Şcoală după şcoală - de la concept la

practică educaţională
oCe este programul de tip şcoală
după şcoală? Când şi unde a
apărut?
Programul “AFTER SCHOOL” este un
serviciu deschis către comunitate, care nu
se substituie familiei, dar ajută părinţii. La
baza intervenţiilor este necesară relaţia de
parteneriat dintre cei implicaţi în
desfăşurarea programului şi familia
copilului.
Programul „Şcoala după Şcoală” (SDS) este
un program complementar programului şcolar
obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare
formală şi non-formală, pentru îmbogăţirea
cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor,
pentru consolidarea competenţelor dobândite,
pentru accelerarea învăţării, precum şi pentru
învăţarea remedială.
Oferta de Program SDS trebuie să fie
proiectată astfel încât să răspundă cu
prioritate nevoilor elevilor aparţinând
grupurilor dezavantajate.
 Perspectiva europeană şi naţională a
alternativei „Şcoală după şcoală”
 În Europa Occidentală şi în Statele Unite s-a
constatat încă din anii ’70 că 50% din cunoştinţele
achiziţionate de un copil se realizează în afara orelor
de curs, în cadrul organizat de tip School After-
school.
 În Finlanda - o ţară care a trecut prin multe greutăţi
- există la nivelul tuturor şcolilor programe After-
school unde, în funcţie de venituri, părinţii suportă
cheltuielile, iar pentru cei fără posibilităţi materiale,
suportă primăriile. Elevii vin dimineaţa cu bicicletele
sau cu autobuzele şcolii, iar la ora 17.00 ajung
acasă.
 În fosta Republică Democrată Germană, încă de la
începutul aceleiaşi perioade, programul funcţiona
perfect, cu rigoare, disciplină, responsabilitate la
nivel naţional - nemţeşte adică. După orele de
şcoală, copiii luau masa, se odihneau, îşi făceau
temele pentru a doua zi, participau la activităţi
sportive, iar seara erau reintegraţi familiilor. Avem,
aşadar, exemplul unui sistem organizaţional pe care
statul îl finanţa cu dărnicie nu doar cu grija ca acei
copii să aibă un timp educaţional bine drămuit, dar
să şi evolueze conform proverbului „mens sana in
corpore sano”.
În Suedia programul este susţinut de
către stat în totalitate, pentru toţi elevii.
Mai mult de atât, există state care
organizează şi în vacanţe activităţi de timp
liber, la şcoală, mai ales pentru copiii care
nu pleacă din localitate. Programul se
desfăşoară cu succes şi în alte ţări: Cehia,
Slovacia, Ungaria, Serbia, Spania etc.
 Europa 2020 propune trei priorități care
se susțin reciproc:

• creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii

bazate pe cunoaștere și inovare;
• creștere durabilă: promovarea unei economii
mai eficiente din punctul de vedere al utilizării
resurselor, mai ecologice și mai competitive;
• creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei
economii cu o rată ridicată a ocupării forței
de muncă, care să asigure coeziunea socială și
teritorială.
Comisia prezintă 7 inițiative emblematice pentru a
stimula realizarea de progrese în cadrul fiecărei
teme prioritare:
• „O Uniune a inovării”;
• „Tineretul în mișcare”;
• „O agendă digitală pentru Europa”;
• „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor”;
• „O politică industrială adaptată erei globalizării”;
• „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de
muncă”;
• „Platforma europeană de combatere a sărăciei”.
 Propuneri prioritare pentru reducerea
riscurilor sociale privind educaţia:

Dezvoltarea unor unităţi şcolare

integrate care să deservească micro-
regiuni rurale prin asigurarea
transportului pentru preşcolari şi
şcolari, inclusiv la nivel secundar
superior.
Dezvoltarea (cu prioritate în şcoli din
comunităţi dezavantajate) unor programe
naţionale de servicii educaţionale
secundare (de tip after-school, consiliere
şi recuperare şcolară a elevilor cu risc de
abandon) şi angajarea de consilieri
şcolari, asistenţi sociali şi mediatori
şcolari pentru susţinerea copiilor din
familii aflate în situaţii de risc.
• Creşterea capacităţii instituţionale în
vederea scăderii vârstei obligatorii pentru
a urma grădiniţa la 4 ani ( 5 ani într-o
primă etapă) astfel încât să se asigure
frecventarea grupei pregătitoare înainte de
vârsta de 6 ani pentru toţi copiii. Astfel, se
va asigura participarea şcolară de la 6 ani,
educaţia la vârste cât mai mici contribuind
semnificativ la reducerea impactului facto-
rilor socio-economici defavorizanţi asupra
evoluţiei şcolare şi profesionale ulterioare.
În învăţământul primar, programul SDS va cuprinde
activităţi cu:
1. SPRIJIN SPECIALIZAT care cuprind :
• supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor;
• recuperare şi remediere pentru elevii cu dificultăţi
de învăţare;
• activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de
performanţă;
• activităţi de încurajare a lecturii independente;
activităţi de cunoaştere, intercunoaştere, de
dezvoltare personală.
2. Atelierele/ activităţile tematice/alte
activităţi de tip recreativ cuprind:

• activităţi practic - aplicative pe diferite

domenii ( arte, ştiinţe, tehnologii, sport
etc.);
• proiecte tematice;
• drumeţii / excursii/ vizionări de
spectacole.
 În învăţământul secundar, programul
SDS va cuprinde:
1. Pachetul de activităţi de performanţă:
pregătirea pentru participarea la competiţii şi
olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice,
pe discipline, recunoaştere internaţională etc. ;
participarea/ organizarea de festivaluri,
expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare;
participarea la activităţi de cooperare
europeană (Comenius, Leonardo da Vinci).
 2. Pachetul de activităţi de sprijin:

asigurarea de asistenţă psihopedagogică

pentru recuperarea decalajelor în învăţare;
activităţi de suport pentru efectuarea
temelor, activităţi remediale;
consiliere psihologică;
servicii de logopedie.
 3. Pachetul de pregătire pentru viaţă:
 organizarea de activităţi de dezvoltare personală
(autocunoaştere, a învăţa să înveţi, abilităţi de
comunicare);
 activităţi care vizează atitudinea şi implicarea
elevului (integrare socială, coduri de conduită,
atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător
etc.);
 stil de viaţă sănătos (prevenţia comportamentelor de
risc - alcool, tutun, droguri, alimentaţie sănătoasă,
regimul de viaţă, dezvoltare durabilă etc.);
 consiliere pentru carieră, educaţie antreprenorială.
4. Ateliere/ activităţi tematice
(microproiecte pe diferite domenii:
arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.)

În programul SDS, timpul alocat sprijinului

specializat (efectuarea temelor, activităţi
remediale/ de sprijin, de dezvoltare pentru
elevi capabili de performanţă) nu va depăşi o
oră şi jumătate pe zi pentru învăţământul
primar şi două - trei ore pentru învăţământul
secundar.
 Resurse necesare derulării
programului Scoală după şcoală
A. Personal de învăţământ:
cadre didactice din şcoală;
cadre didactice din alte unităţi de învăţământ,
inclusiv din palate şi cluburi;
cadre didactice din CJRAE: profesor psiholog,
consilier şcolar, profesor logoped, profesor de sprijin
etc.
personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician,
instructor animator, instructor de educaţie
extraşcolară, laborant;
mediator şcolar; etc
B. Membri ai comunităţii

părinţi
reprezentanţi ai autorităţilor locale
specialişti din diferite domenii
personalităţi locale
membri ai unor ONG-uri etc.)

C. Reprezentanţi ai partenerilor
 APLICAȚIE PRACTICĂ
Studiind metodologia de mai sus elaboraţi
un model de program după modelul ataşat
Program „Şcoală după şcoală”

Nr. Tip de activitate Disciplina/arie Tema Responsabil Factori de suport Resurse financiare,
tematica activitate umane
crt

1 Sprijin specializat Lb. română Specii ale Prof. de lb. Bibliotecara Cărţi, jetoane, dvd
genului epic română
remediere

2 ……….. ……… …….. ……… …….. ……..

3. ……….. …….. …….. ……… …….. …….