APARATE SI PROTEZE

UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA SI MAXILO-FACIALA
 INTRODUCERE.ISTORIC
 Origine – restaurarea protetica a
elementelor anatomice ale corpului .
 POPP (1939) – mumii egiptene – pavilioane
auriculare , piramide nazale , ochi artificiali.
 China antica – reconstructia piramidelor
nazale si a pavilioanelor auriculare din
ceruri si rasini .
 PARE (1575) – obturator pentru a inchide o
despicatura palatina .
 FAUCHARD ( 1728 ) – perforatii palatine
pentru retentionarea protezelor maxilare .
 INTRODUCERE.ISTORIC
 KINGSLEY ( 1880 ) – descrie utilizarea
aparatelor pentru restaurarea palatului ,
nasului .
 MARTIN ( 1889 ) – descrie dispozitive de
inlocuire a defectelor maxilarului si
mandibulei .
 KAZANJIAN(1932) – necesitatea colaborarii
dintre chirurgi maxilo-faciali – proteticieni –
chirurgi plastici pentru rezultate estetice si
functionale optime .
 DEFINITII.NOMENCLATURA
 SIMICI(1970)-”DICTIONAR MEDICAL“ :
“Aparatele sunt sisteme de piese
servind la o operatie bine determinata ,
mecanica , tehnica sau stiintifica ,
precum si la dirijarea energiei si
transformarea ei in diferite forme.”
- In medicina dentara – Aparatul (ortodontic
sau chirurgical) este asociat unui caracter
temporar – utilizat cu rol de corectare doar
pe perioada tratamentului unor afectiuni .
 DEFINITII.NOMENCLATURA
 DEX:
“Proteza este un aparat sau o piesa
medicala care inlocuieste un organ , un
membru, o parte dintr-un membru amputat
sau un conduct natural al corpului
omenesc.”
- Spre deosebire de aparat , Proteza are un
caracter de durata participand la refacerea
functiilor afectate de pierderea segmentului
respectiv din organism . ( proteza cu
obturator , proteza cu plan inclinat ).
 DEFINITII.NOMENCLATURA
 DEX :
“Epiteza este o corectie a unei
articulatii defectuoase . “

- In practica maxilo - faciala definste

dispozitivele ce inlocuiesc parti moi lipsa ale
organismului – caracter morfologic asemanator
protezelor ( respecta aspectul segmentului
inlocuit ) dar nu participa la restaurarea
functiilor pierdute ( epiteza nazala / auriculara
).
 CLASIFICARE
Dupa indicatia clinica si patologia
careia i se adreseaza in :
 Dispozitive protetice utilizate in
chirurgia orala / dento – alveolara.
 Dispozitive protetice utilizate in
chirurgia maxilo – faciala .
 CLASIFICARE
Dupa scopul lor in:

 Diagnostice / Prognostice (in special in

chirurgia orala / dento – alveolara ) .

 Terapeutice
 CLASIFICARE
Dupa durata de utilizare de catre
pacient :

 Temporare

 Permanente
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO –
ALVEOLARA CU DURATA
TEMPORARA
 In patologia extractiei dentare ( consecutiv
accidentelor / complicatiilor intra si
postextractionale) :
- Hemoragia postextractionala .
- Fractura tuberozitatii maxilare .
- Comunicarea oro – sinusala .

 In patologia parodontala si a traumatismelor

dento –parodontale .

 In chirurgia proprotetica ( plastia de parti

moi sau creasta alveolara ).
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU
DURATA TEMPORARA
 In patologia traumatica oro – maxilo – faciala
- atelele de imobilizare
- gutierele de imobilizare
- placa palatinala / sina linguala cu sau
fara val de ocluzie

 In patologia tumorilor chistice maxilare

(obturatorul de marsupializare)

 In patologia articulatiei temporo –

mandibulare (gutiere de repozitionare)
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO-FACIALA CU DURATA
PERMANENTA
 In defecte ale oaselor maxilare
consecutiv patologiei tumorale sau a
traumatismelor cranio – faciale :

 Defecte osoase maxilare – proteza cu

obturator .

 Defecte osoase mandibulare – proteza

cu plan inclinat .
 DISPOZITIVE PROTETICE
UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC
 Sina / gutiera pentru sondaj parodontal
 Ghidul radiologic
 Ghidul chirurgical
 Ghidul estetic
 Ghidul topografic
 Dispozitivele protetice utilizate in scop
diagnostic / prognostic :

