Au efectuat:

Coordonator: conf.univ. Gorbunov Galina

Studenții USMF, facultatea Medicina I, grupa 1303 –
Lăcustă Alina, Rusu Anastasia, Baltag Ecaterina, Cenușa
Ariadna, Ungureanu Cezara,Ungureanu Ion.
Prezentarea cazului clinic
Copilul s-a internat în secția de endocrinologie a IMșiC pe
data de 27.09.2017, cu diagnosticul : Diabet zaharat.

Date personale
• Nume , prenume : Banari Tatiana
• Vîrsta : 1 an 8 luni
• Domiciliu: Căușeni , satul Ucrainca
• Trimis de : AMU Căușeni
• Internat : 27.09.2017, ora 01.10
Diagnosticul de trimitere : Diabet Zaharat tip I ?
Diagnosticul de internare : Diabet Zaharat tip I ?
• Acuze la internare :
*edeme generalizate
*paliditate
*echimoze 2x2cm,bilateral, in regiunea plantara a piciorului-
dorsal și ventral
*pierderea poftei de mîncare
*moleșeală, apatie
 vome repetate
 Istoricul Actualei Boli
Din spusele mamei , copilul este bolnav de 7 zile
(20.09.2017) cînd a apărut vomă (cauză
necunoscută) , tuse uscată.
Starea s-a agravat pe 23.09.2017 cînd au apărut
brusc edeme accentuate la membrele inferioare
cu extindere pînă la articulația coxofemurală
bilateral.

*Pe 27.09.2017 s-a apelat la serviciul AMU

Căușeni. S-a administrat sol.Dexamentazon.
Copilul a fost internat în secția Pediatrie a SR
Căușeni. A fost depistată glucoza 18,77 mmol/l
și copilul a fost transferat în secția endocrinologie
IMSP IMși C (27.09.2017). La internarea în IMSP
IMși C -glicemie-3,2 mmol/l;

Copilul a fost tranferat în stare gravă în secția

Reanimare(27.09.2017) cu următorul diagnostic:
Infecție respiratorie acută, stomatită aftoasă
diseminată, insuficiența cardiacă gr II-III;
Sindrom nefrotic idiopatic? Insuficiență renală ?
• Copilul născut de la S-II , N-II, la 39-a săptămînă de gestație , cu masa de 3.500
grame , talia -53 cm. În primul trimestru de sarcină mama a administrat c.
Metamizol.(motiv-cefalee frecvntă)
• A fost alimentat la sîn 2 luni. După 2 luni a fost începută alimentația cu lapte
de vacă. Copilul a manifestat vomă ,diaree, erupții cutanate (dermatită
atopică). S-a întrerupt alimentația cu lapte de vacă și s-a administrat formula
de lapte ( NAN).
• Diversificarea introdusă din a 8-a lună cu terciuri de orez, griș, pireu de legume.
Din spusele mamei copilul refuză să mănînce la moment carne, ouă, deaceea
este alimentată preponderent cu pireu de cartofi, terci de ovaz, orez, griș.
• Capul l-a ținut la 4,5 luni , primul dinte – 7 luni , a mers singură la 1,4 ani.
• Contact cu bolnavii infecțioși neagă ; Simptome asemănătoare în familie
neagă.
• A fost suspendată administrarea vaccinurilor din motivul Dermatitei Atopice
apărute la 2 luni de la naștere.
• Alergii la medicamente , alimente - neagă.
Examenul Obiectiv
Starea generală gravă. Copilul prezintă edeme generalizate, tensionate,
reci : pe membre inferioare, trunchi, în regiunea feței , mîinilor.,
paliditate; la efort fizic- dispnee inspiratorie , tuse uscată , moderată.
Masa – 9 kg(culuar percentilicmai jos de 3) , Talia – 88 cm(culuar
percentilic mai sus de 97) .
1) Tegumentele –palide , cu prezența edemelor generale
accentuate, tensionate, reci,ascendente, fără erupții cutanate.
Mucoase : erupții aftoase diseminate,adînci, cu depuneri
fibrinoase; hiperemia istmului faringian.
Musculatura: tonusul muscular crescut;
Se prezintă cu pozitionarea capului orientat
spre dreapta (Torticolis?)
Ganglionii limfatici , nemodificați în dimensiuni , indolori.
2) Sistemul Respirator
FR-38
Respirație nazală , îngreunată
Auscultativ – murmur vezicular înăsprit , raluri absente .
3) Sistemul Cardiovascular
FCC -126
zgomotele cardiace ritmice , atenuate , fără sufluri.
4) Sistemul Digestiv
• Limba– saburală , cu depuneri gri.
• Dinți - 12 la număr
• Cavitatea bucală- mucoasa hiperemiată, erupții aftoase
multiple,diseminate, adînci, cu depuneri fibrinoase.
• Abdomenul moale , participă la actul de respiratie ,
prezintă sensibilitate la nivelul rebordului costal drept .
• Ficatul +4 cm de la rebordul costal drept .Splina nu se
palpeaza.
• Scaune: 2 ori/ zi (din spusele mamei )- fără
incluziuni patologice.

