Sunteți pe pagina 1din 32

CASA CORPULUI DIDACTIC ,,SPIRU HARET”

IAȘI

BRASOV, 2011
Ce este abandonul şcolar ?

1. Abandonul şcolar reprezintă un fenomen care constă în încetarea


frecventării şcolii si părăsirea sistemului instructiv/ educativ. Această
conduită este precedată de cea de absenteism. Datorita faptului ca
odată pierdută legătura cu şcoala elevului ii este din ce in ce mai greu
sa revină la îndatoririle avute înainte, prevenţia abandonului şcolar
trebuie sa funcţioneze de la primele semne.

1. Abandonul şcolar se caracterizează prin părăsirea prematură a şcolii


înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau
înaintea încheierii actului de studii început. De multe ori abandonul se
asociază cu delincvenţa juvenilă, cu recurgerea la droguri, cu viaţa de
familie dezorganizată. Fenomenul se înregistrează în special la sate şi
în comunităţile de rromi, unde copiii sunt folosiţi ca sursă de venit sau
văzuţi ca indivizi cu responsabilităţi în gospodărie.

BRASOV, 2011
Absenteismul – primul pas către abandonul şcolar

APLICAŢIE PRACTICĂ
Identificaţi cauzele absenteismului şcolar.

TIMP DE LUCRU : 5 min

BRASOV, 2011
Absenteismul definire, caracterizare, forme,
semnificaţii

problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă


atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredre în
educaţia şcolară

fuga de la ore este o problemă predominant emoţională


(conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia
percepută ca traumatizantă).Semnificaţiile psihosociale ale fugii de
la şcoală: funcţia de separare / individualizare (mai ales la
adolescenţi)

formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al


existenţei unor probleme)

reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu


obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi)
BRASOV, 2011
Forme ale absenteismului

absenteism selectiv (fuga de la şcoală este frecventă la o singură


disciplină sau doar la câteva discipline)

absenteism generalizat (fuga de la şcoală este frecventă şi


generalizată, prefigurează abandonul şcolar)

căutarea singurătăţii (reacţie la tensiunea puternică intra- sau


interpersonală)

dorinţa de a fi cu partenerul (la adolescenţi)

dorinţa de apartenenţă la grup (,,ritualuri de iniţiere’’)

atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem

BRASOV, 2011
Cauze ale absenteismului:

1.Care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului:

motivaţie şcolară scăzută


lipsă de interes
încredere scăzută în educaţia şcolară
oboseală, anxietate
autoeficacitate scăzută
imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate,
abilităţi sociale redus,
pasivitate
refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea
exercitată de dorinţele adulţilor)

BRASOV, 2011
2. Care ţin de familie
condiţiile socio-economice ale familie
sărăcia, stil parental indiferent, neglijent
familii dizarmonice
părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate

3. Care ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev):


presiunea grupului
stigmatizarea, discriminare
supraîncărcarea şcolară
comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului
evaluarea subiectivă, frica de evaluare)
conflict cu colegii
practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante
incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta
educaţională a şcolii;
formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă
politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile
de ,elită’’)
BRASOV, 2011
Cauze ale absenteismului

 la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei


şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de părinţi, părinţi care
valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale
supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă
faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare
 la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces
de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare,
de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada
adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi
observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a
interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de
sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului
în grup
 riscurile fugii de la şcoală: depresia, consum de toxice legale şi
ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.

BRASOV, 2011
Studiu de caz
Evitarea abandonului scolar

BRASOV, 2011
PAŞI ÎN APLICAREA PROGRAMULUI DE MONITORIZARE
A ABSENŢELOR ELEVILOR ÎN ŞCOALĂ
1. Constituirea Comisiei de monitorizare a absenţelor la nivel de şcoală

2. Completarea Fişei de monitorizare a absenţelor nemotivate (F2) şi a


Fişei sintetice pentru clasă (F3) de către diriginţii claselor

3. Completarea Fişei de centralizare a absenţelor nemotivate (F1) şi a


Fişei sintetice pentru şcoală (F3)

4. Aplicarea chestionarelor pentru elevi, părinţi în clasele unde


absenteismul este ridicat

5. Solicitarea sprijinului psihologului şcolar în alegerea programului /


activităţilor de intervenţie - prevenţie şi aplicarea la clasele de elevi
cu un absenteism ridicat

BRASOV, 2011
ALTE SUGESTII DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL
ABSENTEISMULUI

Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a


prezenţei elevului la şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile
negative ale şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale
elevului, creând un cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie
văzut de elev ca unică soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)

Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor,


dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev

BRASOV, 2011
ALTE SUGESTII DE INTERVENŢIE ÎN CAZUL
ABSENTEISMULUI

Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe


fişa tip de monitorizare

Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor


cauze care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe
nemotivate)

Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei


(identificarea de către diriginte a unor măsuri amelioratorii)

Discutarea, în particular, a incidentului / situaţiei cu elevul – căutarea


împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual,
consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)

BRASOV, 2011
FACTORI FAVORIZANŢI AI ABANDONULUI ŞI EŞECULUI
ŞCOLAR

Cadrul didactic – unele comportamente ale cadrelor didactice, în


special ale acelora care predau materii care se cer la examenul de
capacitate sau la examenele de admitere, pot fi factori favorizanţi ai
eşecului şcolar (comportamentul exagerat de permisiv, tratarea cu
superficialitate a unor teme sau capitole din materia pe care o predau,
absenţa sau întârzierea, în mod repetat, la ore, inconsecvenţa în
verificarea şi notarea elevilor); lipsa atractivităţii în predare şi evaluare,
folosirea, încă, a metodelor clasice.

Elevul – unele particularităţi psihice ale elevului pot influenţa în mod


negativ performanţele şcolare ale acestuia (timiditatea, lipsa de
încredere în forţele proprii, antipatia faţă de un anumit profesor,
antipatia faţă de o anumită materie, nivelul intelectual scăzut etc)

BRASOV, 2011
FACTORI FAVORIZANŢI AI ABANDONULUI ŞI EŞECULUI ŞCOLAR

Jocurile de noroc – chiar dacă toţi copiii trebuie să se şi joace,


dezvoltându-şi astfel atenţia, memoria, logica, trebuie evitate jucurile de
noroc, care, dacă sunt practicate în exces, mai ales pe bani, pot „ruina” nu
numai cariera elevului sau situaţia sa financiară, dar chiar şi sănătatea fizică
a acestuia;
Fumatul – reprezintă un risc major pentru sănătatea tuturor, dar mai ales a
copiilor, care sunt influenţaţi atât de comportamentul adulţilor, cât şi de
reclamele sau comportamentul eroilor din filme;
Drogurile – fenomenul a început să devină îngrijorător, iar elevii trebuie să
ştie că dependenţa de droguri poate începe într-o discotecă sau la o
petrecere la care, din simplă curiozitate, se fumează o simplă ţigaretă;
Alcoolul – din păcate, există elevi care sunt obişnuiţi, uneori chiar de către
părinţi, să consume alcool, acest lucru fiind privit, în mod greşit, ca un semn
de maturitate;
Starea de sărăcie – extinsă la importante segmente ale societăţii, induce o
acută lipsă de perspectivă şi micşorează semnificativ şansele tinerilor de a
se integra în societate

BRASOV, 2011
PAUZĂ

BRASOV, 2011
TEMĂ DE LUCRU

Realizaţi portretul “şcolii prietenoase” , folosind mijloace


diverse ( desene, creatii literare, logo, etc).

TIMP DE LUCRU : 30 min

BRASOV, 2011
CUM PUTEM FACE CA ŞCOALA SĂ FIE PRIMITOARE
PENTRU TOATĂ LUMEA?

Provocarea …
Crearea unui mediu şcolar în care toţi elevii să se simtă confortabil şi
bineveniţi, care să sugereze o cultură şcolară incluzivă şi care să îi
încurajeze pe părinţi şi pe membrii comunităţii să viziteze şcoala şi să
participe la activităţile acesteia.
Ce putem face ?... (daţi câte un exemplu pentru fiecare din elementele de
mai jos)

Indicatoare – la un prim contact cu şcoala, vizitatorul simte că este


binevenit? Există indicatoare inclusiv în limbile minorităţilor etnice din
comunitate?
Accesibilitate – există un grad adecvat de acces pentru toată lumea?
Analizaţi-vă şcoala din perspectiva unei persoane cu dizabilităţi.

Securitate – rugaţi persoanele din afara şcolii care intră în clădirea şcolii să
semneze în registrul vizitatorilor, dar faceţi acest lucru într-un mod
politicos şi călduros, urându-le în acelaşi timp bun venit.
BRASOV, 2011
CUM PUTEM FACE CA ŞCOALA SĂ FIE PRIMITOARE PENTRU TOATĂ
LUMEA?

Curtea şcolii – există activităţi interesante şi educative care se pot


desfăşura în curtea şcolii?.

Panoul de afişaj – este sugestiv pentru toţi elevii, reflectă culturile locale
şi o politică incluzivă?

Deschidere – folosiţi aviziere în locuri publice în afara şcolii (la poarta


şcolii, în magazinele locale, centrele sociale locale).

