Sunteți pe pagina 1din 20

SPECII DE CIUPERCI CA

BIOINDICATORI PENTRU
POLUAREA CU METALE GRELE
Masterand: Simona Țîmpu Data:18.01.2018
Ce sunt bioindicatorii de poluare?
 Specii de animale sau plante
care reacționează biologic în
diferite condiții de poluare a
mediului

 Au capacitatea de a absorbi,
fixa, acumula și/sau
concentra anumite elemente Alte denumiri:
sau compuși din mediu, biomonitori,
agenți poluanți. biomarkeri,
bioacumulatori
Bioindicatorii pot fi:

 specii sensibile (indică prezența unui poluant prin


apariția unor leziuni sau malformații)

 specii acumulatoare (concentrează poluantul în corpul


lor)

 specii care proliferează și devin abundente în zonele


poluate
Ciupercile ca bioindicatori
 Este un lucru general știut
faptul că ciupercile sunt
indicatori naturali ai poluării
solului.

 Acumulează cu ușurință metale


grele, pesticide, substanțe
radioactive

 O analiză chimică asupra unei


ciuperci poate indica stadiul de
poluare în care se află un
habitat
Poluarea solului cu metale grele
 Conform Organizației Mondiale a Sănătății, unii dintre cei mai periculoși
poluanți sunt metalele grele și de aceea studierea poluarii de acest fel este
foarte actuală.
Mineritul

Materiale
Deșeuri utilizate în
orășenești agricultură

Surse de
Industria
poluare Nămoluri din
chimică ape reziduale

Arderea
Industria
metalurgică combustibililor
fosili
Ciupercile ca bioindicatori ai poluării
 Sunt capabile de degradarea, utilizarea și/sau transformarea
unei mari varietăți de substanțe organice și anorganice,
inclusiv xenobiotice, metale, radionuclizi și minerale.

 În ciuda toxicității poluanților organici și anorganici,


ciupercile sunt locuitori omniprezenți ai locațiilor poluate și
prezintă o varietate de mecansime care stau la baza toleranței
și supraviețuirii

 Unele transformări fungice au și aplicații în biotehnologia


mediului, biodegradarea metalelor, biorecuperare și
detoxifiere, bioremedierea și degradarea poluanților organici
și xenobiotici.
Efectul poluării cu metale asupra fungilor

Efecte Efectele variază în funcție de:


• Reducerea •Speciile de metale
abundenței •Organismul prezent
populațiilor •Adaptarea fiziologică/genetică
•Varietatea factorilor de mediu
• Reducerea diversității (Gadd și Griffiths 1978)
speciilor

• Selectarea unei
populații
rezistente/tolerante
Studiu de caz: ciuperci întâlnite pe
halde de steril și cenușă
 În 2010 a fost realizată o analiză asupra a 5 specii de ciuperci
întâlnite pe haldele de steril și cenușă din jurul CET Rovinari
și Turceni (complexe energetice, jud. Gorj).
 3 specii pe suprafața solului: Agaricus campestris, Coprinus
comatus, Macrolepiota procera
 2 specii saprofite pe nuc: Auricularia mesenterica, Polyporus
alveolaris

Coprinus comatus Macrolepiota Auricularia mesenterica


Agaricus campestris procera
Metode

Conținutul de metale grele din sol a fost analizat cu ajutorul


spectrofotometrului cu absorbție atomică

A fost determinat conținutul de Zn, Cu, Fe, Mn, Pb, Ni, Cr și Cd (mg/kg
de sol) pentru fiecare în parte

Valorile pentru nivelele de 0-20 cm și 20-40 cm în diferite depozite


sterile și depozite de cenușă au fost comparate cu valorile normale si cele
de alertă, precum și cu valorile raportate de un alt cercetător la aceeași
specie sau specii asemănătoare.
Metode

Concentrația radionuclizilor din sol a fost determinată prin


spectrometrie gamma de înaltă rezoluție, la nivelul de 5-10 cm

Probele s-au recoltat din cenușă și deșeuri sterile, precum și


de la un sit de control

Valorile înregistrate au fost exprimate în Bq/kg de sol


- (Bq = Bequerel= unitate de măsură în SI a radioactivității)
Rezultate
 În toate stațiile în care au fost recoltate cele 5 specii de
ciuperci, cantitatea de plumb a înregistrat valori mai mari
decât limitele valorilor normale, manifestându-se astfel o
rezistență la prezența plumbului în mediu
Constatări
 Aceste constatări sunt în concordanță cu rezultatele mai multor
cercetători, printre care:
 Ángels Garcia și colab. (2009) – analiza conținutului de plumb în
28 de specii de ciuperci a arătat că cel mai mare conținut mediu
de plumb a fost înregistrat la Coprinus cornatus și Agaricus
campestris
 Busuioc și colab. (2008) – au stabilit că Macrolepiota procera
are capacitatea de a absorbi și hiperacumula potasiu și cupru,
indicând și prezența osmiului și a reniului în sol.
 Rǎdulescu C. și colab. (2010) – a analizat capacitatea de
absorbție a 15 metale grele din sol, cu specii diferite de ciuperci,
una dintre acestea manifestând o bună absorbție pentru Zn, K,
Mg, fiind o specie acumulatoare pentru aceste metale: Agaricus
campestris
Concluziile studiului de caz
Deșeurile de steril și cenușă din care au fost recoltate cele 5
specii de ciuperci au un conținut ridicat de metale grele și
radionuclizi

