Sunteți pe pagina 1din 27

Universitatea de Stat

Facultatea de Drept

Lucru individual
la deontologia juridică
Realizat de: Muntean Alisa, grupa 1412
Verificat: Lungu-Chisari Oxana
Tema: Normele deontologice ce reglementează
activitatea procurorului
Cuprins:
1. Introducere
2. Actualitatea și importanța normelor deontologice
3. Prevederi generale privind activitatea procurorului
4. Principiile eticii și conduitei
5. Conținutul principiilor eticii și conduitei
6. Încălcarea normelor deontologice
7. Concluzii
8. Bibliografie
INTRODUCERE
Înca din timpuri stravechi oamenii au fost preocupaţi să reglementeze relaţiile dintre ei prin norme care să aibă
ca scop protejarea fiecărui individ al comunităţii ca întreg sau a anumitor segmente ale acesteia (familie, trib,
gintă, popor, naţiune, etnie, organizaţie etc.)
La baza constituirii acestor norme au stat întotdeauna valorile promovate în diferite momente istorice şi în
diferite arii de convieţuire umană, constituite în baza concepţiilor dominante raspîndite în societate despre
sursa, valoarea şi sensul existenţei umane.
Dimensiunea morală a normelor pe care trebuie să le respecte oamenii a fost subliniată şi de Immanuel Kant
care a arătat că: “Legea însăşi trebuie să fie scopul unei voinţe morale bune, pentru că interesul moral este
un interes pur, care nu depinde de simţuri".
Etica provine din grecescul ethos, ceea ce reprezinta, cutuma, obicei, morav. Etica a fost consfintita încă cu circa
2500 de ani în urma de catre Aristotel, ca un domeniu al cunoasterii practice si reprezinta o stiinta ce studiaza
morala. Etica s-a dezvoltat ca stiinta cu ajutorul ginditorilor stoici, care i-au atribuit un sens taxonomic.
Cicero marele filosof al Romei Antice, vrind sa traduca exact notiunea de etica din limba greaca in limba latina,
a creat notiunea de moralis – morav, obicei. Cicero intelegea prin filozofia morala aceeasi sfera a cunoasterii pe
care Aristotel o numea etica.
Cel care delimiteaza aceste notiuni este Hegel, anume el abordeaza morala ca fiind felul in care sunt percepute
actiunile de catre individ, manifestata prin trairea vinovatiei, iar moralitatea felul în care se manifesta in
realitate faptele omului.
Etica s-a dezvoltat continuu, ca o necesitate în viata si in activitatea socio-profesionala a omului, cu aplicabilitate
atit la nivel individual, cit si comunitar, etica se prezinta la ziua de azi ca o stiința “care vorbește despre valori,
despre bine si rău. Nu putem evita implicarea în etică, întrucît ceea ce facem- și ceea ce nu facem – poate fi
oricînd subiectul unei evaluari de natura etică”.
Daca am încerca să definim etica, am spune ca este o disciplina socio-umana, îndrumătoare și normativă, care
are la baza principiul alegerii si deliberarii. Aceasta este considerate stiința a comportamentului, moravurilor,
care guverneaza totalitatea mijloacelor pe care le folosim pentru ca sa trăim într-u mod omenesc.
Altfel spus, etica reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora. Astfel, etica
furnizeaza instrumente pentru a elabora judecati morale. Ea cuprinde limbajul, conceptiile si metodele care dau
capacitatea individului de a efectua decizii morale.
Etica profesionala este o disciplina reflexiva si critica. Ea se afla la intersectia filosofiei moralei cu eticile
particulare ale diferitelor categorii de profesii. Problema centrala a introducerii eticii în profesii, deși există deja
legi, se datorează faptului cî legea actionează de obicei dupa ce s-a produs încalcarea ei. Practicile etice sunt de
granita si se presupune că ar trebui să acționeze preventiv.
Etica profesională precizează practicile, drepturile și datoriile membrilor unui grup profesional, critica și
sanctionează malpracticile profesionale.
Etica juridică este o ramură a știintilor juridice care studiaza conduita personală și profesională a juristului
pentru a-și dobindi și menține respectul și încrederea societății, cît și manifesta preocuparea pentru etica
normelor juridice.
Ce este Deontologia ?
Deontologia reprezintă totalitatea regulilor după care
se conduce o organizație, instituție, profesie sau parte
a acesteia, prin intermediul organizațiilor
profesionale care devin instanța de elaborare, aplicare
și supraveghere a aplicării acestor reguli.
Deontologia, ca ramură a Eticii, este ştiinţa care
studiază obligaţiile şi comportamentul celor care
practică o anumită profesie.
Sintagma deontologie, provine din grecescul “ deon,
deontos ” care reprezintă ceea ce trebuie de facut,
ceea ce se cuvine, ceea ce se cade, datorie, si “ logos ” -
știința, studiu, teorie, cuvînt, cuvîntare, ceea ce
înseamnă că deontologia semnifică “ știința datoriei “.
Immanuel Kant a spus că deontologia reprezintă o
doctrină privind normele de conduită și obligațiile
etice ale unei profesiuni.
Actualitatea și importanța normelor deontologice