Participare – participă elevii şi părinţii la decorarea şcolii, crearea de colaje


şi indicatoare?

Focalizarea pe grupurile dezavantajate – asiguraţi-vă că minorităţile sunt


reprezentate pe panourile de afişaj. Expuneţi afişe care îndeamnă la
combaterea discriminării şi segregării.

BRASOV, 2011
MĂSURI DE INTERVENŢIE ŞI IMPACTUL
ACESTORA ASUPRA REDUCERII ABANDONULUI
ŞCOLAR

 centrarea educaţiei pe elev (alegerea metodelor didactice, adaptarea


conţinuturilor la nivelul de înzestrare de care dispune elevul, creşterea
gradului de atractivitate a orelor de clasă) urmărindu-se motivarea
permanentă a copilului pentru învăţare

 intervenţie personalizată în echipă interdisciplinară ( diriginte,


profesor psihopedagog, părinţi, reprezentanţi ai Poliţiei, asistent social
etc)

 consilierea psihopedagogică specializată a elevilor, părinţilor şi


cadrelor

parteneriate cu organizaţii civice ale romilor care au promovat


interculturalitatea şi bilingvismul
BRASOV, 2011
TEMĂ APLICATIVĂ

Identificaţi factorii de sprijin care să ajute şcoala în procesul


de prevenire a absenteismului şi abandonului şcolar

BRASOV, 2011
Realizati un tabel in care sa se regaseasca factorii
identificati anterior cu urmatoarele rubrici:

1.Factor interesat

2. În ce fel este interesat de situaţia actuală

3. Capacitate şi /sau motivaţia de a schimba situaţia

4. Relaţia cu alţi factori interesaţi (parteneriat sau conflict?)

5. Rol posibil
BRASOV, 2011
Pe cine putem implica în viaţa şcolii şi în prevenirea abandonului?

Părinţii
 trebuie ajutaţi să conştientizeze rolul mediului familial în educaţie şi să
înveţe modurile în care îşi pot ajuta copiii la efectuarea temelor;
 trebuie implicaţi într-o comunicare bidirecţională, permanentă, cu şcoala;
 trebuie încurajaţi să se ofere voluntari pentru realizarea diferitelor
activităţi ale elevilor;
trebuie implicaţi în luarea deciziilor( în consiliile de administraţie, în
consiliile reprezentative ale părinţilor, în comitetele locale de sprijin etc)
De ce să-i implicăm ?
 efectele sunt cu atât mai evidente cu cât implicarea părinţilor s-a făcut
mai devreme în prevenirea abandonului;
 implicare activă este mult mai importantă decât o implicare pasivă ;
 părinţii sunt mândri de modul în care se pot implica în educaţia copiilor
lor ;
 implicarea părinţilor are efecte pozitive majore asupra comportamentului
şi atitudinii elevilor faţă de şcoală ;
părinţii care urmează cursuri de formare au rezultate mult mai bune în
intervenţia lor asupra educaţiei copiilor
BRASOV, 2011
Cum putem implica părinţii ?

Implicarea informală :

•părinţii discută cu învăţătorii, profesorii despre progresele copiilor lor ;

•părinţii participă la activităţile organizate de şcoală;

•părinţii acţionează ca voluntari la clasă ;

•părinţii participă la diferite evenimente şcolare ,

•părinţii pot participa alături de elevi la anumite ore ( CDS, limba străine)
sau se pot înfiinţa cursuri speciale pentru părinţi;

•părinţii se implică în monitorizarea educaţiei elevilor;

•părinţii acţionează ca voluntari la organizarea unor evenimente şcolare .

BRASOV, 2011
Implicarea formală :

•Consiliul Reprezentativ al Părinţilor ;

• Consiliul de Administraţie;

• Grupul de lucru pentru elaborarea Curriculum-ului la decizia Şcolii;

• Grupuri de lucru pentru rezolvarea diferitelor probleme cu care se


confruntă comunitatea – pot oferi mai multe perspective de abordare;

•Grupuri / comitete din şcoală, care se ocupă cu diverse activităţi

BRASOV, 2011
Bariere în implicare

•părinţi aglomeraţi;

•părinţi cu educaţie limitată;

•părinţi care nu au încredere în şcoală;

•lipsa unei oferte generoase din partea şcolii;

•lipsa unor forme prietenoase de comunicare care să permită


înţelegerea reciprocă;

BRASOV, 2011
Din perspectiva Cum se va implica Cum poate atrage Ce crede că ar putea face
unui factor în diminuarea părinţii ? comunitatea pentru
interesat abandonului ? prevenirea abandonului ?

