Sunteți pe pagina 1din 85

Probleme medicale si psihologice

ale copilului adoptat


Victor Groza, PhD
Grace of Brody Professor of Parent-
Child Studies
Case Western Reserve University
Cuprins
• Partea I – Pre-adoptie

• Partea a II-a – Post- adoptie


Obiective
Partea I Pre-adoptie
• Intelegerea riscurilor institutionalizarii & a
altor traume pre-adoptive

• Intelegerea complexitatii
consultatiilor/pregatirilor familiilor
Obiective
Partea II Post-adoptie
• Descrierea problemelor tranzitionale
• Identificarea aspectelor medicale ce trebuie
avute in vedere imediat
• Identificarea aspectelor psiho-sociale ce
trebuie avute in vedere imediat
• Intelegerea aspectelor psihosociale ce trebuie
avute in vedere pe termen lung
Distributia adoptiilor in Statele Unite
Procentul copiilor cu nevoi de ingrijire
medicala speciala
60
54
50
39
40
32
29
30
19
20

10

0
All children All Adopted Domestic Foster Care International
Children
Genul si tipul adoptiei
baieti fete
Toti copiii adoptati 49% 51%
Foster care 57% 43%
international 33% 67%
Varsta copilului la adoptie

45
40
35
30
25 International
20
15 Public
10 Adoptions
5
0
Under 1 to 4 5 to 9 over
1 9
Functionarea Sociala a Copiilor
Adoptati
Trendul adoptiilor realizate prin implicarea agentiilor publice

Trend in Number of Adoptions with Public Agency Involvement

60,000

50,000

40,000

30,000

20,000

10,000

0
1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
Adoptiile in Statele Unite
Adoptiile nationale in Romania
Adoptiile interne in Romania
Experientele pre-adoptive
• In prima jumatate de sarcina si in primii trei
ani de viata ai copilului, se petrece o
dezvoltare a creierului care este decisiva
pentru capacitatea de concentrare a atentiei
(excitatie neuronala) si inhibitie,
iar aceste deprinderi sunt decisive pentru
desfasurarea proceselor de planificare,
rezolvare de probleme si judecata critica.
Riscuri in dezvoltarea precoce a
creierului
• Malnutritia
• Institutionalizarea
• Intoxicarea cu plumb
• Hipotiroidism
• Consumul de droguri si alcool de catre mama
• Boli infectioase
• Injurii la nivelul capului
• Tulburari genetice
• Prematuritate si asfixia nou-nascutului
• Deficiente coronariene congenitale
• Alte stari maligne
• Dezastre
Experientele de viata ale adoptatilor
• Ingrijiri in cadrul orfelinatelor
• Ingrijiri in cadrul familiei foster
• Adversitati prenatale
expunere la substante nocive, malnutritie,
stress
• Malnutritie, abuz, neglijare, abandon
• Nevoi medicale speciale complexe
• Trauma pre-adoptiva
• Probleme genetice comportamentale (probabile dar nu
determinante)
COPIII VIN CU O ISTORIE PERSONALA
Viata in orfelinat

• poza • Plictisitoare
• Lipseste atentia
individualizata
• Hrana inadecvata
• Rutini planificate, fara
variatii in acord cu nevoile
individuale
Viata in orfelinat
Intarzieri de crestere
• Inauntrul mai degraba decat • poza
inafara circumferintei craniene
• Cresterea in inaltime este cea
mai afectata in timp (nanism
psihosocial)
Intarzieri de dezvoltare
• Limbaj, comunicare &
deprinderi interpersonale sunt
cele mai afectate
Ingrijiri foster (asistenta maternala)

