BIBLIA DE LA BUCUREŞTI

Momente premergătoare apariţiei

 1687- apare la Veneţia Biblia finanţată de Şerban

Cantacuzino
 tipărirea supravegheată de Nicolae Milescu, care
este şi autorul prefeţei
 ediţie foarte rară, scoasă în ajunul venirii la tron a lui
Şerban Cantacuzino
 se înscria într-o serie de cărţi bisericeşti pe care
viitorul domn se pregătea să le publice spre a-şi
atrage simpatia clerului
 este unul din cele mai semnificative acte de
mecenat cultural ale domnilor noştri
Apariţia Bibliei de la Bucureşti

 1688
 Prefaţa
– afirmă originea imperială a lui Şerban
– aspiraţiile sale la tronul Bizanţului
– rolul său de protector al creştinilor din Imperiul
Otoman
Caracteristici

 tipărită numai în 10 luni

– noiembrie 1687 – septembrie 1688
 o adevărată capodoperă a limbii române
 946 pagini
 format în folio mare
 cu 2 coloane pe pagină
 caractere tipografice mici
Pagina de titlu
 Titlul apare pe o pagină
încadrată în chenar floral
 s-a tradus “dupre limba
elinească spre înţelegerea
limbii româneşti”
 “s-au săvârşit cu îndemânarea
dumnealui Constantin
Brâncoveanul, marele logofăt,
…, carele după pristăvirea
acestui mai sus pomenit domnu
den alegerea a toatei Ţării
Româneşti pre dumnealui l-au
coronat cu domniia şi
stăpânirea a toată ţara
Ungrovlahiei”.
Stema lui Ş. Cantacuzino

 figura unui “gripsor” uriaş cu

două capete, care ţine în
ghearele lui spada şi
buzduganul
 evocă tăria, puterea şi
izbânda domniei lui Şerban
Cantacuzino asupra
duşmanilor “văzuţi şi
nevăzuţi”, după cum spun
versurile închinate stemei
Oglinda paginii
Importanţa

 patriarhul Ierusalimului, Dosithei:

 “Şi ajutor bisericii, cu tălmăcirea Bibliei în
limba românească, ai făcut a se citi de preoţii
cei din ţară”
 Dosithei arată că înainte de traducerea
Bibliei în română, această scriere “ era ca o
grădină închisă şi ca o fântână pecetluită şi
de la amândouă nu putem avea nici un
folos...”.
Traducerea

 din limba greacă

 după textul Septuagintei
 de către stolnicul Constantin Cantacuzino şi logofeţii Şerban şi
Radu Greceanu
 cu sprijinul arhiereului Ghermano de Nyssa (directorul
Academiei greceşti din Constantinopol) şi al lui Sevastos
Kymenites (directorul şcolii greceşti din Bucureşti)
 mitropolitul Teodosie: şi alţi "ai noştri oameni ai locului, nu
numai pedepsiţi întru a noastră limbă, ce şi de limba elineasca
având ştiintă ca să o tălmăceasca".
Traducerea

 valorifică experienţa traducerilor anterioare

 consacră, într-un mediu bazat până atunci
îndeosebi pe oralitate, valoarea textului scris
 un punct de referinţă pentru toate traducerile
textului sacru care se vor mai alcătui de aici
înainte, până la 1914
“altor izvoade vechi”

 traducerea Vechiului Testament

– făcută de Nicolae Milescu, începută la
Constantinopol în 1662 şi terminată la Stettin, în
1668
 Biblia sacra polyglotta
– tipărită la Londra (1653-1657) de orientalistul
Walton Brian
 dicţionarul filologului englez Edmund Castell,
Lexicon heptaglotton (London, 1686)
Circulaţia

 pregătite pentru a fi împărţite tuturor celor ce puteau

înţelege semnificaţia istorică din predosloviile lor
 Stolnicul îl rugase pe Brâncoveanu să trimită în ţară
destule exemplare pentru a se afla despre noua
schimbare de domnie
 primul manifest distribuit de C. Brâncoveanu în
scopul creării legăturilor necesare pentru politica ce
o va impune
 vel mai important monument din literatura noastră
religioasă aparţinând acestei epoci