Sunteți pe pagina 1din 35

1.

endoscopia digestivă superioară


2. colonoscopie
3. procedurile intervenționale
4. radioscopia eso-gastro-duodenală
5. clisma baritată
6. plasarea unei sonde de tamponament esofagian
Sengstaken Blakemore
7. paracenteză
8. plasarea unei sonde de aspirație nazo-gastrică
9. clismă de evacuare
10. puncție biopsie hepatică
 Informare asupra
necesitătii investigatiei
 Informare asupra
riscurilor
 Informare ca se pot lua
biopsii
 Nu mănincă si nu bea 8
ore inainte de procedura
Daca este cu sedare >>
 consult preanestezic

 Analize uzuale: HLG, coagulare, functie renala


si hepatică, glicemie, ionograma
 EKG si Rx toracica in cazuri selectate

 Alergii???

 Plasarea unui cateter venos periferic

 Trebuie sa vina insotit


 Scoate proteza dentara
 ! Daca este anticoagulat, cardiac
 Daca se face cu anestezie locala cu xilina nu va
minca si nu va bea 1 ora după procedura
 Se supravegheaza 5 minute postprocedural sau
cit considera anestezistul la cele cu sedare
 Informare asupra metodei, riscurilor si
posibilitatii de biopsiere
 Daca se face cu sedare: la fel ca la EDS
 Pregatirea colonului;
 Cu 3 zile inainte: dieta fara reziduu
 Cu 8-12 ore inaintea procedurii: in 4-6 ore se
evacueaza colonul
 Evacuarea colonului precedata de
informarea pacientului asupra procedurii
1. Clisme de evacuare
2. Laxative drastice
 ! Pacient anticoagulat, cardiac
 Supraveghere 15 minute postprocedural sau cit
stabileste anestezistul in caz de sedare
 Daca sunt dureri abdominale: sonda de gaze
 Daca persista: doctorul
 Bilant hemodinamic
 Analize: grupe de singe, coagulare, HLG,
functie renala, hepatica, glicemie
 2 linii venoase de calibru mare: IPP doza mare,
singe
 Consult preanestezic
 Bilant hemodinamic
 2 linii venoase de calibru mare: singe, plasma,
albumina, antibiotice, IPP, SF, SG
 Analize extinse
 Polipi dificili: mari, multi, colon drept,
plati/sesili
 Linie venoasa
 Analize
 Urmarire postprocedurala 24 de ore:
 Hemodinamic
 tranzit,
 dureri abdominale,
 febra
 La fel ca la EDS dar cu:
 Linie venoasa
 Numai cu sedare
 informarea pacientului asupra procedurii
(iradiere)
 anamneză asupra deglutiției deoarece sunt
cazuri în care pacientul ajuns la radiologie
declară că nu poate înghiți sulfatul de bariu în
suspensie
 evaluarea capacității pacientului de a menține
poziția ortostatică (nu se poate efectua
concludent la cei care nu pot sta în ortostatism)
 la revenire de la examinare nu necesită îngrijiri
speciale
 pacientul va fi informat asupra metodei
 pacientul va fi informat că este o metodă ce
folosește raze X
 pregătirea colonului ca la colonoscopie
 pacientul va fi informat să nu mai consume
alimente solide după efectuarea pregătirii până
la investigație (poate consuma apă)
 dacă pacientul este anxios se va administra
în seara precedentă un anxiolitic
 după informarea pacientului i se va cere
un consimțământ la procedura
 dacă există suspiciunea că pacientul nu ar
ține clisma este preferabil să se efectueze în
prealabil un test cu o clismă de evacuare
(chiar dacă pacientul tolerează purgativele
de pregătire); în acest caz clisma baritată
nu se va putea efectua tehnic
 Internare in terapie intensivă
 poziționarea pacientului în semidecubit cu corpul
la cca 45 de grade față de linia orizontală
 explicarea procedurii și beneficiilor ei
 va fi invitat să coopereze la procedură
 pregătirea trusei: sondă, pensă, seringi, pahar cu
apă, sistem de ancorare cu contragreutate
 linie venoasă (una sau mai multe)
 plasmă sau albumină umană
 inhibitor de pompă de protoni în doze mari parenteral
 hemostatice parenteral
 eventual octreotide sau somatostatin la recomandarea medicului
 susținere volemică conform cu recomandările medicului
 bilanțul periodic, la intervale scurte al parametrilor vitali: TA,
puls, respirații
 bilanțul periodic al aspectului tegumentelor în periferie,
prezența transpirațiilor, stării psihice, stării de conștiență
 supravegherea pacientului postprocedural: parametri vitali,
durere, aspirat pe sondă (sânge proaspăt sau vechi?, lavaj gastric
cu apă rece), liniile venoase cu tratamentele recomandate,
analize de laborator la intervalele recomandate de medic,
transfuzia de sânge dacă este cazul.
 explicarea necesității paracentezei
 susținerea psihică a pacientului
 evaluarea parametrilor hemodinamici: TA și puls
 organizarea locului paracentezei: de obicei se face la patul
pacientului dar se poate face și în sălile de explorări
imagistice (ecografie) dacă ascita este închistată și este
