 10 MAI (în perioada: 1866-1947)

 Prințul Carol de Hohenzollern-

Sigmaringen a depus în ziua de 10
mai 1866 jurământul în fața
adunării reprezentative
a Principatelor Române Unite.
 Tot el a proclamat în fața
parlamentului independența de stat
a României la 10 mai 1877.
 În data de 14 martie/26 martie
1881 camerele reunite ale
parlamentului de atunci au votat
transformarea țării din principat
în Regatul României. Pentru a
marca evenimentul, ziua națională
sărbătorită pe 10 mai 1881 a fost
una din cele mai spectaculoase
serbări din istoria
 23 AUGUST (1948-1989)

După abdicarea forțată a

regelui MIHAI I la 30
decembrie 1947, Camera Deputaților
a adoptat legea nr. 363 din 1947,
prin care a proclamat Republica
Populară Română, iar ziua de 23
august a fost adoptată drept
sărbătoare de stat, sub numele
de ziua insurecției armate
antifasciste (cu referire la
întoarcerea armelor
împotriva Germaniei naziste și
arestarea guvernului condus de Ion
Antonescu în anul 1944).
 1 DECEMBRIE ( 1990 → în prezent)

 Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de

președintele ţării și publicată în Monitorul Oficial nr. 95
din 1 august 1990, ziua de 1 Decembrie a fost adoptată
ca zi națională și sărbătoare publică în România.
Această prevedere a fost reluată de Constituția
României din 1991, articolul 12, alineatul 2.

 Prima zi națională de 1 decembrie în 1990 a avut

organizate festivitățile centrale la Alba Iulia.
 UNIREA DE LA 1600 SUB CONDUCEREA
LUI MIHAI VITEAZUL
• Voievodul a ajuns un precursor important al
unificării românilor, care avea să se realizeze
în secolul al XX-lea.
• Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează
mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile
petrecute în conștiința românească.
Domnitorul care a reușit să stăpînească
pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei țări
reunite, trei veacuri mai târziu, în România
modernă, începe a fi receptat ca unificator
abia spre mijlocul secolului al XIX-lea.
Teritoriile aflate la 1600 sub domnia lui
Mihai Viteazul
Drapelul Țării Românești în vremea lui
Mihai Viteazul
• Condusă de Tudor
Vladimirescu a fost unul
dintre evenimentele care au
marcat începutul procesului
de renaștere națională a
României.
• Revoluția română de
la 1821 s-a integrat în
mișcarile generale sociale și
naționale. În toate aceste
mișcări revoluționare se
disting o serie de țeluri
comune – libertate,
independență și unitate
națională.
 Revoluția Română din 1848
• Revoluția Română de la 1848 a fost parte
a revoluției europene din același an și expresie a
procesului de afirmare a națiunii române și a
conștiinței naționale.
• Revoluția Română de la 1848 s-a desfășurat în
condițiile în care părți din teritoriul național se
aflau în stăpânirea imperiilor vecine
(Transilvania, Bucovina), în timp
ce Moldova și Muntenia erau constrânse să
accepte protectoratul Rusiei țariste și
suzeranitatea Imperiului Otoman.
 „Vrem să fim o naţie, una puternică şi liberă prin dreptul şi
datoria noastră, pentru binele nostru şi al celorlalte naţii, căci
voim fericirea noastră şi avem o misiune a împlini în omenire”.
Nicolae Bălcescu
Steagul revoluționarilor
 Unirea Principatelor Române
Mica Unire-24 ianuarie 1859
• Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul
pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.
Impusă sub o puternică presiune populară, cu
deosebire la București, alegerea ca domn al Țării
Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și
găsească o confirmare deplină la marea manifestare
prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala
munteană.
 „Unirea e singura stare politică ce putea să asigure
viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea
ce o aştepta de atât de mult timp.”
 Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers
consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Misiunile
diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului
1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic
reprezentant al celor două țări.