 Sunt utilizate preponderent in patologia

chirurgicala orala / dento – alveolara .
 Sunt treptat inlocuite de dispozitive realizate
cu ajutorul procedurilor imagistice de ultima
generatie .
 Au ca avantaj rapiditatea in executie si
costul de productie redus .
 Sunt solicitate de medicii cu experienta .
 ETAPELE TEHNICE DE
REALIZARE ALE APARATELOR
SI PROTEZELOR
CHIRURGICALE
 Turnarea modelului preliminar .
 Prelucrarea modelului preliminar
(sectionare , radiere , deretentivizare ,
foliere) .
 Confectionarea portamprentei individuale
 Turnarea modelului functional / duplicat.
 Montarea modelelor in articulator / ocluzor
pe baza relatiei de ocluzie .
 Realizarea machetei .
 Ambalarea / Turnarea .
 Prelucrarea lucrarii protrtice .
 Aparatele si protezele chirurgicale :
 Sunt dispozitive mobile sau
mobilizabile .
 Sunt confectionate in general din
rasini acrilice auto / baro – termo
polimerizabile sau compozite
fotopolimerizabile cu sau fara schelet
metalic .
 Sunt mentinute pe campul protetic prin
reeducarea si adaptarea musculaturii
periorale ale pacientului .
 DISPOZITIVE PROTETICE
UTILIZATE IN SCOP
DIAGNOSTIC / PROGNOSTIC
 SINA / GUTIERA DE SONDAJ
PARODONTAL
 Asigura o analiza clinica prin sondaj
parodontal ( parodontometrie) cu relevanta
stiintifica .
 Utilizata in studiile clinico – statistice si
prognostice .
 Se modeleaza pe modelul prelimiar din
ceara calibrata sau direct din rasina
autopolimerizabila .
 Urmareste arhitectura orala sau vestibulara
dento – parodontala de la convexitatile
anatomice coronare spre mucoperiostul
alveolar .
 GHIDUL RADIOLOGIC
 Utilizat in implantologie pentru analiza
structurilor spatiului edentat.
 Pe modelul preliminar se realizeaza o
macheta din ceara calibrata a unei proteze
pe care la nivelul seilor se aplica bile
metalice de dimensiuni cunoscute .
( Ambalare / Injectare rasina / Polimerizare /
Prelucrare)
 Pacientul poarta proteza la examenul
radiologic .
 Caracter istoric , rar utilizata de la aparitia
tomodensitometriei computerizate .
 GHIDUL CHIRURGICAL
 Utilizat in tratamentul prin implante al
breselor edentate .
 Precizeaza pozitia si chiar directia de
inserare a implantelor .
 Se realizeaza din rasina auto , termo – baro
sau fotopolimerizabila .
 In amprenta campului protetic se monteaza
pini la nivelul spatiilor edentate .
 Se toarna modelul si se sectioneaza in sens
vestibulo – oral spatiul edentat.
 GHIDUL CHIRURGICAL

 La nivelul suprafetelor de sectiune se

marcheaza grosimea mucoperiostului .
 Se radiaza spatiul edentat .
 Se realizeaza macheta in care la
nivelul seilor protetice se marcheaza
pozitia corespunzatoare implantului .
 Se ambaleaza , se injecteaza rasina ,
se polimerizeaza , se prelucreaza .
 GHIDUL / GUTIERA ESTETICA
 Utilizata pentru simularea lucrarii protetice
definitive .
 Se foloseste in cazul spatiilor edentate cu
dimensiuni modificate , in conditiile
necesitatii simularii unui artificiu de modelaj
sau montaj .
 Utila in stabilirea directiei de inserare si a
pozitiei implantelor .
 Se foloseste pentru confectionarea gutierei
de rasina termo – plastica cu ajutorul careia
se realizeaza protezarea imediata
extemporanee ( tehnica scutan ) .
GHIDUL / GUTIERA ESTETICA
 Pe modelul preliminar / de studiu
se monteaza din garnitura dentara la
culoare dintii absenti la nivelul spatiilor
edentate .
 Se verifica in ocluzie , se
prelucreaza obtinandu-se o macheta de
proteza(partiala sau totala in functie de
caz ) .
 Macheta este probata de pacient care
isi exprima parerea , putand in acest fel
sa apreciezeforma dintilor , marimea ,
culoarea si montajul lucrarii protetice
definitive .
 GHIDUL / GUTIERA
TOPOGRAFICA
 Utilizata in tehnicile chirurgicale parodontale
(G.T.R.) .
 Reda arhitecura zonei mucoperiostale cervicale –
negativul .
 Pe modelul preliminar se aplica in regiunea
cervicala pe zona interesata o bucata de ceara
calibrata incalzita astfel incat sa amprenteze o
suprafata de aproximativ 10 mm. inaltime la nivelul
santului gingival centrata pe acesta .
 Macheta astfel obtinuta se ambaleaza , se
injecteaza rasina , se polimerizeaza si nu se
prelucreaza mucozal – CONFORMATOR .
 GHIDUL / GUTIERA
TOPOGRAFICA
 Utilizata in tehnicile reconstructive , ale
defectelor crestale alveolare , cu ajutorul
grefoanelor autologe .
 Se foloseste pentru aprecierea defectului si
stabilirea zonei donoare .
 Pe modelul preliminar radiat la nivelul zonei
receptoare se realizeaza din ceara macheta
conformatorului ce corecteaza defectul
crestal in sens tridimensional .
 Macheta se ambaleaza , se injecteaza
rasina , se polimerizeaza , se prelucreaza
primar .
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
ORALA / DENTO-ALVEOLARA
CU DURATA TEMPORARA
 PATOLOGIA EXTRACTIEI
DENTARE
 Hemoragia postextractionala : (cauze)
- traumatisme excesive local care se
soldeaza cu fractura procesului alveolar sau
lezarea unor vase sanguine din vecinatate .
- consecutiv unei stari fiziopatologice a
pacientului ( pacient in tratament cu
anticoagulante / antiagregante ,
trombocitopenii induse sau cosecutive
altor afectiuni) .
- pacient cu afectiuni hemoragipare
( hemofilii/trombocitopenii) .
 PATOLOGIA EXTRACTIEI
DENTARE
 In situatia in care hemoragia a survenit unui
traumatism dispozitivele utilizate se
confectioneaza extemporaneu ( ligaturi
dento - dentare ce mentin tamponamentul ;
sei protetice compresive din materiale
termoplastice sau siliconice ).
 In situatia prevederii unui risc hemoragic se
realizeaza preoperator o placa palatina/sina
linguala cu sa de protectie.
 PLACA PALATINALA/ SINA
LINGUALA CU SA DE
PROTECTIE
 Turnarea modelelor preliminare .
 Confectionarea portamprentei individuale
 Turnarea modelului functional .
 Montarea in articulator / ocluzor.
 Reducerea / radierea modelelor.
 Realizarea machetei / ambalare / injectare
rasina / polimerizare / prelucrare.
 FRACTURA TUBEROZITATII
MAXILARE