În prezent, orice instituție a statului, care poate afecta drepturile și libertățile persoanelor indiferent în care mod, indiferent de
funcția și locul acesteia, este într-o permanentă interconexiune cu mediul social. Acest lucru implică comportamente, atitudini,
proceduri, decizii, sancțiuni etc.
În această ordine de idei, astfel de instituții precum ar fi procuratura, judecătoria, avocatura, etc. au nevoie de un reper care
să îi ghideze scopurile, acțiunile și comportamentele membrilor săi către o atitudine proactivă, responsabilă în concordanță cu
echilibrul social și de mediu.
Această investigaţie ştiinţifică, fiind parte integrantă a doctrinei dreptului, detaliază problemele legate evoluţia stabilirea
conceptului şi determinarea statutului epistemic al deontologiei juridice.
O importanță majoră o au aspectele etice, dimensiunile moralei în societate, precum și particularitățile eticii profesionale legate
de diversitatea activităților profesionale ale juristului, în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
O formă de exprimare a acestei viziuni sunt codurile de etică și conduit, care vin ca o grupare a valorilor și a principiilor
funcționale ale instituției în raport cu cerințele de echitate sociale și de mediu.
Orice instituție, chiar și cea mai sinceră și mai implicate în
comunitate are nevoie de un cod de etică și deontologie care să
identifice și să recunoască practicile etice și standardele acceptate
de ambele părți.
Codul de etică profesională al societății, în general, precum și al
profesiei juristului, în special, cuprinde un un set minim de
principii, valori si reguli de conduită ce trebuie luate ca referință
în activitățile pe care administratorii, conducerea executivă și
departamentele funcționale ale societăți le îndeplinesc.
Aceste coduri au menirea de a promova responsabilitatea socială,
cultura calității care să contribuie la realizarea unor produse
superioare de calitate și este un mod de rezolvare a problemelor de
etică in orice domeniu de activitate existent. Acesta urmărește
prevenirea producerii actelor ilegale și ilicite care pot aparea în
desfășurarea activităților. Regulile privind conduita etică
prezentate în coduri sunt obligatorii pentru toti membrii societății
în general, precum și pentru fiecare gen de activitate individual, și
nu sunt acceptate încălcări ale acestora.
Astfel, prin această serie de acțiuni se sporește eficacitatea
instituției, și prin așa mod se controlează imaginea și
comportamentul cerut de lege a unui individ în societate.
Prevederi generale privind activitatea
procurorului

Sarcina Procuraturii Republicii Moldova este de a contribui la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei,
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei și societăţii.
Astfel Procurorul reprezintă autoritatea publică care, în numele societăţii şi al interesului public, asigură
aplicarea legii, ţinînd cont de drepturile persoanei şi eficienţa justiţiei.
În scopul asigurării eficienței activității procuraturii și a integrității procurorilor a fost adoptat Codul de etică al
procurorilor care este un document public, care stabileşte principiile şi standardele de etică profesională
obligatorii pentru procurori. Acesta conţine norme de conduită ale procurorului în exercitarea atribuţiilor de
serviciu şi în viaţa privată.
Codul de Etică al procurorilor a fost adoptat în conformitate
cu:
- Constituţia Republicii Moldova,
- Legea cu privire la Procuratură și
- alte acte legislative care reglementează activitatea procurorilor și a
procuraturii,
- standardele internaţionale stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite,
- Ghidul european al eticii şi conduitei procurorilor (Ghidul de la
Budapesta),
- Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni
(Carta de la Roma),
- Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale,
- jurisprudenţa Curţii europene pentru drepturile omului (CEDO) şi alte
recomandări sau acte relevante adoptate de instituţiile europene.