Unificarea armatei începea cu

deplasări de unități militare
moldovene, la București și
muntene, la Iași; tabăra de la
Florești s-a bucurat de o
comandă unică. În cursul anului
1860, statele majore, instrucția,
administrația și intendența au
fost așezate sub o singură
autoritate, iar aceeași persoană -
generalul Ion Emanoil
Florescu - a fost numită în
funcția de ministru de război în
ambele țări.
Principatele Unite ale Moldovei și
Țării Românești
Drapelul noului stat
 Războiul de Independență al
României
• Războiul de Independență al României este numele folosit
în istoriografia română pentru participarea Principatelor
Unite la Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878. În urma
acestui război, România a obținut independența față
de Imperiul Otoman.
• La conferința de pace de la Berlin din 1878 s-a decis ca Rusia
să recunoască României independența, să cedeze
teritoriile Dobrogei și Deltei Dunării, inclusiv
portul Constanța, și mica Insulă a Serpilor. În schimb, Rusia
prelua județele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad),
care reintraseră în componența Moldovei după Războiul
Crimeii prin prevederile Tratatului de la Paris din 1856.
La prima lovitură românească de tun principele Carol I
a rostit celebra propoziţie: "Asta-i muzica ce-mi
place!”
 Unirea Transilvaniei cu România
MAREA UNIRE
• Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua
Națională a României, celebrată anual ca zi
națională din 1990. Sărbătoarea
aniversează Marea Adunare Națională de la
Alba Iulia și unirea
provinciilor Basarabia, Bucovina,Transilvania,
Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu
Regatul României.
 REPERE CRONOLOGICE
 2 dec.1917: La Chişinău se proclamă Republica Democratică
Moldovenească

 1918: Ianuarie : Moldova se proclamă independentă

27 martie: Unirea Basarabiei cu România
3 octombrie: Manifestului împăratului austro-ungar CAROL I
18 octombrie: Înfiinţarea Consiliului Naţional Român Central
15 noiembrie: Unirea Bucovinei cu România
18 noiembrie/ 1 decembrie: Marea Adunare Naţională de la
Alba-Iulia

 1919-1920: recunoaşterea Unirii prin tratate semnate în cadrul

Conferinţei de la Versailles
 ...FRAŢII ÎN VECI VOR FI FRAŢI...

• Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne

pagina cea mai sublimă a istoriei
româneşti. Măreţia ei stă în faptul că
desăvârşirea unităţii naţionale nu este
opera nici unui om politic, a nici unui
guvern, a nici unui partid; este fapta
istorică a întregii naţiuni române.
 ARDEALUL, ARDEALUL,
ARDEALUL NE CHEAMĂ...
OBIECTIVELE
TERITORIALE AȘA CUM
AU FOST STABILITE DE
REGELE FERDINAND I
(1914-1927):

• BASARABIA
• BUCOVINA
• TRANSILVANIA
 TABERE MILITARE

ANTANTA PUTERILE
• FRANŢA CENTRALE
• MAREA BRITANIE • GERMANIA
• IMPERIUL RUS • AUSTRO-UNGARIA
• SERBIA • BULGARIA
• ITALIA • TURCIA
• ROMANIA
…TRECEŢI BATALIOANE ROMÂNE
CARPAŢII...!
 CAMPANIA DIN 1917
Marile victorii ale anului1917
pe frontul din Moldova

 MĂRĂŞTI
 MĂRĂŞEŞTI
 OITUZ
 Actul Unirii cu Basarabia Votat de Sfatul
Ţării la 27 martie 1918
În numele poporului Basarabiei, Sfatul
Ţării declară: Republica Democratica
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei
dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră
şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de
Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din
trupul vechii Moldove. În puterea
dreptului istoric şi dreptului de neam, pe
baza principiului ca noroadele singure să-
şi hotărască soarta lor de azi înainte şi
pentru totdeauna se uneşte cu mama ei
România.
Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a
pururi şi totdeauna!
Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ; Vice-
preşedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul
Sfatului Ţării I. Buzdugan
DEZMEMBRAREA IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR
Aici își făcuse La 1784, pe
intrarea același
triumfală Mihai
platou al
Viteazul în
Cetății,
1599; cetatea a
fost capitala
Horia și
domnitorului în
Cloșca,
timpul scurt cât sufereau
reușise să supliciul
săvârșească frângerii pe
unirea celor trei roată în
principate urma
(Muntenia, condamnării
Moldova și lor.
Transilvania).
 REZOLUŢIUNEA ADUNĂRII NAŢIONALE DE LA ALBA IULIA
1 DECEMBRIE 1918

• Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia din

1 Decembrie 1918
• REZOLUŢIA MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A
TUTUROR ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA
PRIN CARE SE HOTĂRĂŞTE UNIREA
"TERITORIILOR LOCUITE DE DÂNŞII CU
ROMÂNIA". REZOLUŢIA PROCLAMĂ
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE MENITE A
PROPĂŞI STATUL NAŢIONAL UNITAR ROMÂN.
• Rezoluţiunea Adunării Naţionale de la Alba Iulia
din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918
I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din
Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin
reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de
18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea
acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii
cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi
dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg
Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.
II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus
indicate autonomie provizorie până la întrunirea
Constituantei aleasă pe baza votului universal.
ROMÂNIA DUPĂ MAREA UNIRE
 LEGE ASUPRA UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI,
SĂTMARULUI ŞI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL REGAT AL
ROMÂNIEI.
 Lege asupra unirii Transilvaniei cu România, Bucureşti 11 decembrie 1918
 LEGE
asupra
UNIREI TRANSILVANIEI, BANATULUI, CRIŞANEI, SĂTMARULUI ŞI MARAMUREŞULUI CU VECHIUL
REGAT AL ROMÂNIEI.

ART.UNIC.) Se ratifică, investindu-se cu putere de lege, Decretul-Lege No. 3631 din 11 Decembrie
1918, publicat în Monitorul Oficial No.212 din 13 Decembrie 1918, privitor la unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei, Sătmarului şi Maramureşului cu vechiul Regat al României, în cuprinderea
următoare:
 FER D I NAN D I
 PRIN GRAŢIA LUI DUMNEZEU ŞI VOINŢA NAŢIONALĂ

REGE AL ROMÂNIEI

LA TOŢI DE FAŢĂ ŞI VIITORI SĂNĂTATE.

 Asupra raportului Preşedintelui Consiliului Nostru de Miniştri sub No. 2171 din 1918, - Luând act de hotărârea
unanimă a Adunarei Naţionale din Alba-Iulia,

AM DECRETAT ŞI DECRETĂM:
 ART.I) Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunarei Naţionale din Alba-Iulia Dela 18 Noiembrie 1918, sunt şi rămân
de-a pururea unite cu Regatul României.
ART.II) Preşedintele Consiliului Nostru de Miniştri, este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a Decretului-Lege de
faţă.
Dat în Bucureşti la 11 Decembrie 1918.
 FE RDINAND I
Actualele provincii istorice ale României
 IMNUL
NAȚIONAL
STEMA

DRAPELUL
Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept Ziua
drapelului național al României.
În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării
Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național.

 Tricolorul ca simbol al națiunii

românești apare la începutul secolului
XIX : astfel, este de remarcat prezența
celor trei culori în canafii și în picturile
de pe pânza drapelului răscoalei lui
Tudor Vladimirescu, în cadrul căreia li
se atribuie pentru prima oară
semnificația: "Libertate (albastrul
cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor),
Frăție (roșul sângelui)”. Tricolorul a
fost adoptat întâi în Țara Românească,
în 1834 ca drapel de luptă,
 La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza
a decretat tricolorul ca fiind drapelul
civil oficial al Principatelor Unite.
 Constituția din 1866 a României
prevedea la articolul 124: „colorile
Principatelor-Unite urmează a fi
Albastru, Galben și Roșu”. Ordinea și
dispoziția culorilor au fost stabilite de
către Adunarea Deputaților în ședința
din 26 martie 1867.
 Stema actuală a
României, adoptată de
cele două Camere ale
Parlamentului, reunite în
sesiunea din 10
septembrie 1992, constă
într-un vultur sau o
acvilă, pe un scut, avînd
aripile deschise; în cioc
ține o cruce iar în gheare
o spadă și un sceptru.
Între aripile protectoare
se află un scut împărțit în
cinci părți cuprinzând
stemele celor 5 regiuni
istorice .
 IMNUL DE STAT
• „Deșteaptă-te, române!” este
din 1990 imnul
național al României,
compus muzical de un autor
recunoscut (ANTON PANN
este creditat ca autor al
muzicii imnului ).
• Versurile – poemul “UN
RĂSUNET” - și
aranjamentul aparțin
lui ANDREI
MUREȘANU (1816 - 1863)
Imnul de stat al României este
alcătuit din unsprezece strofe. La
ocazii festive se interpretează
strofele 1, 2, 4 și 11.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viața-n libertate ori moarte!" strigă toți.
Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost'pământ!