 Se confectioneaza placa palatinala

o
cu sa terminala conformatoare .

 Pe model se realizeaza o placa palatina

prelungita cu o sa protetica perituberozitar
posterior si vestibular , ancorata prin
crosete ocluzo – aproximale sau cervicale.
 COMUNICARILE
ORO – SINUSALE

 Se confectioneaza placi palatinale care

au ca scop :
- protectia zonei de comunicare - placa
palatinala cu sa de protectie pentru
plastia per primam .
- protectia zonei donoare – placa de
protectie pentru inchiderea autoplastica
a comunicarilor oro - sinusale .
 PLACA PALATINA CU SA DE
PROTECTIE
 Pentru plastiile “per primam” .
 Se realizeaza in urgenta imediata/amanata .
 Folierea modelului la nivelul zonei de
comunicare (fara a afecta stabilitatea ) .
 Din rasina auto / foto / termo -
baropolimerizabila .
 Ancorata prin crosete ocluzo - aproximale
sau cervicale.
 Prezinta o sa de protectie la nivelul
orificiului de comunicare – protejare fara
compresie .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU
INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-
SINUSALE

 Inchidere autoplastica = plastie cu

lambou “in colereta”= plastie “in doua
planuri” oral si sinusal .
 Scopul este protectia zonei donoare a
planului oral – lambou rotat/translatat si nu
in ultimul rand a lamboului .
PLACA DE PROTECTIE PENTRU
INCHIDEREA AUTOPLASTICA A
COMUNICARILOR ORO-
SINUSALE
 Etapa specifica – folierea pe model a zonei
donoare si a zonei de aplicare a lamboului
( medicul deseneaza pe model zona de
foliere ) .
 Ancoraj prin crosete ; confectionata din
rasina termo / baropolimerizabila .
 Se realizeaza macheta / se ambaleaza / se
injecteaza rasina / se polimerizeaza / se
prelucreaza proteza .
 PATOLOGIA PARODONTALA SI
TRAUMATISMELE DENTO-
PARODONTALE

 Se realizeaza gutiere / sine acrilice de

imobilizare dento - parodontala .
 Sunt benzi de rasina acrilica de 5 - 6 mm.
inaltime si 2 – 3 mm. grosime dispuse pe
suprafata orala a dintilor , de care , acestia
sunt solidarizati prin ligaturi de sirma
dispuse circumferential .
 GUTIERELE / SINELE DE
IMOBILIZARE DENTO-
PARODONTALA
 Se realizeaza macheta din ceara calibrata
acoperind suprafata orala coronara pana la
nivelul convexitatii anatomice coronare
incercuind suprafetele spre punctele de
contact aproximale .
 Se pot modela dintii lipsa .
 Se ambaleaza / se injecteaza rasina / se
polimerizeaza / se prelucreaza .
 La nivelul spatiilor aproximale se realizeaza
perforatii ce permit realizarea ligaturilor
circumferentiale .
 CHIRURGIA PROPROTETICA

 In plastia partilor moi perimaxilare .

 In plastiile osoase .
 PLASTIA PARTILOR MOI
PERIMAXILARE
 In conditiile atrofiei severe a campului
protetic .
 Disparitia mucoasei fixe .
 Inserarea inalta a fibrelor musculaturii
perimandibulare .
 Prezenta frenurilor , bridelor locale .
 Postoperator imediat – extemporaneu se
prelungeste proteza preexistenta cu
materiale termoplastice ( 7 - 10 zile ) .
 Se realizeaza o noua proteza la 14-20 zile
postoperator .
 PLASTIILE OSOASE