Codul are ca scop asigurarea eficienței activității procuraturii și a


integrității procurorilor.
Principiile eticii și conduitei

 Procurorul trebuie să se bucure


de o reputaţie ireproșabilă şi să
respecte cele mai înalte
standarde de etică şi conduită în
cadrul acrivității sale, potrivit
unui șir de principii expres
prevazute de Codul de etică al
procurorilor.
Principiul
legalității

Principiul Principiul
corectitudinii independenței

Principiul PRINCIPIILE
Principiul
confidențialității ETICII ŞI integrității
CONDUITEI

Principiul Principiul
colegialității imparțialității
Principiul
profesiona-
lismului
Conținutul principiilor eticii și conduitei
Potrivit acestui principiu, procurorul
trebuie:

- să respecte legislaţia naţională şi


internaţională, practica judiciară şi
jurisprudenţa CEDO, actele
departamentale, interdepartamentale şi ale Principiul
organelor
reprezentative şi de autoadministrare ale
legalității
procurorilor;
- să acţioneze în mod echitabil şi onest;
- să respecte prezumţia nevinovăţiei;
- să respecte drepturile şi interesele legitime
ale părţilor şi participanţilor la
proces, persoanelor fizice şi juridice.
Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:
-să-şi exercite atribuţiile în mod independent, imparţial, onest,
ireproşabil, dînd dovadă de o înaltă ţinută morală şi maximă
corectitudine şi să contribuie la realizarea eficientă şi efectivă a
actului de justiţie. Independenţa nu este un privilegiu sau o
prerogativă conferită procurorilor în interes personal, ci o
garanţie a unei justiţii echitabile, imparţiale şi efective, care
protejează interesul public şi privat în societate;
- să fie independent în luarea deciziilor şi în îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, asigurînd respectarea principiilor
separării puterilor în stat, legalităţii, independenţei instituţionale Principiul
şi responsabilităţii; în activitatea procurorului nu se admit independenței
acțiuni de lobby, imixtiuni sau influenţe din exterior, inclusiv
din partea celor care activează în politică, economie, finanţe,
culte sau media;
- în luarea deciziilor, inclusiv a celor discreţionare, să acţioneze
în mod independent şi imparţial în conformitate cu legea,
respectînd prevederile Codului de etică al procurorilor şi ale
tuturor actelor departamentale şi interdepartmentale;
-să ia decizii bazate pe evaluarea imparţială şi obiectivă a
probelor, ţinînd cont de toate circumstanţele pertinente ale
cauzei, să-şi îndeplinească atribuţiile fără teamă, favoritism sau
prejudecăţi;
La fel principiul independenței prevede ca procurorul:

- să nu folosească prerogativele funcţiei pentru a influenţa deciziile altor instituţii sau persoane care
activează atît în domeniul public, cît şi în cel privat;
- să nu facă parte din partide, mișcări sau formaţiuni social-politice ori să desfăşoare activităţi cu
caracter politic sau, care nefiind politice, cheamă la schimbarea orînduirii politice existente, iar în
exercitarea atribuţiilor, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor
sau viziunilor lui politice;
- să nu execute indicaţiile sau solicitările politicienilor, ale persoanelor cu funcții de demnitate
publică, ale funcţionarilor de stat şi ale reprezentanţilor instituţiilor de drept, dacă acestea sunt
contrare legislaţiei, altor acte normative sau principiilor Codului de etică al procurorilor, cu excepţia
indicaţiilor scrise ale procurorului ierarhic superior, date în strictă conformitate cu legea. În cazul în
care va primi asemenea indicaţii sau solicitări, să informeze imediat procurorul ierarhic superior, iar
în caz dacă această indicaţie sau solicitare conţine elementele unei infracţiuni, să se
autosesizeze.
- să promoveze şi să apere independenţa profesiei.
Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:

- să respecte cele mai înalte standarde de integritate şi


responsabilitate pentru a asigura încrederea societăţii în
procuratură;
- fiind conştient de riscurile corupţiei, să nu admită Principiul integrității
comportament coruptibil în activitatea sa, să nu pretindă şi să
nu accepte cadouri, favoruri, beneficii sau alte remunerații
ilicite pentru îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea
atribuţiilor funcţionale sau în virtutea funcţiei deţinute;
- să se abţină de la luarea deciziilor atunci cînd interesele sale,
ale persoanelor înrudite prin sînge, adopţie, afinitate sau ale
altor persoane apropiate familiei sale ar putea influenţa - să nu facă promisiuni privind deciziile pe care urmează să le
corectitudinea deciziilor; ia, să se comporte onest şi decent, prin exemplul personal, să
- să nu acţioneze în calitate de procuror şi să nu ofere creeze o reputaţie impecabilă a procurorului;
consultaţii altor persoane în cazurile în care procurorul, - să nu ofere temei de a se considera drept o persoană
familia sa sau partenerii de afaceri ai acesteia au un interes pretabilă comiterii unor acte de corupţie sau abuzuri;
personal, privat sau financiar. - să nu folosească contrar legii proprietatea statului, a
Ca excepţie, procurorul poate oferi consultaţii părinţilor, persoanelor fizice sau juridice;
soţului (soţiei), copiilor săi, precum şi persoanelor aflate sub - să nu folosească simbolurile procuraturii şi actele oficiale ale
tutela sau curatela sa; procurorilor în alte scopuri decît în interes de serviciu.
Principiul imparțialității

