene: si trans r citochimica specif pt nucleozid-difosfataze
• Retea trans golgiana: r citochimica pt fosfataza acida (enzima lizozomala)
Ultrastructura
• Structurat ca o stiva de cisterne recurbate
• Dispozitia si nr cisternelor difera in functie de tipul celular (activitatea de
sinteza a proteinelor destinate ciclului secretor)
• Cel EK AG este format din multe astfel de stive unite prin tubuli inretelati
• Formeaza o panglica in vecinatatea nucleului in zona pericentrozomala
• Caracteristici:
- Fata convexa cis orientata catre cisternele RE din care inmuguresc vezicule (RE
tranzitional)
- Fata concava trans
- Retea trans Golgi, sistem de vezicule si vacuole
tubuli inretelati
fragmente de cisterne
Din care rezulta macrovezicule care vor fi trimise catre destinatiile lor finale
Aceasta retea este in continuarea fetei trans
- Intre RE tranzitional si fata cis au fost evidentiate microvezicule cu diam mediu
50 nm (dovedit ca conflueaza intr-un sist veziculo-tubular considerat un
compartiment intermediar intre RE si Golgi denumit ERGIC sau VTC
- Intre reteaua trans si sistemul endosomal se descrie un sistem de recirculare a
unor vezicule de transport denumit compartiment de reciclare endosomal
• Cisterne cis, mediene, trans
• Polaritatea se poate evidentia
- Morfologic – intre cisterne
- in cadrul aceleiasi cisterne
- Biochimic –doar intre cisterne
in cadrul aceleiasi cisterne nu exista dif de
molecularitate: molec din cisternele golgi difuz fara restrictii in
planul memb fiecarei cisterne

Dpdv al structurii biochimie exista 2 tipuri de proteine


-structurale
Rol in formarea matricei AG, organiz 3D si poz corecta intreacel
GOLGINA si proteinele din FAMILIA GRASP
-functionale
Specifice AG
Rol in definitivarea structurii proteinelor si lipidelor glicozilate
FUNCTII AG
1. Prelucrare sfingolipide (biosinteza sfingomieline si glicolipide prin
modif ceramidelor produse in RE)
2. Glicozilare proteine
- prelucrare structuri N-glicozidice: continuare tundere si glicozilare
terminala
- formarea in intregime a str O-glicozidice inserate pe serina sau
treonina
3. Producerea glicozaminoglicanilor
4. Sulfatarea unor glucide (substratul de pe care SULFO-
TRANSFERAZELE transfera sulfatul este 3’-FOSFOADENOZIN-5’-
FOSFOSULFATUL)
5. Marcarea enzimelor lizozomale prin eticheta MANOZO-6-FOSFAT
(M6P) si biogeneza lizozomilor
6. Maturarea proteinelor
7. Sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinatia
finala din celula sau pentru secretarea lor
8. Biogeneza si traficul intracelular al membranelor
2. Prelucrare si definitivarea structurilor
N-glicozidice
a) Reteaua cis Golgi exista enzima care produce precursorul etichetei M6P
b) Cisternele cis Golgi: MANOZIDAZA I: tunde anumite manoze din oligozaharidul inserat pe
asparagina in RE
c) Cisternele mediene: MANOZIDAZA II + N-ACETIL-GLUCOZAMINIL-TRANSFERAZA: incepe
glicozilarea terminala
d) Cisternele trans: GALACTOZIL-TRANSFERAZA continua glicozilarea terminala a str N-
glicozidice
e) Reteaua trans Golgi: SIALIL-TRANSFERAZE definitiveaza glicozilarea terminala prin adaug de
acizi sialici