 Consecutiv alveoloplastiilor ( exostozelor ,

exofitelor , extractiilor multiple ) sau a
rezectiilor modelante ( apofize genii , creste
oblice mandibulare interne si externe ) .
 Extemporaneu postoperator se poate
captusi proteza preexistenta ( 7 - 10 zile ).
 Presupune prelucrarea modelului functional
– radiere dinti / exostoze / exofite etc.
 Proteza finala la 40 - 60 zile postoperator .
CURS III:
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU DURATA
TEMPORARA
PATOLOGIA TRAUMATICA MAXILO -
FACIALA
Imobilizarea mandibulo – maxilara ,
reducerea ortopedica si contentia
fracturilor se poate realiza cu :
 Atele
 Arcuri cu inele
 Gutiere
 Placa palatina / sina linguala cu val de
ocluzie
 ATELELE
 Se fixeaza prin ligaturi circumferentiale pe
dintii prezenti .
 Servesc pentru ancorarea , reducerea si
imobilizarea fracturilor .
 Sunt dispuse vestibular .
 Sunt :
- extemporanee ( atele ondulate )
- prefabricate ( atele butonate , Richard ,
Winter , Duclas )
 Toate prezinta sisteme de ancoraj fixe , la
4 - 8 mm. intre ele , ce ofera suport pentru
dispozitivele de reducere sau solidarizare
intermaxilara .
 ATELELE
Inconveniente / Dezavantaje :
 Forma aplatizata – nu permite o modelare
precisa in sens vestibulo – oral ; imposibil
de adaptat la conturul festonului gingival ;
suprafata de contact cu dintii redusa .
 Dispozitivele de ancoraj pot produce leziuni
gingivale , ale mucoasei jugale sau labiale .
 Dispozitivul de ancoraj poate impiedica
adaptarea atelei daca este dispus intr-o
zona ce trebuie indoita .
 Atelele confectionate extemporaneu din
sarma (atele ondulate ) se pot rasuci in jurul
axului si chiar derapa la tractiuni puternice .
 ATELELE
Atela JACQUET – evita aceste
inconveniente:
 Prezinta sectiune semicirculara .
 Realizata din aliaj maleabil .
 Ajustare precisa .
 Bun contact dentar – previne alunecarea /
deplasarea .
 Permite o tractiune corespunzatoare pentru
a obtine o pozitionare si o consolidare
corecta a fragmentelor osoase .
 ATELELE

Tehnica de realizare a atelelor

extemporanee ( ondulate ) :
 Pe modelul preliminar se modeleaza un fir
de sarma cu grosimea de 0,8 mm. la nivelul
coletului dentar vestibular al fiecarui dinte .
 Firul de sarma se angajeaza usor la nivelul
spatiilor aproximale si se recurbeaza distal
la nivelul extremitatilor
 ATELELE
Caracteristicile atelelor
extemporanee ( ondulate ) :
 Sa fie neutre – nu exercita nici o
tractiune secundara asupra dintilor .
 Sa se poata modela adapta usor in
cavitatea orala .
 Sa se poata suda crosete ( pentru
ancoraj / tractiune ) in pozitii favorabile .
 Sa poata fi mentinuta pe dinti prin
ligaturi circumferentiale de sarma ( fir de
0,3 mm. pentru incisivi / canini si 0,4
mm. pentru molari / premolari ) .
 ARCURILE CU INELE
 Construite pe baza principiului arcurilor
ortodontice – se sprijina pe inele ajustate si
cimentate pe dintii suport .
 Indicatii :
- edentatii extinse ( maxim 5 - 6 dinti pe
arcada ) cand atela cu ligaturi ofera sprijin
ineficient ;
- dinti conici si scurti ( derapajul
ligaturilor);
- la copii ( coroane scurte si resorbtia
radiculara a dintilor temporari ) imposibil
de aplicat ligaturi circumdentare;
 ARCURILE CU INELE
Tehnica de realizare :
 Stabilirea dintilor suport si adaptarea
cu pense Angle a unor inele de Ni – Cr
de 0,5 mm. grosime la suprafata coronara
.
 Inelele se sudeaza si se ia o
supraamprenta a modelului .
 Se toarna un model din material refractar
pe care se sudeaza inelele la un arc de
sarma de 0,9 mm.
 Pe arc se pot suda crosete pentru
realizarea tractiunilor .
 ARCURILE CU INELE

Tehnica de realizare :
 La nivelul zonelor edentate intinse se
realizeaza sei acrilice in relatie de ocluzie
cu dintii antagonisti , ce pot fi prevazute cu
inele de ancorare .
 Se pot utiliza si bracket-uri metalice sau
acrilice cimentate pe dinti pentru ancorajul
arcului ( similar cu tratamentul ortodontic ).
 GUTIERELE