5) Sistemul reno-urinar –

micțiuni libere , fără modificări patologice , indolore

• semnul Giodanno- negativ bilateral.
Analize de laborator • 1. Dinamica hemoleucogramei
Data 27.09. 27.09. 28.09. 28.09.2017 29.09.2017 01.10. 03.10. Norme
2017 2017 2017 (ora 20.00, (după 2017 2017
Ora Ora (ora după administra
transfuzie re de CE)
13.00 01.00 16.00)
Parametru de
sangvin
concentrat
eritrocitar
izogrup)
Hemoglobi 118 g/l 100 g/l 77 g/l 90 g/l 124 g/l 125 114 g/l 110-140
na g/l
Eritrocite 5,18 3,1*1012/l 2,5*1012/l 2,9*1012/l 3,4*1012/l 3,5*1012 3,5 3,9-
*1012/l /l *1012/l 4,7*1012/l
Leucocite 11,7*109/l 6,3*109/l 10*109/l 7,4 4-9*109/l
*109/l
Nesegment 0 % 8% 0% 1-6%
ate
Segmentate 37 % 65% 37 % 47-72%

Eozinofile 0% 0% 0,5-5%
Limfocite 59% 59% 19-37%
Monocite 4% 8% 4% 3-11%
VSH 2 mm/h 3 mm/h 8 mm/h 2-15
mm/h
2. Dinamica analizelor biochimice:
Data 27.09.17 28.09.17 29.09.17 01.10.17 05.10.17 Norme
Parametru
biochimic
Proteina 38,7 g/l ↓ 30 g/l ↓ 44 ↓ 36,7 ↓ 61,7 ↓ 64-83 g/l
totală
Uree 5,25 (N) 4,3 (N) 3,9 (N) 7,1 (N) 3,4 (N) 2,1-7,1
mmol/l
Creatinina 68,7 (N) 88 (N) 85 (N) 121,7 ↑ 37 ↓ 53-115
mcmol/l
Bilirubina 4,7 6 11,7 10,4 1-17 mcmol/l
totală
ALAT 135 ↑ 102 ↑ 70 ↑ 68 UI/l ↑ 1-49 U/l
ASAT 190 ↑ 84 ↑ 60 ↑ 58UI/l ↑ 1-46 U/l
K 2,7 2,41 6,5 ↑ 6,67 ↑ 3,5-5,3
mmol/l
Na 141 138 140 141 135-148
mmol/l
Ca 2,19 1,8 2 2,2 2,2-2,55
mmol/l
Glucoza 3,2 7,6 ↑ (dupa 3,9 3,9-5,9
adm.sol. mmol/l
Glucoza)
Fibrinogen 2,5 1,33 ↓ 2-4 g/l
 3. Examenul sumar al urinei: 27.10.2017
Caracteristici Rezultat Norme
Culoare galbenă glaben
Transparență Transparentă Transparentă