• O ameliorare generala fata • poza


de ingrijirile din institutie
• Poate aduce cu sine
schimbari multiple de
plasament
• Separare inerenta &
probleme legate de
pierdere
Comparatie intre ingrijirea in familie
foster si cea din institutie
Ingrijirea in familie Ingrijiri in institutie
• Dragoste • Acceptare/tolerare
• Afectiune • Distanta
• Structura • Rutina
• Atentie intr-o relatie unu la • Atentie intr-o relatie de unu
unu la 8- 35;
• Concentrare individuala • Concentrare pe grup;
• Apartenenta la un sistem de • Apartenenta/identitate de
relatii extins grup
• Stimularea in cadrul • Stimulare in cadrul
relatiilor programelor
O adversitate prenatala si post-natala:
MALNUTRITIA
• Deficienta micronutrientilor:
- Deficienta de vitamina D si rahitism
- Deficienta de fier si anemie (35%)
• Deficienta macronutrientilor:
- Tulburari de crestere
- 85% se plaseaza in ceea ce priveste greutatea
sub percentilul 10
- 40-60% se plaseaza sub percentilul 5, pt
greutate &inaltime
- 42% au semne de malnutritie cronica
(inaltime/varsta z-score <-2)
- Deficiente cognitive pe termen lung
Efectele pe termen lung ale
malnutritiei/ STUDIUL GALLER
• Este un studiu longitudinal, prospectiv, realizat pe un
lot de copii
• Grupul experimental (expus malnutritiei): 185 de copii
care au suferit de o malnutritie severa in primul an de
viata
• Grupul de control: 185 de copii care nu au suferit de
malnutritie
- varsta, mediu si factori socio-economici
• Criterii de incluziune:
- fara alte episoade de malnutritie
- familii intacte
Efecte pe termen lung ale malnutritiei:
Studiul Galler: rezultate
• Fara diferente semnificative in cresterea fizica
• Copiii expusi malnutritiei intampina un risc
crescut de deficite cognitive
- dizabilitati de invatare, deficit de atentie
- inregistrate la varsta de 9-10 ani
Copiii cu nevoi speciale d eingrijiri de
sanatate
• Despicaturi labio-velo-palatale
• Boli coronariene congenitale
• Probleme ortopedice , diformitati congenitale
• Boli infectioase: hepatita B, hepatita C, HIV
• Sindrom Down sau alte sindroame complexe
Trauma din pre-adoptie
Copii din sistemul public Copii adoptati din institutii
• Neglijati • Neglijare
• Abuzati fizic • Abuz fizic
• Abuz sexual • Abuz sexual
• Toti copiii (100%) adoptati din • Nu e clar procentul
sistemul public au fost victime ale experientelor de abuz in
neglijarii, abuzului sau ambelor, in randurile copiilor adoptati
familiile lor biologice, inainte de a international. Este clar ca
deveni adoptabili marea majoritate a lor au
• Pana la 75% au istoric de abuz suferit efectele neglijarii
fizic cunoscut si pana la 50% au institutionale.
istoric cunoscut sau banuit de • Studiile arata ca intre 25-30%
abuz sexual. De obicei acestea se dintre copiii adoptati au suferit
combina cu neglijarea. anterior abuz fizic sau sexual.
Genetica comportamentala
• Variatiile comune datorate mediului sunt asemanari familiale ce nu
se explica prin variatiile genetice
• Variatii datorate mediului dar ne-comune includ influente ale
mediului care sunt unice pt fiecare individ (de exemplu, scoala)
• Ereditatea reprezinta proportia variatiilor care poate fi atribuita
factorilor genetici
• Ambele sunt importante: natura si achizitiile
• Unele caracteristici sunt innascute:
-temperament
-IQ
-boli mentale severe
• Majoritatea expresiilor geneticesunt influentate de mediul familial
comun si ne-comun (abuz de substante, obezitate, mai multe
despre care vom invata)
Influenta adoptiei asupra dezvoltarii: nu toate
experientele din preadoptie conduc spre aceleasi
rezultate
• Rezilienti surpinzatori