Conform acestui principiu, procurorul trebuie:

 să respecte egalitatea tuturor persoanelor în


faţa legii, asigurîndu-le un tratament
nediscriminatoriu, indiferent de naţionalitate,
origine etnică şi statut social, sex, rasă,
dezabilitate, avere, limbă, vîrstă, religie, viziuni
politice, orientare sexuală sau alte criterii.
Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:
- să conştientizeze că cel mai înalt nivel al competenţelor
Principiul
profesionale este una din principalele premise pentru un
serviciu eficient al procuraturii, pentru încrederea publicului profesionalismului
în acest serviciu;
- să contribuie la perfecţionarea abilităţilor profesionale, să
fie la curent cu legislaţia, jurisprudenţa modernă şi
standardele privind drepturile omului;
- să folosească resursele disponibile ale Procuraturii în mod
rațional, optim şi responsabil; să-şi extindă continuu
cunoştinţele şi să-şi dezvolte aptitudinile profesionale;
- să ia atitudine faţă de orice încălcare a legii, a normelor de
etică şi conduită admisă de către judecători, avocaţi, ofiţeri
de urmărire penală şi alte părți sau participanți la proces;
- să fie corect în relaţiile cu toate persoanele pentru a nu leza
onoarea şi demnitatea acestora, iar în cazul unor abateri în
exercitarea atribuţiilor sale, să suporte consecinţele şi să facă
concluziile de rigoare;
- în exerciţiul funcţiunii, să aibă o ţinută vestimentară
adecvată, iar în ședințele de judecată să poarte mantie.
Potrivit acestui principiu, procurorul urmează:

- să facă schimb de experienţă cu colegii săi, să împărtăşească


cunoştinţele şi
abilităţile profesionale cu procurorii începători, fără a le influenţa
decizia privind fondul cauzei;
- să se abţină de la comentarii publice privind activitatea altor
procurori, să nu facă declaraţii ofensatoare sau denigratoare şi să nu
Principiul admită discriminarea profesională;
colegialităţii - să stabilească relaţii de colegialitate cu procurorii din ţară şi din
străinătate, să coopereze cu ei în domeniile de activitate ale
Procuraturii, conform legii şi uzanţelor internaţionale;
- să manifeste respect şi politeţe în raportul de subordonare ierarhică
superioară şi viceversa;
- să evite conflictele la serviciu şi în relaţiile cu alte persoane;
- să beneficieze de dreptul de a participa la diverse manifestări
culturale,
sociale şi sportive, organizate sub egida procuraturii.
Potrivit acestui principiu, procurorul beneficiază de dreptul la libera
exprimare respectînd următoarele prevederi:
 să nu divulge, să nu comenteze şi să nu folosească în interese
personale informaţiile confidenţiale sau secrete de care a luat
cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor sale;
 să nu facă publice informaţiile care pot prejudicia activitatea
procuraturii, a altor organe de drept şi instituţii publice;
Principiul
 în comunicarea dintre procurori şi mass-media, să ţină cont de
confidenţialităţii
prezumţia de nevinovăţie, dreptul la viaţă privată şi demnitate,
dreptul la informare şi libertatea presei, dreptul la un proces
echitabil, dreptul la apărare, integritate, eficienţa şi
confidenţialitatea investigaţiilor. Procurorul se va abţine să dea o
interpretare tendenţioasă probelor administrate în cadrul cauzelor
penale aflate în gestiunea sa sau aflate pe rolul instanţelor de
judecată, atît în favoarea, cît şi în defavoarea acuzării. De
asemenea, procurorul se va abţine să comenteze sau să se pronunţe
public asupra legalităţii sau temeiniciei unui act al procurorului
sau, după caz, judecătoresc de dispoziţie rămas irevocabil.
Principiul corectitudinii

Potrivit acestui principiu, procurorul trebuie:


-să dea dovadă de precauţie şi responsabilitate la frecventarea anumitor locuri publice şi private; în luarea
deciziei de a frecventa aceste locuri, să ia în considerare reputaţia localului şi a persoanelor care-l
frecventează;
- să se comporte întotdeauna în mod onorabil şi demn, respectînd regulile de conduită general acceptabile;
- să nu-şi exercite atribuţiile de serviciu sub influenţa alcoolului, şi să nu consume, în nici un caz, substanţe
narcotice, psihotrope sau alte substanţe interzise;
- să adopte un comportament lipsit de aroganţă, bazat pe respect şi politeţe faţă de colegii săi, participanţii
la proces, instanţele de judecată, organele de urmărire penală şi investigaţie, reprezentanţii autorităţilor
publice şi ai instituţiilor de drept, să reacţioneze adecvat în cazul apariţiei unor divergenţe;
- să se comporte în familie şi în societate adecvat normelor de convieţuire socială unanim recunoscute
pentru a se bucura de respect şi să nu compromită statutul de procuror;
- să evite relaţiile cu persoane care ar putea compromite reputaţia procurorului.
- să nu admită postarea de mesaje, înregistrări video, fotografii şi alte informaţii în mass-media, surse on-
line sau reţelele de socializare ce ar compromite statutul de procuror.
Încălcarea normelor deontologice
Etica profesională leagă atît comportamentul din timpul exercitării
sarcinilor de serviciu, cît și cel din afara acestora.
Astfel deontologia şi etica reglementează mecanismul aplicării faţă
de procurori a sancţiunilor disciplinare pentru încălcarea
atribuţiilor de serviciu şi a eticii profesionale.
Unul din factorii cei mai importanți care influențează capacitățile
profesionale ale unui procuror în exercitarea atribuțiilor sale este
conduita activității acestuia. Respectiv este foarte important de a
determina obligațiile procurorilor prin intermediul unor
instrucțiuni și reguli, încălcarea cărora presupune sancțiuni.
Încălcarea normelor prevăzute de Cod de etică al procurorilor se va
examina de către Colegiul disciplinar (și de etică), iar încălcările
constatate vor putea atrage sancțiuni disciplinare, conform
legislației.
Legislația națională spune că procurorul în afară de răspinderea
disciplinară stabilită în legea cu privire la procuratură poate
răspunde și penal în modul stabilit de lege.
Astfel Codul de Etică al procurorilor prevede
expres că: Colegiul de disciplină şi etică din subordinea
Consiliului Superior al Procurorilor are
- Consiliul Superior al Procurorilor și Procurorul următoarele atribuții:
General urmează să întreprindă măsurile necesare,
în limitele competenţei, privind asigurarea - examinează cauzele disciplinare inițiate
condiţiilor de împotriva procurorilor, primite de la
respectare a prezentului Codului de Etică al Inspecția procurorilor, și aplică, după caz,
procurorilor. sancțiuni disciplinare;

- Încălcarea normelor prevăzute de prezentul Cod - adoptă recomandări privind prevenirea


se investighează de către Inspecția Procurorilor și abaterilor disciplinare în cadrul
se examinează de către Colegiul de disciplină şi Procuraturii și respectarea eticii
etică şi procurorilor.
poate atrage, după caz, sancţiuni disciplinare.
Situație practică
Procurorul Rusu Elena din cadrul Procuraturii Ciocana a
postat pe rețelele de socializare o serie de fotografii din
concediu acesteia fiind îmbracată în costum de baie,
precum și alte fotografii cu vila și mașina ce îi aparțin.

1. Considerați că a avut loc încalcarea unor norme


deontologice prin acțiunile acesteia și a princiipilor
prevăzute de Codul de etică al procurorilor?

2. Dacă raspunsul este afirmativ, argumentați care


principii au fost încălcate și de ce?
Concluzie

 Structurînd cele expuse putem concluziona că


etalonul trebuie să fie cel al procurorului
diligent, care acționează cu grijă față de
interesul public de înfăptuire a justiției și de
apărare a intereselor generale ale societății,
care își subordonează comportarea sa
exigențelor ce decurg din îndatoririle
profesionale și normele deontologice pe care
trebuie să le respecte.
Bibliografie:
1. C O D U L DE ETICĂ AL PROCURORILOR, APROBAT prin Hotărîrea Adunării Generale
a Procurorilor nr. 4 din 27 mai 2016
2. LEGE Nr. 3 din 25.02.2016 cu privire la Procuratură
3. Ghidul european al eticii şi conduitei procurorilor (Ghidul de la Budapesta)
4. Avizul nr. 9 (2014) al Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni
(Carta de la Roma)
5. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale
6. Teza de licență Dimensiunile și particularitățile moralei ale profesiei juristului
7. Manual Deontologie juridică de Tatiana Mocreac
8. Principiile de la Bangalore privind conduita judiciară
9. http://www.procuratura.md/md/CSP/ Vizitat 15 ianuarie 2018, ora 12.15
Sfîrșit!
Vă mulțumesc pentru atenție