Densitate 1005 1005-1020

Reacție neutră neutră

Proteine Negativ (N) Negativ (N)
Corpi cetonici negativ negativ
Epiteliu plat 3-4 în c/v 0-5 în c/v
Leucocite 1-2 în c/v 0-5 în c/v
Eritrocite 0 în c/v 0-2 în c/v
Diureza

28.09.17 700 ml
29.09.17 760 ml
30.09.17 900 ml
01.10.17 1800 ml

S-a administrat CE pe data de 28.09.17 și 29.09.17

4. Examenul hormonilor
Parametru Rezultat norme
cortizol 724,7 nmol/l 140-600 nmol/l
T3(triiodtironin 1 ng/ml 0,5-1,8 ng/ml
a totală)

T4(tiroxina 8,5µg/dl 4,8-11,6 µg/dl

totală)
TSH(tireotropin 9,3mg/ml ↑ 0,3-4,0
a)
• 5. Dinamica proteinogramei

Data Nivelul proteinei Valori de referință

totale
25.09.2017 39,54 g/l
26.09.2017 36,12 g/l

27.09.2017 38,7
28.09.2017 30,0
64-83 g/l
29.09.2017 44

01.10. 2017 (adm. 36,7

albumina pe 30.09)
05.10.2017 61,7
Hemoglobina glicozilată (27.09.17)
>>> HbA1C = 5% (Norma 4 - 6.5%)
• 6. Electrocardiograma (27.09.2017):

Ritmul : sinusal , neregulat .

Frecvența : 128-100-114/min ;
R-R =0,47 -0,61 sec; PQ=0,16sec (norma 0,12 sec) ;
P =0,06sec (norma 0,05 sec) ; QRS =0,06 sec (norma 0,05 sec);
RT=0,25sec (norma 0,26 sec)

Concluzie : AE a cordului - normală.

Bloc parțial de ramură dreaptă a
fascicului Hiss.
• 7. Ecocardiografie (27.09.2017)

Parametri Rezultat Norma

Funcția de
Aorta ascendenta 14 20mm contracție regională
a miocardului VS
Atriul sting 16 19-40mm nu este afectată.
Atriul drept 19 20-40mm Valva aortica –
valvele intacte cu
VD 10 7-28mm amplituda
deschiderii
SIV 4 6-11mm 11mm(15-26mm);
DtD VS 25 35-36mm Valva mitrala –
valve intacte ,
DtS VS 15 25mm miscarea valvelor
VtD VS 23 53-15 ml discordanta .
Valva tricuspidă și
PP VS 5,1 6-11mm pulmonară –
intacte.
VtS VS 6,0 23-76ml
FS VS 41% 26%
FE VS 24 % 50%
 8. Examenul Sistemului de hemostaza
(01.10.2017)

Protrombina dupa 91,6 % 70-100%

Quick
Raportul International 1,03 0,85-1,25
Normalizat(INR)

Timpul de 20 sec ↓ 21-28 sec

tromboplastina partial
activat (TTPA)

Fibrinogenul 1,45 ↓ 2,0-4,0 g/l

•9. Neurosonografie (27.09.17) :

Structurile medii cerebrale nu sunt deviate d=61,0;

Ventricolii laterali la nivelul coarnelor anterioare 9x6
mm , S=D, Dreapta corpului =S = 4mm.
Ventricolul III: lățimea 5 mm , adîncimea 9 mm ;
Pl .choroid : 11 mm, omogen S=D.
Arhitectonica creierului de ecogenitate condurala.
Apeductele sunt deschise.
Radiografia cutiei toracice