• Mirati raniti

• Copii cu comportamente provocatoare


Copiii nu sunt la fel
• Mai putin de 5% au probleme de dezvoltare
profunde, care-i debilizeaza (de ex. copiii cu
comportamente provocatoare).
• Ranitii mirati pot fi coordonati cu succes in
cadrul unei familii cu un bun sprijin disponibil
precum si cu servicii de interventie
De ce adopta parintii
• Infertilitate
• Motivatie umanista/credinta
Abordarea centrata pe copil
• Adoptia inseamna a gasi familii pentru copii
(nu copii pentru familii)
Scopuri in munca pre-adoptiva
• Sa abilitezi parintii sa se ajusteze la un copil
caruia pot sa-i ofere ingrijiri parentale
• Sa sprijini parintii sa-si formuleze asteptari
potrivite
• Sa prevezi o varietate de evolutii posibile
• Sa sprijini familiile in timpul acestei perioade
excitante si stresante
Pregatirea post-adoptiva
• Promovarea atasamentului
– Sa pui accent pe familia nucleara
– Fratrii, familia extinsa, animale de companie, prieteni
– Modificarea stilului de viata si a mediului familial
– Abordarea separarilor si a pierderilor
– Intoarcerea la munca, ingrijiri ale copilului si scoala
• Mentinerea unei abordari proactive
• Identificarea unui practician specializat in ingrijirile
primare
Evaluarea medicala pre-adoptiva
• Scopul e de a ajuta familiile adoptive sa inteleaga
nevoile predictibile ale copilului si de a-si evalua
capacitatea de a satisface aceste nevoi
- acuratetea informatiei nu e niciodata certa
• Evaluarea informatiei primite
- explicarea informatiei medicale: crestere si
dezvoltare, alte efecte pe termen lung
-ce informatie lipseste? Este o imagine mai clara?
- ce alte intrebari ar mai trebui puse?
-li se poate raspunde legat de acest copil?
Evaluarea medicala pre-adoptiva
• Ajuta familiile sa-si evalueze propriiile abilitati
de a face fata celor mai dificile nevoi
• Ajuta familiile sa localizeze resursele
comunitare la care ar putea recurge pt a
raspunde unor nevoi previzibile
Pauza
Probleme post-adoptie
Ce-i ingrijoreaza pe parinti
100
80
60
40
20
0
Health Development Behavior

Before Adopting 2-4 Years Later


Prima vizita
• In mod ideal, la 1-2 saptamani dupa
plasament
• In general trebuie sa fie planificata pentru 30-
60 minute
Prima vizita
Asistent social sau psiholog
Examinare medicala
• Hranirea si somnul • Crestere si dezvoltare
• Atasamentul si legaturile • Nevoi medicale speciale
• Comportamentul • Ingrijorari sau riscuri
• Ajustarile familiei cunoscute
• Ghidare anticipativa • Examinare fizica detaliata
• Evaluare screening de
laborator
• imunizari
Hranirea
• Majoritatea copiilor vor manca orice.
• Copiii mai mari vor exagera adeseori cu
mancarea si vor ascunde mancare
• Un numar mic de copii vor crea adevarate
lupte pt a fi hraniti:
- vor accepta doar din sticla sa fie hraniti;
- vor avea probleme senzoriale-
temperatura, textura, culoarea, mirosul, gustul
Hranirea celor care mananca prea mult
• A manca prea mult si a ascunde mancarea
a fost adaptat (adecvat) in conditiile dinainte
- cand copiii nu ajungeau sa se simta plini;
- nu ajungeau la satietate- senzatia de ‘plin’ nu
duce obligatoriu la ‘stop’
• Trebuie sa se ingaduie un acces nelimitat la o mancare
sanatoasa, adecvata varstei
-trebuie sa castige increderea ca mancarea va fi
mereu disponibila si suficienta
-trebuie sa invete sa-si controleze cantitatea de
hrana pe care o consuma
Somnul
Somnul
• Experientele din trecut ar putea fi dificile
-frig, foame, ud, durere
-experiente infricosatoare
-victimizare
-martor la violente
• Toate acestea in absenta sprijinului unui adult
grijuliu
• Nu au notiunea ca a merge la culcare poate fi
ceva placut si cald
Somn: echilibrarea scopurilor pe
termen scurt si lung
• Scop pe termen scurt este sa-l faci pe copil sa
stie ca:
– -’esti in siguranta’
– ‘cand vei avea nevoie de noi, vom fi intotdeuana
prezenti’
• Nu-i un timp pentru tehnici insotite de tipete
• Gandeste-te la copil ca si cand ar avea nevoile
emotionale ale unui nou-nascut, in ciuda corpului
mai mare al copilului
Somn: echilibrarea scopurilor pe
termen scurt cu cele pe termen lung
• Un scop pe termen lung este un pupic sau o
imbratisare si apoi ne vedem dimineata!
• Sa incepi prin a culca copilul in incaperea unde
parintii doresc sa doarma copilul;
• Parintii se pot culca in acest spatiu, cu copilul,
si treptat pot reveni in camera lor;
Atasament si legaturi
Ciclul atasamentului:
• O nevoie
• Un tipat de ajutor
• Nevoia este satisfacuta doar
de catre un ingrijitor
disponibil, cald si consistent
in comportamentul cu
copilul;
• Copilul invata astfel sa aiba
incredere in ingrijitorul sau
A invata sa faci parte din familie
• Copilul invata sa aiba incredere in parinti ca acestia ii
vor asigura caldura, mancare si protectie
-copilul trebuie sa uite ceea ce a invatat din
experientele anterioare adica sa ceara atentie oricarui
adult sau sa se inchida in sine insusi; el trebuie sa acorde
parintelui statutul de adult unic, special, ‘baza lui de
securitate’ in lumea asta
-atasamentul este fundatia pentru relatiile
importante ce le va avea de-a lungul vietii;
• Parintii invata sa pretinda ca copilul este al lor
-se poate petrece repede sau poate necesita timp
Ghidare anticipativa
• Aminteste-ti ca acestia sunt parinti noi chiar daca
copilul nu e nounascut
• Abordeaza tema sigurantei in raport cu varsta de
dezvoltare a copilului
• Abordeaza tema stressului parental, a ajustarilor
necesare in cuplu si cu restul familiei
• Abordeaza diferentele dintre asteptari si realitate
– - depresia post-adoptie
Evaluarea medicala initiala