• Producerea acestor structuri este initiata in RE sub forma unor structuri complexe
oligozaharidice formate din 2 N-ACETIL-GLUCOZAMINE + 9 MANOZE + 3 GLUCOZE
• Dupa inserarea pe asparagina, structura incepe sa fie tunsa chiar in RE: tunderea primelor 2
glucoze asigura impachetarea corecta cu ajutorul CALNEXINEI
• Odata ajunse in Golgi, glicoproteinele pot
- Fi enzime lizozomale ( marcate la cel putin una din manoze cu M6P)
- Avea alte destinatii: continuarea tunderii manozelor prin glicozilari terminale, devin
Structuri inalt manozilate: slab reprez in afara enz lizozomale
Structuri hibride: contin un nr de inca cel putin 5 manoze + glicozilare terminala nedefinitivata
Structuri complexe: cont un miez trimanozidic si pe fiecare ramura initiata de o manoza lanturi
de glicozilare terminala definitiva
2. Biosinteza structurilor O-glicozidice
• Se produc in intregime la nivelul cisternelor
• Nu exista date referiltoare la distributia
glicoziltransferazelor implicate
• Lanturile oligozaharidice sunt mai putin
elaborate
• Este probabil ca aceste enzime sa respecte tot
o aranjare polarizata intre cisterne
Modele referitoare la dinamica
structurilor golgiene
1. Modelul transportului vezicular de tip suveica
2. Modelul maturarii cisternelor
5. Biogeneza lizozomilor
• Lizozomii sunt organite pe baza carora celula
isi asigura molec fundam atat pe baza reciclarii
acestora din unele comp intracel, cat si prin
preluari de subst din afara cel
• Def: functia lizozomilor se bazeaza pe
• 2 etape
a. Marcarea enzimelor lizozomale
b. Sortarea, impachetarea moleculelor si
vezicularea lizozomilor primari
a. Marcare enz liz
I etapa: formarea precursorului M6P
• La niv retelei cis: enz N-ACETIL-GLUCOZAMINIL-
FOSFOTRANSFERAZA complexeaza proteinele care sunt
destinate a sfarsi ca enzime liz, poarta obligatoriu
structuri oligozaharidice N-glicozidice
• N-ACETIL-GLUCOZAMINIL-FOSFOTRANSFERAZA modif
una dintre manoze prin transferarea unei N-
acetilglucozamine impreuna cu un fosfat => se form
precursor M6P
• Specificitatea dintre enz si viitoarea enz lizozomala
este data de un semnal conformational
II etapa : prelucrare precursor in forma finala
In reteaua trans golgi capacul de N-ACETIL-
GLUCOZAMINA nu mai mascheaza eticheta M6P
=> devine functionala, fiind fol in proc de
sortare, segregare si veziculare a liz primari
b. Sortarea
• Are la baza interactiunea M6P cu un receptor
specif transmemb
• Reteaua trans golgi: receptorul pt M6P este
folosit pt segregarea si aglomerarea comp
lizozomale la niv unor structuri cu invelis de
CLATRINA
• Acestea parasesc struct trans golgiene si isi
pierd invelisul de clatrina, devenind astfel
lizozomi primari
• Lizozomii primari fuzioneaza cu endozomii tarzii => lizozomi
secundari
• Lizozomii primari fuzioneaza cu liz secundari preexistenti =>
le sporesc bagajul de enzime cu comp proaspete
• Biogeneza liz se sfarseste cu reciclarea comp membranare
implicate in sortare, segregare, veziculare si transport
directional al liz primari
• La niv retelei trans golgi enz liz se prez in stare functionala,
maturate
• In ciuda faptului ca enz sunt functionale, ele nu pot activa
deoarece ph-ul este cu o unitate mai mare decat in lizozom
Cooperare RE-Golgi
• AG este dependent de cooperarea cu RE, dar
aceasta cooperare are semnificatie functionala
atat pt AG, cat si pt RE
• Biogeneza memb presupune
1. Biosinteza comp moleculare ale memb
2. Asamblarea corecta a acestora la niv structurii
3. Maturarea structurii la una functionala
4. Transp directionat al noilor memb la destinatie
nu sunt realizate in aceasta ordine, se intrepatrund
4a Trafic RE-AG
1. Sortare la niv RE tranzational:
- Proteinele de invelis COP II
- Proteina monomerica G SAR1-rol reglator
2. Trafic catre AG
3. Sortare la niv AG
- Proteinele de invelis COP I
- Proteina monomerica G ARF1-rol reglator
4. Retur la RE=reciclarea unor componente
• Respecta un mecanism de tip suveica
• Transportul retrograd (4.retur la RE)
- Cel tratate cu BREFELDINA A=>AG se dezorg si dispare
- Enz golgiene se regasesc in structuri ale RE si anvelopa
nucleara
- Implica structuri intermediare ERGIC/VTC
proteine de invelis diferite
regulatori specif directie (prot G monomerice)
4b. Trafic retea trans-destinatie finala
1. Trafic trans-golgi ->lizozom
2. Trafic trans-golgi -> memb cel
a. Apicala
Ruta microtubuli (dyneine)
Apoi filamente de actina (miozina I)
b. latero-bazala
Prin interm kinezinelor
Directionare transp intermembranar
• Specif de dir este asig de diversitatea
proteinelor din FAMILIA SNARE
• Fiecare memb prezinta o pereche specif v-
SNARE/t-SNARE
• Specificit acestei per asig transp corect catre
memb acceptoare
• Imperecherea corecta declanseaza mec de
fuziune a memb ce implica o serie de proteine
accesorii
Ciclul secretor celular
• Biosinteza molecule/macromolecule de
secretie
• Prelucrare, sortare, vezicularea si condensarea
veziculelor de secretie
• Secretia propriu-zisa : poate fi constitutiva sau
semnalizata
Insulina
• Maturarea presupune eliminarea mai multor fragm din lantul
polipeptidic initial, unic
• Pre pro-insulina = lant ce cont peptida semnal nec transloc prin
memb RE
• Pro-insulina = lant proteic fara peptida semnal, elim de semnal-
peptidaza
• Pre pro-insulina este precursorul inserat in memb RE
• Pro-insulina este proteina solubila, libera in lumenul RE, resp in
lumenul cisternelor golgiene
• Insulina matura se prod in granula de secretie prin elim proteolitica
a unei secv din centrul lant polipeptidic, ai cele 2 subunit ale molec
de insulina raman solidarizate, dar prin 2 punti disulfurice
• Asadar, cont vacuolelor sufera un proc de condensare, ce consta in
elim apei din lumen catre citosol
Secretia constitutiva
• Opereaza in toate tipurile de celule
• Se considera ca se petrece concomitent cu
traficul noilor supraf de memb nec a inlocui
componente devenite nefunctionale
Secretia semnalizata