• 27.09.17
Radiografia cutiei toracice
Pulmonii ușor transparenți; desen pulmonar
accentuat; hilii structurați; contur mediastinal,
diafragmal clar; Opacifieri pneumonice nu se
depistează. Sinusuri libere
10. CT spiralată a abdomenului , cu contrastare
(faza arteriala și venoasă) -28.09.17 Sol.Ultravist 300-20 ml.
•Arterele și venele cavității abdominale :
post- contrast , absenta vizualizarii segmentului infrarenal a
v.cava inferior ,segmentul suprarenal d=7,0 mm ,
absenta vizualizării colateralelor ; în rest – structurile
vasculare-fără modificari patologice , dimensiuni obisnuite:
* Ao abdominală cu d=9,5mm, trunchiul celiac cu d=5,3mm ;
art.hepatica comuna cu d=3,6mm; art.gastrică stanga cu
d= 2,7 mm; art.mezenterica superioara cu d=5,6 mm;
art.mezenterica inferioară cu d=3,2 mm; ramurile fără
modificări patologice ; art.iliacă dreapta cu d=3,8 mm , pe
stinga cu d=3,8 mm ; v.mezenterica superioara cu d max=5,6
mm , v.mezenterica inferioara cu d =3,5 mm , ramurile fara
modificari patologice ; v.renala pe stinga cu d=5,9 mm , pe
dreapta cu d=5,6 mm.
• Ficat : ortototpic , lărgit minimal în dimensiuni – lobul drept
11,5 cm (longitudinal - N˂10,5 cm ) , lobul stîng -4,3 cm , cu
contur net, clar , densitate sporită a parenchimului hepatic
+6,5 UH(N =+60 -+70UH), contrastare obisnuita ;
V.portae -8,6 mm;
• Vezica biliara : piriforma 5,6 * 1,4 cm , peretii neingrosati ,
intraluminal fara formatiuni roentgen pozitive , continutul
omogen.
• Ducturile intra-și extrahepatice :nu sunt dilatate ;
• Pancreasul : structura omogena , bine conturata , densitate
nativa + 45UH , dimensiunile 1,5*1,4*1,3 cm (cap
*corp*coada), ductul Wirsung nu e dilatat , contrastare
uniforma ;
• Splina : dimensiuni obisnuite 5,2*6,0*1,8 cm
(vert *trans*AP) , densitatea nativa +53 UH, omogena;
art.lienala -3,2mm , v.lienala -4,0mm;
• Rinichi : de dimensiuni nemodificate bilateral ( pe dreapta
d. longitudinal -6,4 cm , pe stanga -5,9 cm ) ; parenchim omogen ,
distinctia cortico-medulara respectata , sistemul pielo-caliceal
bilateral –nedilatat ; aa.renale bilateral –cu traiect și lumen obisnuit
, cu dimensiunile : pe dreapta 2,6mm , pe stanga 2,8 mm .
• GL suprarenale bilateral : de configuratie , localizare și dimensiuni
obisnuite ; contrastare omogena;
• Limfadenopatie regionala : supracentrimetrica nu se determina;
• Segmentele bazale ale plaminlor : fara modificari patologice;
• Structurile oasoase : fara modificari patologice .

• Concluzie : Date imagistice CT sugestive pentru

anomalie congenitala de dezvoltare a venei cava
inferior – absenta segmentului infrarenal a venei
cava inferior .Hepatomegalie de grad minimal.
Internarea și transferurile în cadrul IMși C

• 27.09-27.09: Secția de Endocrinologie

• 27.09-29.09: Reanimare somatica
• 29.09-02.10: Reanimare chirurgicala
• 02.10-05.10: Chirurgie generala
• 27.09.17
Diagnostic de transfer în secția de Reanimare
somatică( din Endocrinologie)
Insuficiență cardiacă gr II-III; Miocardită acută?
Sindrom nefrotic idiopatic posibil pe fundal de
infecție acută respiratorie cu evoluție complicată;
Insuficiență renală? Stomatită aftoasă diseminată;

• 27.09.17 – Reanimare somatică

- Sdr . edemic de etiologie neidentificată; necesită
diagnostic diferențial cu enteropatie exsudativă cu
deficit de Ig;
- Sdr. nefrotic
• 27.09.17 – sectia Reanimare somatică
Diagnostic: Pneumonie bilaterală complicată;
sindrom nefrotic idiopatic; Necesită diagnostic
diferențial cu hepatită de etiologie neidentificată,
posibil CMV; maladie de sistem;

• 29.09.17 - Transfer în secția Reanimare Chirurgicală

Diagnostic de transfer: Tromboză venoasă parțială a
venei cava inferioară.