• Revezi istoricul medical cunoscut


– -include informatiile noi aflate pe parcurs
• documenteaza-te cu privire la crestere (inaltime,
greutate, si OFC)
- la fiecare varsta trebuie o evvaluare cat mai
precoce
• Examinare fizica atenta
-trebuie identificate rani, anomalii fizice, semne
de boala, malnutritie, abuz din trecut
• Auz si vaz
Evaluare medicala initiala
• Evaluare detaliata a dezvoltarii curente
- instrumente standardizate adeseori nu-s utile in
astfel de situatii
-copilul nu a fost niciodata inainte raportat
la majoritatea itemilor unor astfel de intrumente;
-adeseori apar variatii mari in deprinderi
• Este foarte util sa obtii un istoric detaliat si observatii
ale deprinderilor copilului in toate domeniile
dezvoltarii;
– -realizeaza evaluarea ratei de recuperare in urmatoarele
luni si in asta evaluarile standardizate pot fi de folos
Boli infectioase
• Boli intestinale (15-35%)
– -giardia, lamblii, viermisori, etc
• Boli de piele
– -scabie, pediculoza, impetigo
• Tuberculoza (2-19%)
• Hepatita B si C (1-5%; 15-50%)
• Sifilis (20-30%)
• HIV (0.8%; 0,2%)
• Malaria
• Lipsa imunizarilor
Imunizarile
• Nu te poti baza pe inregistrari pt ca:
• -nici un adult nu a verificat daca vaccinurile s-au
executat;
• -inregistrarile pot fi facute sau traduse incorect;
• -la orfelinate se trimit adeseori vaccinuri expirate;
• - adeseori pastrarea la rece a vaccinurilor nu este
adecvata;
• - malnutritia poate avea un impact negativ asupra
raspunsului la imunizare.
• Studii recente arata in continuare o rata joasa sau
variabila a imunizarilor
Recuperarea cresterii
Anemia

• Deficitul de fier este foarte frecvent


– -anemia usoara poate fi corectata cu dieta si
aditivi alimentari/fier
– Anemia mai severa cere doze corecte
suplimentare
• Se fac reverificari cu examene de laborator si se
compara recuperarea de crestere sau anemia (la
cate 6 luni)
- Se studiaza nivelul de fier
- Hemoglobina si electroforeza
Alte probleme de sanatate
• Auz si vaz
• Ingrijirea dintilor
– -multi copii au probleme legate de carii severe si
smalt slabit
• Alte nevoi medicale identificate
- Planificarea unor interventii chirurgicale la timp
• Nesiguranta varstei
Atasament si legaturi
• Dezvolta copilul un atasament puternic fata de
parinte?
– -recurgerea la parinti pentru sprijin si
creconfortare;
– Dezvoltarea unei anxietati fata de persoane
necunoscute, adecvata varstei
• Se simt parintii le gati afectiv de copil?
• Cum se ajusteaza relatiile in fratrie?
• Cum fac fata situatiei de familie multi-
rasiala/culturala?
Promovarea atasamentului
• Pe masura ce copiii beneficiaza de ingrijiri de calitate si continuitate
a acestor ingrijiri ei isi schimba modelele cognitive cu privire la
ingrijitori si la ei insisi iar dificultatile de atasament devin mai putin
evidente.
• Parintii adoptivi pot facilita dezvvoltarea atasamentului sub aspect
cognitiv, ajutand copilul sa-si examineze si inteleaga trecutul,
ajutandu-l sa-si construiasca o viiziune asupra viitorului si recurgand
la un contact fizic pozitiv, adecvat.
• Parintii trebuie sa-si modeleze si exprime trairile: modelarea si
exprimarea acestora sunt componente esentiale pentru facilitarea
atasamentului copilului fata de parinte.
• Parintii trebuie sa caute ocazii de a promova atasamentul copilului
(anxietati, temeri, boli, stari de oboseala).
Primul an acasa