 Utilizate in : edentatii intinse , dinti

neretentivi sau mobili asociati cu retractii
osoase importante .
 De electie pentru contentia monomaxilara
( fara blocaj intermaxilar ) .
 Aplicate dupa reducerea fracturii si
intereseaza fiecare arcada in intregime .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare ( GUTIERA BIVALVA ) :
 Modelele preliminare se monteaza in
articulator .
 Se prelucreaza modelul – se reduce
deplasarea .
 Gutierele se realizeaza bivalva – 2
componente ( vestibulara si orala ) .
 Machetele componentelor sunt realizate din
ceara urmarind suprafata vestibulara si
orala a dintilor prezenti fara a o acoperi .
 Versantul alveolar – foliat la nivelul mucozal.
 GUTIERELE
Tehnica de realizare (GUTIERA BIVALVA):
 Se inglobeaza in interiorul machetei fire de
sarma pentru a o ranforsa .
 Pentru maxilar componenta orala prezinta
fenestrare la nivelul boltii palatine si un
conector situat distal .
 In zonele edentate cele doua componente se
unesc .
 Dupa realizare machetele sunt montate pe
modele in articulator pentru a se verifica
ocluzia si se realizeaza ancose triunghiulare
de ghidaj – impiedica alunecarea ocluzala .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare( GUTIERA BIVALVA) :
 Sunt ambalate si realizate din rasina
acrlica transparenta – pentru
supravegherea aspectului mucozal .
 La nivelul spatiilor edentate sunt perforate
iar in tunelele obtinute se plaseaza
suruburile de solidarizare ale celor
doua componente .
 Pe suprafetele vestibulare ale gutierelor se
plaseaza butoni de ancoraj (din alpaca
sau sirma inox) pentru contentia
intermaxilara .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare (GUTIERA DIN RASINA
AUTOPOLIMERIZABILA ):
 Modelele sunt prelucrate – se sectioneaza si
se reduc deplasarile fragmentelor ( reper
ocluzal ) .
 Se monteaza in articulator .
 Se foliaza zonele retentive (aproximale , sub
convexitatile coronare) si festonul gingival.
 Se traseaza conturul viitoarei gutiere.
 Se izoleaza modelul .
 Se aplica rulouri de rasina acrilica
autopolimerizabila in contact cu suprafetele
vestibulare si orale dentare .
 GUTIERELE
Tehnica de realizare ( GUTIERA DIN RASINA
AUTOPOLIMERIZABILA ) :
 Se insera rasina la nivelul spatiilor edentate pana
la nivelul planului de ocluzie – se imprima conturul
ocluzal al dintilor antagonisti daca sunt prezenti .
 La nivelul spatiilor edentate se insera in masa
rasinei anse metalice de ranforsare in sens
vestibulo – oral .
 Se pot monta la nivelul spatiilor edentate
butoni vestibulari de ancoraj pentru tractiuni
intermaxilare sau pericraniene cu dispozitive
exoorale.
 Se reduce fractura si se insera gutiera care se
cimenteaza cu rasina acrilica de dinti .
 Nu este amovibila , pentru indepartare trebuie
sectionata .
 PLACA PALATINALA / SINA
LINGUALA CU VAL DE OCLUZIE
 Cand este redusa innaltimea etajului inferior facial
datorita edentatiilor extinse / totale neprotezate .
 In aceste cazuri pentru contentia si chiar reducerea
fracturii trebuie restabilita D.V.O.
 Reducerea focarului de fractura pe modelul
functional ( sectionare si repozitionare ) .
 Modelele montate in articulator pe baza D.V.O.
determinata cu sablon de ocluzie in R.C.
 Pentru pacientii edentati total se realizeaza chei
de ocluzie .
 GUNING – proteza monobloc cu deschidere
anterioara pentru alimentatie .
 PATOLOGIA TUMORILOR
CHISTICE MAXILARE DE
DIMENSIUNI MEDII SI MARI

In functie de scopul lor :

 Obturatorul de marsupializare (cand nu se

poate realiza protectia defectului crestal
“per primam “ ) .
 Placa palatina de anulare a spatiului virtual
(se realizeaza protectie “per primam“) .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
 In defectele osoase mici – medii consecutiv
exciziei formatiunilor chistice .
 Nu se poate realiza o inchidere cu lambouri
mucoperiostale corespunzatoare .
 Se pastreaza o zona deschisa care se va
vindeca “per secundam “ .
 Este de obicei intr-o zona dentata si se
realizeaza individual .
 Are ca rol dirijarea cicatrizarii si protectia
plagii .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE
 Marsupializarea se realizeaza la nivelul
fundului de sac vestibular ( zona dentata )
sau retromolar (ram ascendent mandibular )
 Materiale termoplastice se ramolesc si se
introduc cu presiuni moderate la nivelul
defectului si se modeleaza functional in
exces la nivelul vestibulului oral - evita
aparitia leziunilor de decubit .
 Inchiderea marginala se perfecteaza .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE

 Macheta directa este ambalata vertical si se

realizeaza plin in monobloc din acrilat
termopolimerizabil .
 Este purtat continuu (6 – 10 luni ) cu vizite
periodice la 3 saptamani cand se retuseaza
treptat prin reducere din profunzime spre
suprafata prelungirea de la nivelul
defectului .
PLACA PALATINA DE ANULARE
A SPATIULUI VIRTUAL
 Se confectioneaza preoperator pe baza unei
amprente preliminare .
 Este utilizata in chisturi maxilare mari (de
dezvoltare sau inflamatorii ) la care medicul
va crea abord palatinal .
 Scopul este de a reduce spatiul virtual
aparut dupa decolarea lamboului .
 Este o placa palatina mentinut prin crosete
 PATOLOGIA ARTICULATIEI
TEMPORO - MANDIBULARE

GUTIERA OCLUZALA DE REPOZITIONARE

 Utilizata in artritele temporo - mandibulare.