• 02.10.17 - Tranfser în secția Chirurgie generală

După CT - anomalie de dezvoltare a venei cava
inferioare, porțiunea infrarenală
 Preparate administrate în secția Reanimare
27.09.17 28.09.17 29.09.17 30.09.10.17 01.10 17
Sol. Albumină 10% 100 ml 100 ml 100 ml 100 ml
Sol. Glucoză 10% 50 ml*2 ori 50 ml*2 ori 50 ml *3 ori
Sol. KCl 4% 10 ml 10 ml*2 ori 10 ml
Sol. CaCl2 10 % 1,5 ml 3 ml 3 ml
Sol. MgSO4 25% 1,5 ml*2 ori 1 ml 1 ml
Sol. Ceftriaxon 240 mg*2 ori 300 mg*2 ori 250 mg*2 ori
Sol. Furosemid(20 1 ml*3 ori
mg)
Sol. Prednisolon 15 mg *2 ori
Sol. Dopamină 4% 0,4 ml*2 ori
Heparină 120 UI*3 ori 120UI*4ori
Sol Ringher 50 ml
 Evoluția bolii
• 28.09.17 , ora 14:30 – copilul a fost transferat în reanimare chirurgicală
conditionat- de prezenta edemelor preponderent la nivelul membrelor
inferioare , cu prezenta sindromului toxic; febra nu prezinta.Se transfera
pentru supraveghere si continuarea tratamentului. Transferul coordonat cu
prof. univ . E Gudumac.
Diagnosticul : Tromboza venei cave inferioare ?
(28.09.17) S-a adm. concentrat eritrocitar deleucocitizat B III (+) 263 grame
Albumina 10%-50 ml * 2 .

• 29.09.17 – starea generala grava, determinata de patologia de baza .Copilul

nu prezinta voma, febra sau convulsii .Copilul in cunostinta , linistit
Tegumentele curate ,pal-roz , calde. Edemele generalizate moderate
.Respiratia spontana , aspra , bilateral . Zg cardiace , clare si ritmice
.Abdomenul moale, accesibil la palpare .Scaunul si diureza prezenta
.Continuarea tratamentului . T oC- 36,7 ; Fr =30 respiratii pe minut ;FCC=134
batai pe minut . TA 118/66, SpO2 =96%. Se indica corectia hipoproteinemiei
,corectia balansului electrolitic : Furosemid 1-2 mg/kg corp
• 30.09.2017 - Reanimare somatică
Stare generală foarte gravă condiționată de insuficiența
cardio-respiratorie gr. II, edeme generalizate. Alimentația
satisfăcătoare. Dispnee cu participarea musculaturii auxiliare.
În plămîni- respirație atenuată, raluri bilateral bazale.
Zgomote cardiace- tahicardie, suflu sistolic la apex. Abdomen
mărit în dimensiuni, inaccesibil la palpare profundă.
Ficatul +3 cm de la rebordul costal, splina nu se palpează.
Diureza adecvată.