• Trebuie vazuti de la bun inceput si adeseori


– -trebuie urmarite nevoile psihosociale si medicale
care sunt deja cunoscute, identificate
Preocupari fata de comportament
• De ce apar comportamentele de
autostimulare? – ocupa timpul si realizeaza o
autoreconforare a copilului
• Cand putem vedea astfel de ocmportamente?
• Continua cand copilul e obosit, stresat sau
plictisit
Preocupari fata de comportament
• Ce ar trebui sa faca parintii? Ce-i veti spune
parintelui?
• Parintii ar trebui sa raspunda nevoii care
genereaza comportamentu respectiv, nu
comportamentului respectiv;
• Treptat, diminueaza in timp, pe masura ce
copilul invata ca se poate baza pe parinti si pe
un mediu adecvat de viata;
• Pot persista in perioade de stres.
Pe termen lung
Nevoi de dezvoltare
• Interventii precoce si sprijin prin sistemul de
educatie
• Terapii private, mult mai intense, in acord cu
nivelul de dezvoltare a copilului
• A nu se uita vazul si auzul
Interventii developmentale

• Trebuie incepute imediat


– -terapie ocupationala, fizioterapie, logopedie,
corectarea comportamentelor....
– Urmariarea vazului si auzului
• Angajament general al familiei
• Interventii precoce
Ingrijirea copilului
• Maxim de timp posibbil acasa pentru a facilita
atasamentul, legaturile, dezvoltarea in familie
• Trebuie facuta o trecere treptata spre serviciile
de ingrijire de zi, cu ingrijitori stabili si cu
obiecte de acasa, poze cu parintii, etc
– -sa intelegi ca pentru copil nu e de la sine inteles
ca la sfarsitul zilei parintii se intorc accasa
Copii mai mari: inceputul scolii
• Cheia este flexibilitatea- pentru familie si
scoala
– -trecere treptata dinspre o participare partiala la
una tot timpul
– Progresul nivelului notelor paralel cu
scurtarea timpului necesar pregatirii
• Evaluarea istoricului scolar anterior, a dezvoltarii
sociale si emotionale, a dorintelor copilului
Nevoi comportamentale si de santate
mentala
• Aminteste-ti ca toti copiii cu istoric de abuz,
neglijare sau alte traume sunt la risc sporit de de
adezvolta deficiente de invatare,
comportamentale sau de sanatate mentala
• Maltratarea precoce poate altera fiziologia
sistemului nervos
– -altereaza raspunsul la stres
– Altereaza abilitatea de a invata din experienta
– Altereaza capacitatea de adaptare la mediul social mai
larg
Nevoi ce tin de sanatatea mentala si
de comportament
• Dificultati de atasament
– -opozitionism, defensiv, comportament deviant
fata de parinti, in timp ce poate fi fermecator cu
altii
– Prietenie indiscriminanta
– Copiii adoptati la varste mai mari, cu mai multe
traume si adversitati in trecut, precum si cu
frecvente schimbari de ingrijitori inainte de
adoptie, sunt la risc crescut
– Nici un copil nu poate ramane imun
Nevoi ce tin de sanatatea mentala si
de comportament
• Tulburari de atasament
– -trebuie sa credeti ca exista chiar daca d-tra sau
chiar anumiti profesionisti pot sa nu le remarce in
comportamentele copilului
– Uneori pot fi directionate impotriva unuia dintre
parinti
• Terapeutii cu experienta in atasament si adoptie le
vor sesiza
Nevoi ce tin de sanatatea mentala si
de comportament
• Tulburari de anxietate
- adversitatile din copilaria mica si cele
prenatale conduc spre anomalii reactive ale
cortizonului la stres, mai tarziu, in viata
• Depresie, tuburari bipolare
– -acestea pot constribui/spori la inabilitatea
parentala de a ingriji copilul
– Interventii medicale si alte tipuri d einterventii
sunt necesare
Sindromul fetal al alcoolismului
• Prezinta un spectru larg de deficiente fizice si cognitive
– - anomalii faciale
– Retard de crestere
– Anomalii neurodevelopmentale
• -deficiente de motricitate fina si grosiera
• Dizabilitati de invatare
• Dificultati de atentie si memorie
• Deficiente de vaz/auz