nevoie de ghidaj ecografic
 poziționarea pacientului în decubit lateral stâng, cu capul
ridicat pe o pernă mai înaltă
 plasarea unui câmp sub abdomenul pacientului, câmp care
trebuie sa depășească marginea patului
Pregătirea trusei pentru paracenteză
 dezinfectant pentru tegumente (alcool iodat),
 tampoane pentru,
 ace pentru paracenteză
 seringi pentru recoltarea lichidului de ascită,
 tubulatura pentru evacuarea lichidului de ascită
(tuburi de perfuzor),
 vas mare de stocare temporară și măsurare a
cantității de lichid evacuată (găleată sau borcan
mare),
 compresă pentru a fi atașată în final la locul de
puncție, leucoplast pentru fixare.
dezinfecția tegumentelor după care medicul va face puncția propriu-zisă
și extracția de lichid pentru examene de laborator
asistenta va prelua imediat după detașare seringa cu produsul biologic și
va înmâna imediat medicului tubulatura de evacuare pentru a fi conectată
la acul de puncție
va poziționa vasul colector astfel încât lichidul evacuat să curgă liber de la
o oarecare distanță fără ca extremitatea distală a tubului de evacuare să
atingă vasul colector sau lichidul deja evacuat
după ce medicul va retrage acul de puncție, va comprima bine tegumentul
în zona puncției pentru prevenirea fistulizării pe traiectul de puncție
va plasa o compresă sterilă fixată cu leucoplast pe orificiul de puncție
pentru 24 de ore după care o va detașa lăsând locul puncției liber
reevaluare hemodinamică: TA și puls
la recomandare medicului va monta o perfuzie intravenoasă în vederea
reechilibrării volemice dacă este cazul
după paracenteză se va monitoriza diureza cu exactitate în următoarele 24
de ore precum și posibila apariție a febrei și simptomatologiei dureroase
abdominale
fistulă ascitică >>va comprima din nou cu un tampon cu alcool sanitar sau
alcool iodat locul de puncție apoi se va realiza un pansament compresiv
gros și va anunța medicul
 informarea pacientului
 plasarea pacientului în decubit lateral stâng cu
coapsele ușor flectate pe abdomen
 pregătirea irigatorului și a apei de clismă,
eventual, la recomandarea medicului și a unor
medicamente ce pot fi introduse prin clismă
(lactuloză etc)
 umplerea irigatorului cu lichidul de clismă,
 evacuarea aerului din tubulatură
 lubrefierea canulei irigatorului
 efectuarea unui tușeu rectal
 introducerea canulei irigatorului în rect
 eliberarea lichidului de clismă progresiv, lent, în
funcție de toleranța pacientului până la evacuarea
completă a vasului irigatorului
 nu se retrage imediat canula ci după un scurt timp
de așteptare
 retragerea canulei din rect cu recomandarea ca
pacientul să încerce să țină clisma câteva
minute pentru a avea timp de ascensiune pe
colon
 monitorizarea finală a pulsului și TA
 pacientul nu se va ridica brusc de pe patul
unde s-a efectuat clisma ci lent, stând la
marginea patului câteva minute înainte de a se
ridica în picioare
 informarea pacientului
 verificarea faptului de a avea recoltate recent
analize cu privire la coagulare: TS, TC, INR,
APTT, IP, trombocite, deoarece metoda este
sângerândă
 pregătirea locului prin plasarea pacientului în
decubit dorsal cu mâna dreaptă ridicată sub
cap pentru a mări spațiile intercostale
corespondente locului de puncție
 pregătirea trusei (standard)
 pregătirea accesoriilor: ac pentru anestezia
locală, seringă, anestezic (xilină 1%), tampon
de dezinfecție a tegumentelor, soluție de
dezinfecție tegumentară (alcool iodat),
compresă sterilă și leucoplast, flacon de
depozitare a specimenului de biopsie
 va face dezinfecția tegumentelor cu alcool
iodat în trei rânduri
 va înmâna medicului o seringă cu xilină 1%,
cca 5ml, la care va fi atașat acul de anestezie
 va prelua acestea după efectuarea anesteziei locale
 va înmâna medicului acul de puncție hepatică
montat la seringa lui în care se află 2-3 ml de ser
fiziologic după ce va scoate aerul de pe lumenul
acului
 va prelua de la medic acest sistem după ce medicul
a efectuat puncția și a degajat fragmentul biopsiat
din lumenul acului în flaconul de preluare prin
apăsare pe pistonul seringii
 după efectuarea puncției va plasa o compresă
sterilă la locul puncției pe care o va fixa compresiv
cu leucoplast
 va avea în vedere evacuarea corespunzătoare a
deșeurilor medicale în conformitate cu
regulametele în vigoare (ace separat, produse
contaminate separat, restul materialelor
separat)
 va monitoriza pacientul: TA, puls, stare
generală, durere
 la recomandarea medicului va plasa o perfuzie
intravenoasă cu medicația stabilită de medic