 Are rolul de a restabili rapoartele
anatomo - functionale normale intre R.C. si
noua pozitie de I.M. stabilita de gutiera .
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE
 Protejeaza discul articular de presiuni si
tractiuni exagerate aparute in timpul actelor
functionale .
 Etapa tehnica speciala – analiza la
paralelograf pentru stabilirea axului de
insertie / dezinsertie al gutierei precum si
trasarea ecuatoarelor anatomice .
 Se realizeaza gutiera de aceeasi parte cu
infraocluzia (denivelarea planului de ocluzie)
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE

 Stopurile ocluzale de gradul II ( sunt cele

pastrate ) .
 Determinarea axei balama terminale –
pentru montarea in articulator .
 Din masa acrilica baropolimerizabila se
acopera suprafetele ocluzale pana la
nivelul ecuatorului anatomic .
 Se inregistreaza amprentele suprafetelor
ocluzale ale antagonistilor .
 GUTIERA OCLUZALA DE
REPOZITIONARE
 Se prelucreaza si se adapteaza
prin echilibrarea ocluziei – noua pozitie
de I.M.
 Se utilizeaza permanent ( exceptie
pauzele de igiena ) timp de 6 – 8
saptamani .
 Control ocluzal la 24 , 48 , 72 de ore
si din 3 in 3 zile .
 La remiterea simptomatologiei –
reabilitarea protetica definitiva .
 APARATE SI PROTEZE
UTILIZATE IN CHIRURGIA
MAXILO – FACIALA CU
CARACTER PERMANENT
 CLASIFICARE
Sunt utilizate in protezarea permanenta a
defectelor oaselor maxilare post rezectii
extinse consecutiv patologiei tumorale , in
special , dar si a cazurilor consecutive
politraumatismelor :

 Defecte ale maxilarului – proteza cu

obturator .

 Defecte ale mandibulei – proteza cu

plan inclinat .
 CLASIFICARE
DEFECTE OSOASE ALE MAXILARULUI

 Pierderi reduse de substanta (comunicari

oro – sinusale sau oro - nazale ; cavitati
restante in urma marsupializarii chisturilor);

 Pierderi extinse de substanta (intereseaza

un segment important din bolta palatina si
creasta alveolara);
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE

 Traumatica :
- proiectile ale armelor de foc ;
- caderi accidentale cu obiecte in gura ;
- necroza provocata de un dispozitiv
de succiune al unei proteze totale ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARULUI
ETIOLOGIE

 Infectioasa :
- osteita nespecifica sau specifica ;
- infectarea unui chist radicular ;
 Chirurgicala :
- electronecroza unei leziuni limitate
a boltii palatine ( tumora mixta ) ;
- extractia unui dinte inclus in
palatopozitie ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
ROLUL PROTEZELOR

 Ca element de obturare provizorie in

asteptarea perioadei propice interventiei .

 Ca element de protectie si contentie a

lamboului care acopera comunicarea
(patologia extractiei dentare) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENTUL DENTAT

 Placa palatinala de protectie ce acopera

defectul si patrunde putin in acesta .
 Analiza la paralelograf – zona de
retentivitate – limita obturatorului .
 Proiectul scheletului si al elementelor de
mentinere este clasic – in raport cu
pierderea de substanta se ranforseaza
placa palatina .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT DENTAT

 Pentru a facilita ancorarea rasinii si

rebazarile ulterioare se poate folia modelul
de lucru cu o folie de 3 mm. pe o distanta de
5-6 mm. in jurul perforatiei – etanseitate
realizata de rasina .
 Se realizeaza frecvent o supraamprenta
functionala cu ajutorul machetei lucrarii
protetice .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

Tehnica PONROY si PSAUME modificata :

- pe modelul preliminar odata
cu portamprenta individuala se realizeaza
si un obturator din ceara roz sau
masa termoplastice adaptat la defect
in care patrunde pana la zona
retentiva .
- in cadrul amprentei functionale se
obtine solidarizarea celor doua piese .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

Cand pirderea de substanta intereseaza

bolta palatina – adeziune si stabilitate
redusa .
 Se aplica tehnica obturatorului de silicon
chitos :
- pe amprenta preliminara dupa folierea
zonelor retentive se realizeaza un obturator
din silicon chitos ce dspaseste marginile
defectului cu 6 mm. circumferential .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE REDUSE ALE MAXILARELOR
PACIENT EDENTAT

- In timpul realizarii protezei se foliaza

suprafata siliconului cu o foita de staniol ,
obtinandu-se o camera de vid ce va
imbunatati considerabil stabilitatea protezei
- Piesa protetica bicomponenta proteza si
obturator
- Confortabila pentru pacient , cu o buna
stabilitate – tolerabilitate crescuta
- Obturatorul este greu de mobilizat
 PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In defecte intinse ( peste ¼ din suprafata

palatului si procesului alveolar) protezele cu
obturator sunt diferite de primele prin :

 Etiologie
 Consecinte functionale
 Metoda terapeutica
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

In aceste cazuri defectele pot interesa :

 Bolta palatina
 Sinusul maxilar
 Fosele nazale
 Orbita
Protezele pot fi :
 Simple –cu functie obturatorie
 Complexe –etajata(asigura drenajul fiecarei
cavitati )
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

 Consecutive defectelor chirurgicale :

- prin exereza formatiunilor tumorale ;
- tumori ale osului maxilar (infrastructura)
sau sinusul maxilar (mezostructura);
- tumori epiteliale – potential de recidiva ;
- proteza corectoare sa fie neiritanta
pentru tesuturile cicatriciale si sa permita
supravegherea zonei de rezectie ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

 Consecutiv defectelor chirurgicale :