Incidenta
-destul de frecventa atunci cand e diagnosticata
-estimarea este de 1.9 la 1000 (0,19%)
Definitii
• Sindromul fetal al alcoolismului (FAS)
• FAS cu expunerea materna la alcool confirmata
manifesta:
• i. Retard de crestere (de ex. Intarziere in
dezvoltarea pre si/sau postnatala)
• Ii. Implicarea sistemului nervos central
– -(circumferinta craniana sub al treile percentil,
intarziere de dezvoltare sau dizabilitati intelectuale
si/sau alte conditii mai putin generalizate)
– Iii. Trasaturi caracteristice faciale
Sindromul fetal al alcoolismului (FAS)
Ce inseamna dizabilitate de invatare?
(LD)
• Dificultati ale persoanei in utilizarea simbolurilor
limbajului
• O conditie neurologica ce interfereaza cu abilitatea
persoanei de a stoca, procesa si produce informatie
• Trasaturi asociate:
– -demoralizare
– Stima de sine joasa si competente scazute
– Deficit de deprinderi sociale
– Parasirea prematura a scolii
– Comportament delincvent/tribunalul copilului
– Diagnostic complex cu comorbiditati din domeniul
sanatatii mentale
Tipuri de dizabilitati
• Matematice
• Exprimare scrisa
• Probleme de limbaj
• Procesare a informatiei/memorie
• citit
ADHD
• Adeseori este doar o fateta a dizabilitatilor de
invatare sau a FAS
• Senzorimotor, tulburari de procesare a
informatiei audio si/sau vizuale pot complica
tabloul
• Diagnosticare atenta evaluarea aspectelor
esentiale
Pubertate precoce
• Exista un risc crescut de pubertate precoce
mai ales la fete
• Pubertatea se instaleaza mai repede chiar si
comparativ cu generatia din tara de origini
• Istoricul de malnutritie precum si recuperarea
rapida in crestere par a fi factori de risc
– -poate ca rezultat al influentei nivelului anormal
de cortizon asupra axei hipotalamo-pituitare
Pubertatea timpurie
• Tranzitie rapida spre instalarea ciclului
• Recunoastere rapida si indrumare spre
endocrinolog sunt necesare
– -pt ca au influenta asupra cresterii in inaltime
– Dezvoltarii sociale si emotionale , dand si mai
multe ‘diferente’
Adoptia si problemele legate de
identitate
• Parintii trebuie sa lucreze pentru dezvoltarea
unei identitati sanatoase a copilului
• Cautarile pentru dezvoltarea identitatii unor
adolescenti normali pot fi mai complicate
cand sunt adoptati
Cautarea si reunirea cu familia
biologica
• Adolescentii si tineri pot dori sa-si caute parintii
biologici
-pentru a completa informatiile lipsa din viata
lor, a acoperi ruptura emotionala si nu ca o
respingere a parintilor adoptivi
• Este un proces complex din punct de vedere legal
si emotional
• Se poate termina prin gasirea sau nu a familiei si
prin construirea sau nu a unor relatii sanatoase
sumar
• Sa ne amintim istoria de inceput
• Sa se faca screeningul si evaluarea fiecarui
copil, indiferent cat de sanatos pare a fi
• A fi vazuti/vizitati devreme si adeseori
• Pe termen lung trebuie acordata importanta
tulburarilor de atentie, invatare si sanatate
mentala
Succes pe termen lung
Familie de succes

• Este o familie adaptabila


• Are expectante realiste si flexibile
• Familii care beneficiaza de un sprijin puternic
Familii ce beneficiaza de un sprijin
puternic
• Ce sprijin primesc familii puternice?
1. ajutor material: in bani sau obiecte fizice
2.asistenta comportamentala: ajutor la sarcinile si
muncile fizice
3. relatii intime: ajutor nondirectiv ( te asculta
atent, are grija, iti impartaseste vederile si sensurile)
4.ghidare: ofera sfaturi, informatii
5. feedback: dau feedback legat de
comportamentul persoanei, ganduri, trairi
6. interactiuni sociale pozitive: implicare in
interactiuni sociale doar pentru amuzament si relaxare
Sistemul serviciilor: Factori pentru
succesul adoptiei
• Lucratori din sistem, sensibili la problemele
adoptiei
• Sprijin post-adoptie