Studiile efectuate au evidențiat faptul că 4 specii (Agaricus


campestris, Auricularia mesenterica, Coprinus comatus,
Macrolepiota procera) pot absorbi metale grele și
radionuclizi

Polyporus alveolaris poate absorbi o cantitate mare de metale


grele

Toate cele 5 specii de ciuperci arată adaptarea la viață într-un


mediu cu un conținut bogat în metale grele și radionuclizi,
arătând o rezistență naturală și putând fi deci folosite ca
bioindicatori
Studiu de caz: determinarea metalelor grele din
mai multe specii de ciuperci, județul Dâmbovița

 Au fost analizate 15 specii de ciuperci, colectate din Adânca,


Ungureni, Mănești și Picior de munte, județul Dâmbovița
 Majoritatea speciilor colectate sunt comestibile și frecvent
consumate de populația rurală
 Speciile analizate au fost: Amanita caesarea, Russula
virescens, Russula cyanoxantha, Russula vesca, Russula
alutacea, Russula foetens, Lepiota procera, Lepiota excoriata,
Armillaria mellea, Cantharellus cibarius, Boletus edulis,
Pleurotus ostreatus, Hydnum repandum, Lactarius piperatus,
Lactarius vellereus
Câteva dintre speciile analizate

Amanita caesarea Russulla vesca


Russula virescens

Armillaria mellea Hydnum repandum


Lepiota excoriata
Metode
 Conținutul de metale grele din probe a fost determinat prin
utilizarea dispersiei energetice cu raze X (EDXRF - Energy
Dispersive X-ray Fluorescence)
Fiecare specimen a fost După uscare, din mostre au
curățat cu grijă de fost obținute pulberi fine care
au fost depozitate în sticle de
deșeurile vegetale și de plastic cu dop, au fost
sol, folosind unelte de cântărite și apoi analizate prin
apă deionizată și plastic spectrometrie EDXRF

Probele au fost introduse în


cuptor la 60°C (sistem de
uscare a liantului) timp de
2448 ore până la eliminarea
totală a apei din țesuturi
Rezultate
 Determinările au arătat că ciupercile selectate sunt bogate în Fe și Zn,
metale care au un rol în activarea enzimelor și sistemelor enzimatice
 Se poate observa că dintre toate speciile, Hydnum repandum a acumulat
zinc la un nivel de 3 ori mai mare decât concentrația medie, 248 mg/kg

Concentrația de zinc în ciuperci


Rezultate
 Din literatura studiată, ciupercile conțin 90-95 mg / kg de Fe (Borovička J.,
2007)
 Concentrația de fier în speciile analizate este de aproape 4 ori mai mare la
specia Russula cyanoxantha și de 3 ori mai mare la speciile Chantarellus
cibarius și Lactarius piperatus

Concentrația de fier în ciuperci


Concluziile studiului de caz
Specia Hydnum repandum a acumulat zinc la un nivel de 3
ori mai mare decât concentrația medie a speciilor de
ciuperci studiate, 248 mg / kg

Specia Cantharellus cibarius a acumulat zinc la niveluri


de 2 ori mai mari decât concentrația medie

Specia Russula cyanoxantha a acumulat fier de 4 ori mai


mult decât concentrația medie

Speciile Chantarellus cibarius și Lactarius piperatus au


acumulat fier de 3 ori mai mult decât concentrația medie

Se poate spune deci că acestea sunt speciile


acumulatoare de metale, specii ce pot fi utilizate ca și
bioindicatori ai poluării cu metale grele
Bibliografie
 Georgescu A.A., Busuioc G., 2008 - Determination of heavy metals in several species of wild
mushrooms and their influence on peroxidase activity, Univ. de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Iaşi
 Corneanu G., Corneanu M., Lacatusu A.R., Cojocaru L., Răduțoiu D., Ciortan I., 2010 – Specii
de ciuperci ca indicatoripentru metale grele și/sau radionuclizi, Analele Univ. din Craiova,
seria Agricultură – Montanologie – Cadastru Vol. XL/2 2010
 Gadd G.M. (2016) 5 Fungi and Industrial Pollutants. In: Druzhinina I., Kubicek C. (eds)
Environmental and Microbial Relationships. The Mycota (A Comprehensive Treatise on Fungi
as Experimental Systems for Basic and Applied Research), vol IV. Springer, Cham
 Baldrian P. (2010) Effect of Heavy Metals on Saprotrophic Soil Fungi. In: Soil Heavy Metals.
Soil Biology, vol 19. Springer, Berlin, Heidelberg
 Wainwright M. (1999) Pollution-Effects on Microorganisms and Microbial Activity in the
Environment. In: An Introduction to Environmental Biotechnology. Springer, Boston, MA
 Cojoc E., 2011 - Modelarea bioacumulării metalelor grele în plante de cultură din zona Copșa
Mică, Univ. Din București. Facultatea de Biologie Secția de Ecologie și Protecția Mediului
 Borovička, J., Řanda, Z., 2000 - Distribution of iron, cobalt, zinc and selenium in macrofungi,
Mycol.Prog., 6, p. 249-259.
 http://www.creeaza.com/legislatie/administratie/ecologie-mediu/SURSE-DE-POLUARE-A-
SOLULUI-CU-835.php

Evaluare