• 02.10.2017 - Chirurgie generală

TA=90/65 ; Puls-120 ; Temperatura-36,7 ; Stare generală gravă
după diagnosticul de bază (Anomalie de dezvoltare a venei
cava inferioare, segment infrarenal), dar stabil pe organe și
sisteme. Copilul se alimentează. Tegumente curate, palide,
edemele au diminuat vădit. Auscultativ: respirația se transmite
bilateral, raluri nu sunt. Zgomote cardiace ritmice, clare.
Abdomen moderat balonat, accesibil la palpare.
Consultul endocrinologului pe 3.10.17 – in dinamica cu
rezultatele investigatiilor : HbA1c- 5% , TSH – 9,3 , T4-8,5 ,
T3-1,0 , Cortizol-724,7.
Concluzie: Rezultatul investigatiilor exclud diagnosticul
de diabet zaharat . Rezultatele investigatiilor hormonale
pot sugera varianta tranzitorie de hipotiroidie.

• Diagnostic: Hipotiroidie tranzitorie

Se recomandă: L-thyroxin 50 mcg ¼ pastilă
dimineața îmainte de masă cu 30 min. Dozarea
TSH, T3;T4; peste 1,5 luni.
 Diagnosticul final:

• Anomalie congenitală vasculară (– absența

segmentului infrarenal a Venei Cava Inferior ) .
Insuficiență cardiacă congestivă III(ROSS.)Tromboza
bilaterală a vaselor(venelor) plantei.
• Infecție respiratirie acută, cu stomatită aftoasă
desiminată.Encefalopatie toxoco-infecțioasă. Retard
în dezvoltare și verbală.Malnutrutie gr III. Torticolis
pe dreapta. Hiperglicemie tranzitorie.
Hipotiiroidizm secundar.
Anomalie congenitală de dezvoltare a
venei cave inferioar – absența
segmentului infrarenal a venei cava
inferioar.
 Definiție:
• -absența
segmentului
infrarenal a venei
cava inferioare este o
anomalie congenitală
de dezvoltare a venei
cave inferioare.
 CAUZELE AFECTĂRIII ( OBSTRUCȚIEI )VCI

• I. Anomalii congenitale (cca. 0,62% din populație)

• absența totală a VCI
• absența parțială a VCI
• hipoplazie
• VCI dublă (1,2)
 II. Tumori
• A. Primitive: leiomiosarcomul
• B. Secundare, extinse prin continuitate de la tumorile
primitive
• • carcinom renal (inclusiv tumora Wilms la copil)
• • angiomiolipoame
• • teratoame
• • seminoame
• • adenocarcinom (3) sau hemangiom hepatic
• • carcinom adrenocortical și feocromocitom
• • leiomiosarcom retroperitoneal
• • metastaze ganglionare retroperitoneale
 III.Tromboze
• A. Orice tromboflebită profundă a gambelor poate
evolua ascendent spre VCI, indiferent de cauză
• B. Compresii extrinseci ce favorizează staza și tromboza
în VCI (4).
• • sarcină sau fibrom uterin voluminous
• • anevrism de aortă abdominală
• • tumori sau abcese hepatice, inclusiv chistul hidatic •
rinichi polichistici
• • pancreatita acută, pseudochist pancreatic
• • traumă, hematoame retroperitoneale
• • fibroza retroperitoneală
 IV. Iatrogenia

• transplant hepatic
• catetere venoase femurale
• acces la dializă
• Filtre VCI
Frecvența :
(https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4980794)

• Absența segmentului infrarenal al VCI este o anomalie

extrem de rară.
• Din 1957, doar 16 cazuri dovedite prin imagistică și au
fost raportate în literatura medicală, iar în 4 cazuri, VCI
suprarenală a fost absentă.
• Anomaliile congenitale ale VCI sunt depistate în 0,5
până la 3% din populația ce suferă de patologii
vasculare.
• Cu toate acestea, absența congenitală a VCI este extrem
de rară și are o prevalență estimată de 0,0005 până la
0,001% .
• Absența unui sistem venos profund, cu absența VCI, este
și mai rară.
• Vena cavă inferioară se dezvoltă în perioada 6-8
săptămini de gestație, provenind din trei vene
embrionare pereche, și anume vasele subcardinale,
supracardinale și postcardinale.
• Această ontogeneză complexă a venei cava
inferioare, cu anastomoze multiple între perechile de
vene embrionare, conduce la o serie de variații
anatomice ale revenirii venoase din abdomen și
membrele inferioare.
• Unele dintre aceste variații au implicații clinice și
chirurgicale semnificative legate de alte anomalii
cardiovasculare și, în unele cazuri, asociate cu
tromboza venoasă a membrelor inferioare, în special
la adulții tineri.
Embriogeneza Venei Cava Inferor
Ureter retrocaval
Transpoziția VCI (poziționată pe stănga)
Dedublare VCI
Aplazia VCI
ANOMALIILE Vena Cava Inferior
• Etiologie:
Etiologia AGHENEZIEI părții infrarenale a VCI este controversată.