- tumorile de infrastructura – plagi bine
delimitate , dar intinse in suprafata – proteza
dificil de suportat pana la epitelizarea
definitiva ;
- tumorile de mezostructura – proteza
imediata bine tolerata , dar cavitatea se
modifica in timpul cicatrizarii – la 4 -6
saptamani proteza definitiva (epitelizare
completa) ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

 Consecutiv traumatismelor :
- in general balistice accidentale in razboi
sau tentative de suicid ;
- politraumatism local interesand neuro si
viscerocraniu ;
- conturul pierderilor de substanta este
anfractuos , neregulat ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETIOLOGIE

 Consecutiv traumatismelor :
- conturul anfractuos asigura retentivitate
protezei , dar etanseitate si inchidere
marginala reduse ;
- reconstructiile chirurgicale chiar si
partiale pot oferi un suport necesar pentru
proteza ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
FIZIOPATOLOGIE

Tulburari functionale mari :

 Fonatie
- vocalele cu consonanta nazala si
consoanele explozive si constrictive nu pot fi
pronuntate ;
- tulburare considerabila – intelegerea
cuvintelor fiind imposibila ;
 Deglutitie – reflux alimentar nazal ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
FIZIOPATOLOGIE

Caracteristici :
 Tulburari locale cu debut brusc .
 Posibilitati reduse de adaptabilitate .
 Tulburari psihice asociate .
 Comportament invers .
 Proteza imediata este indispensabila
(restabileste functiile , amelioreaza
moralul / psihicul) .
 PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

 Linia mediana maxilara – rebordul palatin.
 Posterior – marginea superioara a osului
palatin .
 Postero-lateral – convexitatea tuberozitatii
(retentiv) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone de sprijin si retentie pentru proteza:

 Postero – superior – creasta zigomatico
-alveolara ( sprijin ) .
 Inferior – santul vestibular superior -
bride fibroase ( retentiv ).
 Anterior – punct de sprijin superior de
buza-recesus de tesut fibros sau
vecinatatea pragului narinar .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

Zone care nu pot suporta presiuni

(se foliaza) :
 Cornetul nazal inferior si mijlociu .
 Vomerul – rezectii bilaterale maxilare –
marginea inferioara e nesustinuta de apofiza
palatina .
 Recesul sfeno – etmoidal (zona fragila) .
 Planseul orbitei (zona fragila).
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETAPE DE PROTEZARE

 Obturatorul imediat :
- aplicat la sfarsitul interventiei chirurgicale;
- asigura protectie si etanseitate;
- se poarta 2-3 saptamani;
 PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR

ETAPE DE PROTEZARE

 Obturatorul secundar :
- proteza laborioasa ;
- asigura masticatia si obturarea defectului ;
- purtat minim 4-6 luni;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
ETAPE DE PROTEZARE

 Obturatorul definitiv :
- asigura confortul bolnavului;
- reabilitare a morfologiei satisfacatoare;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA
TIPURI

 Pentru pacienti dentati - preoperator

 Pentru pacienti edentati total -

extemporaneu
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI
 Obtinerea preoperator a unei placi
palatinale care sa mentina un obturator din
elastomer siliconic aplicat extemporaneu .
 Etape clinico – tehnice – asemanatoare
protezei totale .
 Modelul preliminar este prelucrat / radiat .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII DENTATI
 Placa palatina este ancorata cu
crosete cervicale sau ocluzo –
aproximale .
 Placa este prevazuta cu un val de ocluzie
.
 Poate fi atasat un dispozitv de
retentie pentru obturator (fir de sarma
inconjurat de bordura circulara – pentru
etanseizare) .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTI DENTATI

 Postoperator imediat dupa folierea zonelor

retentive cu mese vaselinizate se aplica
silicon chitos la nivelul defectului si placa
anterior cofectionata peste .
 Se mentine o saptamana .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR IMEDIATA LA
PACIENTII EDENTATI

 Se realizeaza postoperator imediat –

extemporaneu - utilizand in locul placii
palatine anterior confectionate proteza
totala a pacientului .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALX MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA
 Se realizeaza intre a X-a si a XX-a
zi postoperator .
 Exigente :
- realizare rapida ;
- forma obturatorului sa permita
modificari in functie de gradul de
cicatrizare ;
- etanseitate satisfacatoare si
confort suficient pentru a fi tolerata 3
luni ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA

 Etape clinico – tehnice = proteza totala .

 Folierea / deretentivizarea defectului pana
la 10 – 15 mm. in profunzime .
 Obturatorul se retuseaza saptamanal pentru
dirijarea cicatrizarii .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR SECUNDARA LA
PACIENTUL EDENTAT TOTAL
Factori de imbunatatire a stabilitatii
 Camera de vid virtuala pe jumatatea
sanatoasa a palatului .
 Montarea dintilor posteriori in ocluzie
incrucisata .
 Completarea marginilor protezei .
 Obturatorul = element retentiv .
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
 La 4 luni postoperator .
 Conditii :
- sa asigure alimentatia = etanseitate ;
- sa fie stabil , usor , sa nu traumatizeze
dintii restanti = stabilitate ;
- sa fie introdus cu usurinta = comoditate ;
- sa asigure suportul partilor moi = estetic ;
 PROTEZA CU OBTURATOR