Cadru didactic /
director

Elev

Părinte

Consilier local /
poliician

Primar

Reprezentant
O.N:G. / instituţie
parteneră / agent
econonic etc.

BRASOV, 2011
SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI

 Orientarea şi extinderea proiectelor şi programelor cu efecte în


reducerea abandonului, cu precădere spre mediului rural şi în
comunitaţile de rromi

 Implicarea autorităţilor locale (primărie, biserică, poliţie) în


dezvoltarea proiectelor de reducere a abandonului şcolar iniţiate de
unităţile de învăţământ

 Focalizarea obiectivelor proiectelor de reducere a abandonului


şcolar pe problematica elevilor de gimnaziu, nivel la care se
înregistrează cea mai mare rată a abandonului şcolar în rândul
elevilor de etnie rromă

 Extinderea şi multiplicarea proiectelor de educaţie a părinţilor


(Şcoala părinţilor, Clubul părinţilor etc) la nivelul tuturor unităţilor
de învăţământ

.
BRASOV, 2011
Valorizarea şi valorificarea impactului pozitiv al activităţilor
extraşcolare şi extracurriculare asupra performanţei şcolare, în cadrul
unor noi programe şi proiecte

Introducerea în evaluarea tuturor activităţilor extraşcolare şi


extracurriculare a unor indicatori privind educaţia informală şi
nonformală

Realizarea de proiecte cu finanţare de la buget sau cu fonduri UE, în


vederea îmbunătăţirii dotării unităţilor de învăţământ pentru creşterea
calităţii activităţilor extracurriculare

Constituirea la nivelul unităţilor şcolare a unor fonduri speciale în


vederea stimulării acestui tip de activităţi educative

Identificarea unor noi modalităţi de stimulare financiară a


personalului didactic implicat în activităţi extraşcolare şi
extracurriculare

Promovarea la nivel comunitar, prin cât mai multe metode şi


mijloace, a activităţilor extracurriculare şi extraşcolare derulate
BRASOV, 2011
Considerarea cadrelor didactice ca persoane resursă în cadrul
proiectelor de parteneriat cu ONG-urile, pentru adecvarea optimă a
metodelor şi mijloacelor utilizate la particularităţile de vârstă şi de grup
ale elevilor beneficiari şi/sau implicaţi

Utilizarea, în evaluarea şi monitorizarea proiectelor derulate cu ONG-


urile, a unor indicatori unitari , cu supervizarea Inspectoratelor scolare

Promovarea în rândul cadrelor didactice, părinţilor şi autorităţilor


locale a specificului serviciilor de asistenţă psihopedagogică asigurate de
către profesorii psihopedagogi/ consilieri şcolari

Diversificarea practicilor didactice, îmbinând activităţile curriculare şi


extracurriculare, educaţia formală, nonformală şi informală, pentru
creşterea gradului de atractivitate al activităţilor şcolare, neîncărcând
programul elevilor

BRASOV, 2011
TEMĂ APLICATIVĂ

Joc de rol:
Comunicarea cu elevii aflaţi în risc de abandon

Echipa 1 Profesor , director, consilier, parinte/tutore, mediator scolar – elev


cu parinti plecati in strainatate

Echipa 2 Profesor , director, consilier, parinte/tutore, mediator scolar – elev


de etnie rroma

Echipa 3 Profesor , director, consilier, parinte/tutore, mediator scolar – elev


dependent de substante interzise

BRASOV, 2011
Tabel zilnic de verificare pentru Profesori
Astăzi DA NU

Am negociat ?
Mi-am folosit simţul umorului ?
Am arătat interes şi am lăudat ?
Am menţinut standardele ridicate ?
Mi-am păstrat demnitatea ?
Am vorbit cu elevii aşa cum mi-ar plăcea mie să mi se vorbească ?
Nu i-am aglomerat pe elevi, din punct de vedere fizic sau verbal ?
Am arătat că îmi pasă cu adevărat de elevi ?
Am stabilit consecinţele cu calm şi respectînd elevul şi standardele, dar într-un mod neutru ?

Am arătat o atitudine de încredere faţă de elevi ?


Am folosit atitudinea “noi” vontra “voi” ?
Am fost sarcastic ?
Am folosit remarci pozitive ?
Mi-am organizat timpul pentru a avea discuţii în particular ?
Am oprit protestele când elevii au avut comportament neadecvat ?
Am folosit un ton acuzator în voce ?
Am strigat la elvi, din cauză că eram furios ?
Am folosit încurajările ?
BRASOV, 2011
Am folosit afirmaţiile de reamintire a scopurilor ?
TEMĂ DE PORTOFOLIU

Realizati un plan de prevenire a


abandonului la nivelul grupului de studiu
cu care lucrati.

BRASOV, 2011