• Disgeneza embriologică a venei supracardinale dreapta a fost citată ca un posibil

mecanism..

Portiunile venei cave inferioare:

 Clasificare:
Absenta IVC infrarenala este cea mai rara si cea mai
izbitoare anomalie congenitala a VCI si poate fi :

• absenta completă (Absența completă a VCI apare atunci când cele trei
sisteme venoase asociate (sistemele subcardinal, supracardinal și postcardinal)
nu se dezvoltă corespunzător.
• Absența completă a VCI infrarenală cu prezervarea segmentului suprarenal
este foarte rar.

Norma Patologie
• Incompletă cu conservarea segmentului suprarenal
Absența VCI infrarenală are ca rezultat eșecul dezvoltării venelor posterioare
cardinale și supracardinale .
• D'Archambeau și Milner au sugerat că absența VCI infrarenală este cauzată
de tromboza intrauterină sau perinatală a VCI( pe baza teoriei că o singură
insuficiență embriologică nu poate explica absența VCI infrarenală.)

Norma Patologie
 Manifestări clinice
• Absența VCI poate fi însoțită de simptome de;
• insuficiență venoasă la membrele inferioare sau
tromboză venoasă profundă idiopatică , în special la
vârsta adultă.
Manifestări clinice:
• Edemele tensionate in membrele inferioare
• Mai mult, absența VCI poate duce, de asemenea, la fluxul
sanguin insuficient, determinând stagnarea sângelui în
membrele inferioare și formarea varicelor, care este în
general bilaterală la mai mult de jumătate dintre pacienți.
Aceste condiții conduc la formarea căilor colaterale.
Varice vaselor(venelor)membrilor inferioare.
DEZVOLTAREA COLATERALELOR VASELOR
ABDOMINALE
Diagnostic :
Cele mai precise metode non-invazive pentru
diagnosticarea anomaliilor VCI sunt:
• CT cu contrast intravenos
• Scanare prin rezonanță magnetică
• Venografia
• Scintigrafie
• Ecografia vaselor abdominale
 Computer Tomografie cu contrast
• ( Scanarea CT, spre deosebire de USG, este o bună
modalitate imagistică a spațiului retroperitoneal -
Ueda J, Hara K, Kobayashi Y, Ohue S, Udrida H.
Anomaly of the Inferior Vena Cava observed by
CT. Computerised Radiology. 1983)
•
Imagine : Se evidențiază starea vaselor mari ale
abdomenului, rezultă că segmentul infrarenal al
venei cave inferioare lipsește, date de dispariția
contrastului în porțiunea infrarenală.
 CT-norma
Aspect anteroposterior. Aspect lateral, profil
CT-anomalie de dezvoltare a venei cava
inferioare
 Secțiune trasnversală: se observă că în porțiunea
abdominală este vizibilă doar aorta abdominală.
A. Aspect normal: B. Aspect patologic: se observa absenta venei cava
inferioare, aorta solitara la nivel abdominal.
Ultrasonografia abdominală
• Norma: • Absenta segmentului
este vizibilă atît aorta infrarenal VCI
abdominală cît și
vena cava inferioară
Rezonanța magnetică
nucleară a vaselor
abdomenului:

• Din imagine se
observa lipsa,
discontinuitatea venei
cava inferioara in
portiunea infrarenala
cu absenta ei in
continuare.
• Cum ar arata o scintigrafie al anomaliei date:

• Se presupune că revenirea sângelui cu o VCI absentă este inadecvată,

în ciuda garanțiilor adecvate, rezultând hipertensiune venoasă cronică la
nivelul extremităților inferioare, ce determină stază venoasă, care
precipită tromboza.
 Principii terapeutice

• Ingrijirea respiratorie și cardiacă

• Monitorizarea tensiunii arteriale și pulsului
• Reechilibrarea hidroelectrolitică
• Prevenirea și tratamentul complicațiilor

Există foarte puține dovezi disponibile privind corectarea chirurgicală sau tratamentul
acestei anomalii neobișnuite.
Un studiu de caz (Dougherty MJ, Calligaro KD, DeLaurentis DA. Congenitally absent inferior vena cava presenting in adulthood
with venous stasis and ulceration: A surgically treated case. J Vasc Surg. 1996;23:141–6. doi: 10.1016/S0741-5214(05)80044-8) cu
absența completă a venelor iliace și ulcerația pre-tibială ne-vindecătoare, a descris
tratamentul reușit cu o grefă protetică de la venă iliacă la venă azygos intra-toracică.
Succesul a fost definit ca vindecarea completă a ulcerului până la 30 de luni după
intervenția chirurgicală.
Indicațiile chirurgicale la pacienții cu VCI infrarenal absent pot include TVP recurent,
ulcere de stază și aglutinare colaterale. (W Zhou, W Rosenberg, A Lumsden, J LiSuccessful Surgical Management of
Pelvic Congestion and Lower Extremity Swelling Owing to Absence of Infrarenal Inferior Vena Cava)
Vascular, 13 (6) (2005), pp. 358-361
• PubMed raportează un caz în care a fost efectuat un by-pass chirurgical
pentru a diminua blocarea congestiei pelvine (4). O grefă de
politetrafluoretilenă a fost utilizată pentru a conecta vasele femurale la
IVC suprarenală, cu o rezoluție a simptomului și o pătrundere de șase
luni mai târziu. După recuperarea completă de la AML și dacă durerea
abdominală și cea din spate nu se rezolvă, pacientul nostru ar putea
beneficia de o evaluare de către un chirurg vascular.

• Este puțin probabil ca corecția chirurgicală să aibă vreun rol în

gestionarea acestui pacient pe termen lung, mai ales mulți ani după
vindecarea ulcerului său. Nu există un consens în ceea ce privește durata
anticoagulării, dar ar părea rezonabil ca el să rămână în timpul
anticoagulării pe toată durata vieții, având în vedere riscul continuu de
TVP și de embolie pulmonară, chiar dacă ecranul trombofiliei este
negativ.

• Cunoașterea asocierii altor anomalii la cei cu VCI absent, cum ar fi

atrofia renală sau ageneza, poate evidenția o anomalie vasculară care stă
la baza și poate avea o importanță clinică semnificativă. În acest fel, se
pot evita capcanele de diagnosticare și de tratament.
 Prognosticul
• Prognosticul pentru pacienții cu anomalie de dezvoltare a VCI
este determinat de etiologie.
• Riscul imediat al absentei unui segment al VCI se complica cu
tromboza venelor inferioare, care apare în peste 30% din cazuri.
• Complicațiile semnificative pe termen lung ale trombozei VCI
sunt :
• IVC-insuficienta venoasa cronica
• SPT- sindrom post-trombotic, care apar în până la 20% din
tromboza IVC netratata.
• Peste 50% dintre pacienții cu TVP pot dezvolta PTS, cu 6%
progresând până la ulcerații venoase, în ciuda compresiei. În
cazuri rare, se poate produce gangrena venoasă amenințătoare a
membrelor
• Cele mai severe complicații sunt trombemboliile.