DEFECTE INTINSE ALE MXILARELOR

PROTEZA CU OBTURATOR DEFINITIVA
COMPONENTE
 Placa palatina – acrilica sau metalica .
 Obturatorul propriu-zis :
- rigid - pacient dentat , pierderi de
substanta reduse (element de sustinere in
mutilarile complexe);
- rezilient - edentatii totale , defecte
extinse ( peste ½ bolta palatina ) ;
 PROTEZA CU OBTURATOR
DEFECTE INTINSE ALE MAXILARELOR
TEHNICA DE REALIZARE
PROCEDEE
 Placa retentiva in prima etapa si atasarea
secundara a obturatorului = obturator rigid .
 Intai se realizeaza obturatorul si dupa aceea
placa , cu ajutorul unei supraamprente in
care este inclus , si obturatorul = obturator
rezilient ( pacient edentat ) .
*Caracterul definitiv – dat de perioada de
utilizare ( se contoleaza la 6 luni ) .
 DEFECTE OSOASE ALE
MANDIBULEI
CLASIFICARE

 Mici - fara intreruperea continuitatii

corpului mandibular;

 Mari - cu intreruperea continuitatii

corpului mandibular ;
 DEFECTE MANDIBULARE MICI
FARA INTRERUPEREA
CONTINUITATII CORPULUI
MANDIBULAR

Ca urmare a unor rezectii marginale sau

dupa marsupializarea unui chist mandibular .
 La pacientul edentat - sina linguala cu
obturator prelungit in defect ;
 La pacientul dentat - in marsupializarea
unor chisturi in special la tineri –
OBTURATORUL DE MARSUPIALIZARE
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE

 Dupa marsupializarea unor chisturi .

 Se realizeaza individual – fara placa / sina .
 Marsupializarea – in fundul de sac vestibular
sau retromolar (chist de ram ascendent ) .
 Ampernta se realizeaza direct cu materiale
termoplastice .
 Se verifica etanseitatea cu siliconi .
 Se ambaleaza vertical si se realizeaza
monobloc .
 OBTURATORUL DE
MARSUPIALIZARE

 Se poarta 6 – 10 luni .
 Se retuseaza prelungirea din defect
lunar (se reduce ) .
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
 Rezectia segmentara – deplasarea
frgmentelor osoase – laterodeviatie
permanenta .
 Factori ce influenteaza deplasarea :
- prezenta dintilor ;
- localizarea pierderii osoase ;
- intinderea pierderii (partiala sau
hemiarcada) ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
Aparatele asigura corectia partiala prin:

 Inlocuirea pirderilor de substanta osoasa

 Prin dirijarea miscarii fragmentelor osoase

DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURI
SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI -
DIMENSIUNEA DEFECTULUI
 Gutiera sau atela :
- defecte mici , intercalate ;
- metalice – solidarizarea bresei prin
conectori (V/O);
- bivalva – mentine D.V.O. – sunt dificil de
igienizat ;
DEFECTE MANDIBULARE MARI
CU INTRERUPEREA CORPULUI
MANDIBULAR
TIPURI
SCOPUL - INLOCUIREA LIPSEI -
DIMENSIUNEA DEFECTULUI
 Rezectii intinse:
– proteze provizorii ancorate pe bonturile
osoase prin sisteme de osteosinteza ;(istoric
CLAUDE MARTIN 1889, ERNST,STOPPANY);
- proteze provizorii ancorate pe dintii
restanti;
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
 Corectia deplasarii prin ghidarea
fragmentelor .
 Confectionata din lame metalice sau
acrilat tranparent .
 Utilizate exclusiv – pe marginile libere ce
executa miscari de inchidere / deschidere .
 Lama / planul se opune sensului deplasarii .
 Planul inclinat – corp comun cu proteza
sau fixat pe coroane / inele.
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE

 Se adreseaza deplasarilor medii – in cele

mari blocaje mandibulare , in cele mici sunt
inactive .
 Deschiderea ampla a gurii determina iesirea
planului inclinat din lacasul sau , sau derapaj
spre palatinal – pacientul reduce deplasarea
manual .
 Planul inclinat vestibular este controlateral
zonei de rezectie .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
CONDITII PENTRU UTILIZARE

 Elementele componente sunt cele obisnuite

pentru o edentatie partiala (uniterminala sau
mixta) : conector lingual , sei , elemente de
mentinere / sprijin si stabilizare , la care se
adauga , baza – reconstrueste regiunea
bazala a corpului mandibular si planul
inclinat .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA IMEDIATA CU PLAN INCLINAT

 Determinare preoperatorie .
 Model radiat – proces dento – alveolar +
1 cm. in adancime pentru osul bazal .
 Machete de proteza partiala acrilica
prelungita bazal sau dupa caz duplica
modelul – proteza scheletata .
 Se adapteaza si se aplica imediat
postoperator .
 PROTEZA CU PLAN INCLINAT
PROTEZA SECUNDARA CU PLAN INCLINAT

 La 6 – 8 luni postoperator .
 Amprenta functionala – se ghideaza
fragmentul deplasat in pozitie corecta pe
baza simetriei conturului facial .
 Macheta se individualizeaza – reconturare
si modelarea conturului facial .